Tenoru

Buna am regasit situ acesta din intamplare pe google ..sa va povestesc cate ceva din viata mea ..
eu ..sunt un baiat de 18 ani ..pe numele adevarat MMC. si povestea mea de viata suna cam asa ..vaa roog ..sa nu ma judecati si sa intelegeti prin ce trec aproape in fiecare zi ..
Totul a fost bine ..pana la varsat de 12 ani ..Eram un copil inocent si era preten cu tata si intr-o zi de 17 martie o zi de luni …era zi de munca …si seara precedenta adica duminica iam zis tatalui meu sa isi ia liber k sa mergem la pescuit ..k era pasiunea noastra …si a plecat catre servici si ..sagrabit la un semafor si habar n-am ..si l-a lovit o masina ..amurit …si mam trezit dimineata nu era decat mama si eu akasa si a venit o vecina si a spus “barbatu; a fost lovit de o masina ” , neam dus la morga nu uit cat traiesc faza aia ..si noaptea depriveghi ma straduiam sa inteleg ..sa simt dar credeam k totul va fi bine si mama mia zis k totul va fi bine k va fi k inainte ..
Dupa 6 luni a adus acasa un tip cu plete ( acasa ..si a zis k ie preten ..il cheama eugen ..si pana la varsta de 15 ani mia facut viata un calvar..dar sa va zic viata mea pana atunci pana la varsta de 15 ani . ,mama nu imi mai dadea atentie si mi se rodea sufletul knd in linistea serii auzeam tipete …de..stiti voi ..placere ..se trezeau diminieata si isi vedea de viata k si cum tata ar fi un nimeni ..metoda mea de revolta era spiritul mai rebel..dar nu avea nici un efect ..ea nu se mai ocupa de mine..si am inceput sa ies pe afara sa pierd nopti ..am dat de golan ,vagabonzi ..si am inceput sa furam ..ma simteam asa bine k aveam banul si mama ma aprecia ..desi aveam doar 13 ani ..doar atat ..mama nu ma intrebat de unde ii am ..ii dadeam banii in mana mai imi lasam si eu de buzunar si totul era bine ..era pe dracu ..cu banii aia eugen isi mai lua bautura ..si knd venea beat acasa ..ma batea . ..si k sa evit asta nu mai veneam cateodata acasa o noapte intreaga ..cand stiam k e beat ..si dormeam pe o caramida ..la lumina unui foc ..impreuna cu altii si beam si facem alte chestii ..
intr-o seara nam mai iesit pe afara si am stat pe canapea ..knd am auzit usa trandindu-se si a venit el mort de beat ..si ma snopit in bataie cu o curea dinaceea groasa ..si am inceput sa il urasc si pe el si mama ..totul a fost xact in ritmul asta pana la 15 ani ..knd sincer sa fiu ..iam pus mana in gat si iam zis k daca se mai atinge de mine ii rup gura ..si dupa de cate ori aveam ocazia il loveam ..dar apoi am avut scandal cu frateso ..in fine ..partea asta oricum nu a fost frumoasa ..apoi ..la vartsa de 15 ani ..am vazut o fata frumusik , era raza mea de soare ( era linistita si buna ,tandra si ma intelegea ..inceputu relatiei nu are rost sa il detaliez ..era frumos am cucerit-o eu fiind ..un tip dintr-o brigada ..(parintii ei sunt plecati si akm si ea sta cu bunica si fratele ei .dar in ultimul timp e singura )… era totul frumos am stat impreuna ceva timp si ne intelgeam de minune si la liceu am ales sa fim in aceasi clasa si asa cum sunt am intrat al 14-lea pe scoala deci totusi vedeti ..defapt ..aveti orizontul deshics sivedeti cate eforturi fac ..si am rfacut ,akm bune sau rele ..:(
la varsta de 16 ani am dat de alti prieteni kre furau sa zic asa lucruri mai mari ..si am inceput sa o ard si eu cu ei ..cat despre relatie a fost buna ..dar neam despartit ..pt k eu nu o puteam iubi k o femeie ..ci k o sora .. sau nici eu nu stiu …
lucrurile au evoluat in mare parte in rau ..si in ianuarie(anul acesta) am avut o tenta de suicid ..si am cunoscut pe cineva .pt kre nu am simtit niciodata asa ceva ..e iubirea aia calda respectuoasa ,tandra ,e cel mai frumos sentiment .. sincer o iubesc pentru k ea mia definit viata ..si ma facut sa vad lumea altfel ..dar problema e ca ea e rece si materliasta ..Nu ma iubeste ..si din orice motiv era cearta ..si apoi am luat si eu atitudine ..faza e k ea e ..materialista ..si e mai usuratica ..am vazut in ea expectia ..mam gandit k ma intelege , k a trecut si ea prin multe ..si la inceput a fost frumos ..am avut incredere in ea ..dar akm nu mai cred un cuvant din ce imi zice ..insa nu pot sa nu o iubesc ..EA e nepasatoaree ,Nu ma iubeste ..si desi eu dau tot adica dadeam ,:(( ea niciodata nu a vazut k pentru ea am multe sacrificii ..si imi reproseaza k nu o inteleg ( knd defapt habar nu are ea sau defapt are si se foloseste de asta sunt precum o papusa pentru ea ..si am decis sa imi tai singur sforile si sa ma duc mai departe ..
Ne-am despartit de 3 ori k sa zic asa ..pentru k ea … de paste sia gasit un tip , inainte a mai avut unu , luni ia zis kiar fostei mele prietene k sa indragostit de un baiat de la ea din clasa ..si ea zis ce au facut ei la disco ..si ia mai zis de un alt baiat cu care se intalnea mai rar dar cu care tinea legatura ..asa ca neam despartit ….
am uitat sa va mai zic ceva ..in februarie ..mama a ramas insarcinata si vedti si d-vaostra cum sta treaba am convins-o sa avorteze ..
Mam saturat pur si simplu ma simt ..ghinionist ..orice as face nu pot scapa ..ma simt neputinciios (..nu aveam eu nevoie de dragoste ..dar intelegeti-ma pentru mien orice pers kre vb mai frumos cu mine ajung sa o iubesc,,pentru k tata si mama pot zice k nam mai avut ..si nimeni nu mia dat nimic ..decat singura persoana e fosta prietena care ma intelege si ma ajuta ..si catiava prieteni ..
am decis ,,k e de ajuns..am primit multe palme de la viata si ..o sa pun punct .. apropo asta nu am vrut sa o scriu dar o scriu ..Cum v-ati simti voi daca ati sti k mama a facut parcarea .?ganditi-va cum e sufletelul meu ..doar un moment …e rupt in bucati ..in mii de bucatele ..o sa mai scriu pe site cat mai raman printre ..pe aici .. …VA MULTUMESC ..MULT SI AVETI GRIJA DE VOI ..SUNTETI PERSOANELE “VIRTUALE” CALDE …SI VA APRECIEZ FIECARE EFORT POATE MAI BINE DECAT ATI CREDE D-VOASTRA VA MULTUMESC

-va roog sa va uitati k mai este un comment nu un post pentru ca nu am stiu unde sa il scriu si am studiat putin blogul si api am vazut categoria asta …este ora 11 si sincer ma gandesc k va veni o noapte in care se pot schimba multe ..in bine sper ..pentru k noaptea este un sfetnic bun ,asta ii ziceam si unei anumite persoane ..va roog sa ma scuzati inca o data pentru ca am postat la pledoarie pentru viata …:(( daca ma gandesc bine nu prea vreau sa mor pentru k viata a luat multe de la mine si ash vrea sa iau si eu ceva de la ea inainte sa plec daca ma intelegeti …dar ..daca nu mai pot probabil k o sa dau coltul ..oricum nu o sa ii pese nimanui ..decat mie..:(( si lui lory:(( ..dupa ce v-am scris asta ma simt mai linistit

2142

cel mai bine e sa te sinucizi cu pastile, supradoza, nush card ca toti in perioada asta de dinainte de bac au chsetia asta in cap, cei cu anumite probleme, ca mine de altfel… si pana la urama omenirea supravietuieste si fara mine…
ps… o sa va mai scriu daca lucrurile devin seriose, acum vad daca ma lasa la mate si poate gasesc o solutie:>

Ducu

am ajuns cred , la capatul puterilor
urasc sa vina dimineata
dimineta pt mine a devenit cosmar , cind ma trezesc si deschid ochii obosesc instantaneu ,toata energia mi se scurge ca dintr-o sticla sparta ,ma trezesc si incepe sa ma doara capul si as vrea sa inchid ochii si sa nu iii mai deschid ,
stiu sunt vinovat de toata acesta stare , sunt vinovat de acesta situatie in care ma aflu ,am o firma mica nu am administrat-o bine si acum am datorii si nu mai suport presiunea ,totusi mam uita6t inpoi sa vad de ce si imi este groza sa constat ca toate aste sau datorat in mare parte bunatatii mele , increderii acordata celor din jurul meu ,si ce este mai grav am plecat la un drum unde am fost de unul singur si acum vad ca daca drumul are gropi tot de unul singur sunt . De ce trebuie sa fiu singur
de ce nu poate sa ma intelega
este posibil ca dupa 20 de ani sa constati ca de fapt ai fost folosit ??????
Ar pute fi posibil sa fie alaturii de mine neconditionat asa cum eu sunt inca trup si suflet pt familie …. sincer nu cred … si vad ca tot singutr sunt si doane fereste ca nu numai ca sunt singur dar cred ca daca se va intimpla ceva rau va fi cel mai aprig dusman al meu . dece ????? pt ca nu mai are siguranta ca eu fac totul sa fie bine . dar de ce ijntelege ca nu mai pooooot as vrea dar nu mai pot singur
Dar din pacate tot singur sunt …………………
Vam plictisit poate ca mine sunt miii care se pling nu ma plig vb cu mine insumi , caut ajutor ? da caut , dar cred ca nu exista am intrat pe acest sait cautind o mod de a muri usor ,.,…exista ???? nu imi este frica de moarte nu ma sperie durerea dar nu vreau sa fac p[e altii sa sufere sa se chinuie trebuie sa fie rapid si fara urmari asupra celorlalti nu vreau ca cei doi copii ai mei sa vada ca eu sunt gata . trebuie doar sa afle si atit soc cred dar va trece usor sau mai bine sa dispar sa se creada ca am fugit sa nu mai fiu gasit si sa zica ca am plecat

am fost intrerupt nu am mai putut scrie . dupa cum am mai spus as vrea sa dispar sa nu se stie ce sa intimplat cu mine sa nu stie nimeni sa ma condamne ca am plecat dar sa nu sufere ca am murit .mam gindit si al masina dar nu stiu daca este bine sa fac asta nu este sigur daca reusesc si pot chinui pe altii si mai ales familia mea . imi este greu ffff greu si nu vad iesirile
si ma doare f mult ca nu pot comunica cu femeia de linga mine , cred ca refuza sa intelega ca daca am gresit si am gresit de asta sunt convins am facut-o pt a le asigura lor tot cea ce le trebuie . stiu ca poate ar fi trebuit sa nu ma apuc de asa ceva daca nu sunt in stare …. dar stii ca nu esti pina nu o faci ???? si totusi cred ca daca toti acesti ani de cind ma zbat as fi gasit si eu acasa o atmosfera frumoasa sau macar linistita care sa iti asigure deconectarea dupa o zi istovitoare plina de probleme poate as fi putut sa fac mai bine cea ce fac dar…… nu a fost si nu este asa , ajung si si acasa o iau de la capat cu tipete, cu nemultumiri, cu cereri, justificate sau nu , lucruri care se repeta de ani si ani de zile , mau macinat incet incet si au reusit sa imi distraga de multe ori atentia de la cea ce trebuia sa fac si acum …. rezultatul este dezastru . Stiu se poate spune dezastru este criza , este greu la toti , asa o fi nu zic nu dar , ma uit in urma si constat ca in casa mea tot timpul a fost criza si nu am vrut sa recunosc sau nu am vazuto ,
Am fost mereu intre ea si copii , am incercat sa trec totul prin mine ca sa nu se rasfringa si asupra copiilor acesta presiune , asta fac si acum de fapt dar nu mai pot am obosit si simt asta oa simt tare de tot acum ce sa fac ce sa zic imi trec prin cap numai ginduri care ma deprima caut ajutor , caut sprijin si ce vad … in casa la fel aceiasi stare daca ma linistesc un pic are grrija ea sa nu fie asa la firma probleme datorii care parte sunt din grseala mea si parte sunt conjucturale dar ce este mai grav este ca sunt dator si nu suport asta , eu nu am fost si nu pot sa fac pe cine va sa se uite la mine si sa zica ,, uite are sa imi dea bani si nu mii da ,, nu am facut asta niciodata si nu vreau sa fac nici acum da sunt in pericol sa imi pierd si casa dar asta nu este cel mai grav , daca as gasi intelegere si cea de linga mine ar putea sa accepte ca o casa o faci iar din nou dar familia trebuie sa reziste si sa fie unita , dar ea nu poate sa conceapa asa ceva , o bucata de beton este mai presus decit familia dupa cite vad eu si atunci ma intreb eu pentru ce lupt de fapt ???????? da stiu pt copii dar ei au crescut acum nu mai sunt asa mici sunt la facultate , la liceu , ce imi mai ramine ….. sa am grija de ea, de sotie ,dar tocmai ea ma face sa ajung in stari pe care nu le-am banuit ca pot ajunge .Imi este greu fffff greu ce sa fac ma gindesc sa termin si sa inchei socotelile cu viata nu mai suport povara ,

Dorina (6)

Realitatea e ca, desi timpul a trecut si trece, nu a rezolvat nimic, iar eu ma simt din ce in ce mai rau…
Planul meu initial era sa ma angajez si sa plec la bucuresti(eu fiind din pitesti), ca sa pot scapa de tot ce a fost, plus ca maica-mea si sora-mea nu ma intelegeau si sprijineau deloc.Doar ca nu am reusit sa imi pun planul in aplicare, pentru ca am gasit aici de lucru, nu am mai cautat pentru ca ideea era sa caut ceva de stat cu cel cu care sunt acum si care lucreaza in bucuresti, dar in final am aflat ca ne era imposibil sa facem asta, pt ca el avea deja datorii de platit, iar de stat cu alte persoane nu voia,,,in orice caz, a fost imposibil sa stam acolo amandoi, el face naveta acum, pt ca nu e din bucuresti, de vazut ne vedem o data pe saptamana, o zi, rareori de 2 ori pe saptamana………imi e ingrozitor de greu.
Pe fostul il vad des, prea des, pentru ca trece cu masina pe strada din fata blocului meu, se duce la parinti care stau aproape de mine si nu imi face deloc bine ca il vad……..realizez mereu ca nu am insemnat nimic pentru el din cum a reactionat vis-a-vis de decizia de despartire, adica nu s-a manifestat atunci ca un om care ma iubea si nu voia sa ma piarda……..ma rog. care din noi o fi mai vinovat, nu stiu, dar stiu ca pentru el toata chestia asta cu casatoria nu a fost mare lucru, atata vreme cat a fost mereu preocupat sa caute fete si admiratie, sau nu stiu ce ii lipsea si de ce avea nevoie de la respectivele……………..pur si simplu sunt permanent deprimata……………………..nu mai pot sa ma bucur de nimic, de absolut nimic…………mi-am facut planuri cu cel cu care sunt sa ne mutam aici in chirie, el sa continue sa faca naveta la bucuresti, unde are serviciul, dar nu stiu cat e de realizabil planul……….imi astept primul salariu, apoi sa vedem ce reusim sa facem………….pur si simplu devin o ruina pe zi ce trece……….acum sunt la serviciu, dar singura, pentru ca fiecare e plecat cu treburi, si nu am chef de absolut nimic, ma apuca plansul si sunt foarte nemultumita.
parca nici nu as vrea sa vii cu vreo solutie…………parca nici nu as vrea sa imi raspunzi la mail.as vrea doar sa se termine.tot…de tot..

As vrea sa postezi si pe blog ce ne-am scris (…).
Pentru ca daca tu nu ai timp sa scrii atat de des, macar pe blog poate se gasesc persoane care sa spuna lucruri care sa ma ajute in vreun fel sau altul sa deslusesc sensul lucrurilor sau macar sensul meu.

Dorina (5)

Nu s-a inteles foarte bine ce am vrut sa zic atunci cand am spus ca mai bine ramai cu una din persoane: amanta sau sotia, pt ca ideea era : nu cu amandoua.Eu sunt total impotriva ideii de amant/amanta, asa ca in lumea mea ideala exista si soti care isi raman credinciosi din momentul in care isi jura credinta asta.si nu sunt de acord ca alegerea persoanei nou aparute e cea corecta, dar daca tot e tentatia asa mare, macar sa ramana cu tentatia, cei care o aleg.Sunt pornita pt ca si dragul meu sot avea o amanta, cel putin in momentul in care am decis sa divortam, am decis eu, ca el nu voia……….si de aia zic.Acum e cu ea, daca nu a ales el, am ales eu.

(…) Eu inca mai pastrez ideea de fidel pana la moarte, poate o sa am norocul sa nu raman o idealista ratacita…

Dorina (4)

Pentru mine aceste raspunsuri pe care mi le-ai dat, toate aceste pareri si analiza a tot ceea ce ti-am spus reprezinta ceva foarte pretios.Pentru ca nu ne cunoastem, pentru ca nu ai nicio obligatie sa faci ceea ce faci si totusi o faci si am simtit ca nimic din ce ai scris nu a fost doar de dragul de a scrie..ma mir cum de mai poti gasi ( in general,vorbesc) persoane care sa te ajute pur si simplu….numai faptul asta ma face pe mine un om mai bogat si mai fericit si imi arata cat de important a fost sa gasesc blog-ul tau.Nici prin cap nu mi-a trecut vreodata ca poate exista asa ceva, un sprijin pt cei care se simt deznadajduiti, in afara unui psihiatru sau preot.Oricum, sper ca esti constient de efectul benefic si de nepretuit pe care il are actiunea ta.
As avea o intrebare care sper sa nu te supere, cand ai timp de asta? Stiu ca iti faci, dar majoritatea au tendinta de a fi egoisti si pt ca se simt coplesiti dupa serviciu sau pur si simplu de propriile probleme.Si cu ce anume te ocupi in afara acestui blog?
Oricum, atunci cand am inceput sa iti scriu, prima data, aveam o idee, acum insa am renuntat sa mai vad sinuciderea ca pe o solutie, ma mai gandesc eu, dar imi trece repede si sper sa ma vindec..de tot…conversatiile tale cu cei care iti scriu se incheie in momentul in care scopul de a convinge pe cineva sa nu se sinucida pare atins sau ramai sa vorbesti pt ca s-a creat o conexiune si pt ca pe respectivul il ajuta sa vorbiti?
Sa revin la mine si la ce mi-ai scris.Despre tatal meu nu am o parere prea subiectiva sau daca e asa, e pt ca e tatal meu si nu o simpla persoana, o vreme stiam doar ce imi zisesera ceilalti, dar acum m-am cam convins eu ce ii poate pielea………e foarte neserios, asta o pot zice, si foarte prefacut si nu ii pasa de nimeni, decat de el.oricat de rau ar suna si oricat de rau imi pare ca e asa, asta e adevarul………..da, nu este el modelul pe care ar trebui sa il am, asta e clar, dar sper sa nu fie un model inconstient sau subconstient pt mine si sa caut exact ce e el, asa cum baietii cauta pe cineva care sa semene cu mama, asa si fetele cauta pe cineva care sa semene cu tata, mai ales daca efectul pe care il are parintele respectiv asupra lui/ei e unul major, fie ca e pozitiv sau negativ…….
De ce or gandi barbatii cu ce au in pantaloni?Asta ma doare enorm, e ca si cum batalia e deja pierduta, trebuie sa ma astept ca oricare cu care sunt sa faca asta..pai care mai e diferenta intre animal si om?eu cred ca societatea e singura care il face pe barbat sa se poarte si sa gandeasca asa.Biserica proclama superioritatea barbatului, inclusiv la casatorie, cand spune clar asta, iar el intelege inca din familie si apoi din ce i se spune sau dupa cum e tratat ca are atuuri. Numai scuza asta, ca ei gandesc cu ce au in pantaloni, mi se pare absurda, pentru ca tentatii sunt si pt barbati si pt femei, iar decizia de a nu le urma vine din ceva simplu.Daca cel/cea cu care esti iti satisface nevoile tale cele mai arzatoare, iti aduce liniste si incredere, sprijin si dragoste, intelegere si te simti foarte bine si sexual, pt ce sa renunti la asta doar pt ca pare cineva interesant?In final, s-ar putea sa nu afle ca ai facut asta, dar tot pe tine o sa te bantuie fapta nesabuita, cand iti dai seama ca nu ai castigat nimic urmand o ispita tampita, din contra, ai pierdut enorm…………….iar cand nu esti satisfacut de relatia si persoana cu care esti, din orice punct de vedere, treci mai departe, nimeni nu trebuie sa stea cu cineva doar pt ca au trecut niste ani sau pt ca s-a casatorit cu ea/el.Am sa iti spun eu care e marele paradox al barbatilor, dupa mine, nu ca gandesc cu ce au in pantaloni, ci ca sunt lasi si in momentul in care isi iau o amanta, nu sunt in stare sa ramana cu ea si atat, o mai tin si pe sotie.Si sunt si imaturi din moment ce au nevoie de doua femei care sa le indeplineasca nevoile, la fel e si cu femeile care au amanti.Ca nu sunt feminista, dar nici nu pot sa inteleg cum poate spune un barbat ca o iubeste pe cea cu care e, dar o inseala sau a inselat-o.Nu pot si gata. Pt ca ma stiu pe mine.Am intalnit barbati interesanti in ultima vreme, mai ales la serviciul pe care il am, dar, pt ca mi-e bine cu cel cu care sunt si pt ca gasesc langa el ceea ce ma face fericita cu adevarat si pe termen lung, nu pt cateva minute, nu as face nimic nesabuit, in plus, stiu ca poate parea foarte stralucitor un lucru necunoscut, dar apoi ii vezi rugina adanca.Tentatia, persoana respectiva, nu iti va oferi marea cu sarea, nici ceea ce nu ai acasa sau langa cel./cea cu care esti, asa ti se pare, dar, de fapt, eu un joc dulce care devine amar.

Cel care inseala are doar de pierdut.Daca vrei sa experimentezi, experimenteaza, dar nu cand esti intr-o relatie.de ce sa iti bati joc de omul ala?De ce?sau spune-i ca nu te poti abtine daca tii atat de mult la el (si totusi nu suficient incat sa nu il tradezi)…………………Of…………….ce mai problema……………….e o problema,pt ca pe mine ma sacaie treaba asta si consider ca a insela e o mare lipsa de respect.Cum sa ii faci asta cuiva care isi pune sufletul in relatia cu tine?Vorbesc atata despre asta si pt ca mi s-a intamplat, acum referindu-ma mai ales la casnicia esuata.Adica, cum putea sa faca asa ceva si apoi sa vina si sa manance din mancarea facuta de mine, sa se imbrace cu hainele pe care i le-am spalat si calcat, sa ma pupe, sa ma tina in brate, sa imi spuna ca ma iubeste, sa ma lase sa il mai sarut…………..pt mine e extrem de dureros……………extrem…………………asa ca,daca iubesti cu adevarat, nu inseli, fie ca esti barbat, fie ca esti femeie.Din punctul asta de vedere suntem egali.Niciunul nu e mai de inteles sau indreptatit sa o faca.

Spune-mi daca ai iubit vreodata pe cineva enorm, mai mult ca pe tine, sa faci ce e mai bun pt ea inainte de a face pt tine, sa te gandesti mai intai la ea si apoi la tine si spune-mi daca ai inselat-o sau cat de mult ai vrut sa o faci si dak ai facut-o,.ce ai simtit dupa, si daca nu, ce te-a facut sa nu o faci??sau nu imi spune, dar gandeste-te si apoi mai gandeste-te o data si zi daca mai crezi ca barbatii gandesc cu ce au in pantaloni sau asa le place sa faca si sunt rasfatati de mama si asteapta asta si de la sotie si trec de la un rasfat la altul si poate de aia nu ajung sa se maturizeze si sa trateze femeile cum se cuvine.Societatea e cuvantul cheie,ea promoveaza idei si le sustine, iar cine poate profita de pe urma acestor idei, bine, cine nu, asta e….E atat de greu sa vezi ca femeia de langa tine se chinuie sa faca treaba buna unde lucreaza, apoi cand vine acasa e gospodina si are grija de casa asa cum trebuie, apoi cand e mama, are grija si de copil, si are grija si de sot, pe care trebuie sa il rasfete, nu, si sa ii fie amanta, e greu sa vezi toate astea si sa te miri cum de poate?Pai nu o fi supraom!!!!Sigur nu e.Dar, barbatul e barbat si el are serviciu.Punct.Si e foarte greu ce face, nu”?CA doar are serviciu.ARe si femeia, dar nu e la fel,nu?Ca ea e femeie.Si daca lanseaza rachete, e doar o femeie.Sper sa nu te agresez cu indarjirea mea,dar hai sa recunoastem ca desi sustinem ca suntem evoluati, sunt lucruri care nu s-au schimbat decat aparent.Iar inegalitatea femeilor cu barbatii e ceea ce cred barbatii.Sunt lucruri pe care ei le pot face mult mai bine, dar asta inseamna ca au drepturi mai multe?Nu.Pt ca si femeile fac atatea lucruri mai bine decat barbatii.Asa ca, sa ne respectam.Reciproc.Fiecare e bun la ceva, sau poate ea poate face si ce face el si vice versa.Dar daca ne respectam, nu ne ranim.Corect, nu?
Nu m-am putut abtine sa nu scriu toate astea, pt ca e prima data cand spun exact ce cred despre treaba asta cu infidelitatea. Scuza-ma acolo unde am fost foarte indarjita, dar gandeste-te, te rog, la ce am scris si spune-mi daca vezi lucrurile vreun pic altfel.TRateaza lucrurile astea obiectiv, pt ca nu te atac si nu atac nici barbatii, decat pe cei care m-au ranit.
Despre celelalte, o sa vorbim treptat.Le luam parte cu parte, ca altfel nu se poate.Eu,una, simt nevoia sa dezvolt.
Numai bine si cu Dumnezeu inainte.Si iti multumesc inca o data pt tot.Inseamna foarte mult pt mine si probabil si pt cei care au nevoie de ajutorul tau.
Cu respect si prietenie,
Dorina

Dorina (3)

Deocamdata vreau sa ramana pe mail conversatia.Imi da un sentiment de siguranta, desi stiu ca nu as putea pati nimic daca postez pe blog.
Iti multumesc ca mi-ai scris, pentru mine e foarte important ca ti-ai alocat din timp pentru a vorbi cu mine.Astazi ma simt mult mai bine, dar saptamana care s-a incheiat a fost foarte grea……..oricat de mult imi dadeam seama ca ar fi o mare idiotenie sa imi iau viata, gandul asta tot nu ma lasa in pace, ma coplesea sentimentul de depresie, pentru ca de fapt asta este, depresie, cauzata mai ales de ceea ce mi s-a intamplat si ce traiesc in urma casatoriei care nu mi-a adus lucruri bune, decat probabil invataminte pe care am sa le apreciez mai tarziu, pentru ca deocamdata ma dor lucrurile care mi-au contrazis parerile despre ce credeam eu ca e viata mea…..Eu am zis destul de multe despre mine, mai ales pe blog, dar si aici. Mi-as fi dorit sa imi spui mai multe legate de tot ce am povestit.
Multumesc si am sa tin cont de unica regula, pentru ca mi se pare o minima doza de respect, asa ca din moment ce macar atat pot si eu sa iti arat, nu e o regula prea dificil de respectat.
Numai bine si cu Dumnezeu inainte, ca banuiesc ca si tu ai problemele tale si grijile tale.

Dorina (2)

Buna! Ma numesc Dorina si am 23 de ani. Ti-am descoperit blog-ul cautand, de fapt, o metoda simpla si mai ales eficienta de a ma sinucide.Ce ciudat si absurd sau, din contra, ce bine!!!Eu cred ca am descoperit ceea ce aveam cu adevarat nevoie.Si consider ca si acesta e un ajutor de la Bunul de sus.
Am scris si povestea mea, pe scurt, pe blog-ul tau, sub numele de dorina, dar am dat-o in bara de la inceput, zicand ca sunt doar exagerari povestile celor care au scris acolo si ca sunt scrise si incorect gramatical, cand, de fapt, eu nu apucasem sa citesc decat cateva, pentru ca asa am intrat, exact unde erau niste povestioare care nu contineau motive neaparat grave sau experiente tocmai triste si traumatizante, dar apoi, cand am citit mai mult, am vazut cat ma inselasem…
Am ajuns la o concluzie, in urma a tot ce am trait, gandit si analizat si anume ca imi e teama de barbati. Mi-e teama ca imi vor face ce mi-a facut tatal meu sau ce i-a facut mamei mele: bataie, minciuna, inselare. El nu i-a fost ei fidel niciodata si la un moment dat s-a hotarat sa si plece de acasa, moment in care mama a decis sa divorteze. Cea la care a plecat, ii este acum sotie si are 2 baieti cu ea.Eu mai am o sora, mai mare cu 5 ani decat mine si din ce mi-a povestit, el era un adevarat tiran, a luat batai crunte de la el si cele mai multe erau pe motive absurde, cum ca nu a vrut sa bea un ceai de ceapa sau ca a ascuns o lucrare cu nota 9…………………eu eram prea mica sa fiu agresata sau oricum nu imi amintesc asa ceva, nici nu mi-a zis nimeni cum ca mi-ar fi facut si mie asta…………….aveam doar 3 sau 4 ani cand a plecat de acasa……..culmea e ca, desi nu ne-a oferit nimic, ne-a spus mereu ca ne iubeste…….de aceea cand mi-au zis baieti cu care am stat ca ma iubesc, pentru mine era ceva golit de sens……..aveam cel mai bun exemplu ca poti spune asta si sa nu fie adevarat…………
acum ca am trecut prin ce am trecut, ca ma simt umilita pentru ca eu am dat tot ce am avut pentru relatia si casnicia care s-a incheiat, iar el nu a pretuit nimic din toate astea, mi-e greu sa am o conceptie sanatoasa despre viata…………….uneori ma gandesc ca e atat de comod sa negi ce ti se intampla, asa cum am facut si eu, sa ramai intr-un loc pentru ca macar pare bine si este bine aparent, daca nu vrei sa vezi realitatea……….ma invinuiesc pentru atat de multe……………sincera sa fiu, si din punct de vedere sexual, eu am mari probleme la gandul ca voi fi umilita, prin anumite pozitii, care mi se pare mie ca arata lipsa de respect a celui cu care sunt sau daca fac eu mai multe lucruri, uneori stau si ma gandesc daca nu cumva sunt luata de fraiera……….am o mare problema si teama cum ca nu voi fi respectata, din niciun punct de vedere, de cel cu care sunt………ca pana la urma totul se va reduce la el care se va fi folosit de mine…………….
Ceea ce simt e mai mult decat am scris aici, dar nu pot cuprinde totul intr-un mail..poate nici nu ma pricep, dar nici nu pot.

Iti multumesc anticipat.Am avut toata increderea sa iti scriu, dupa ce am citit tot ce ai scris pe blog.Si cred ca mi-e foarte de ajutor sa vorbesc cu tine, mai ales ca nu ne cunoastem.ASa ca nu as putea avea teama ca ma vei judeca.Si mai e si faptul ca esti barbat.Am nevoie sau asa consider eu sa primesc aceste sfaturi de la un barbat, mai ales pentru ca problemele mele sunt in relatia cu barbatii, pentru ca nu am avut un tata aproape si nu prea stiu nimic despre ei/voi…….

Aleyna

As vrea si eu sa fac pasul acesta dar doar din cauza faptului ca imi este teama nu il fac.Chiar nu am de ce sa mai traiesc,toate imi sunt pe dos,nu am nimik de ce sa ma bucur,nu am prieteni,am toate defectele din lume…:(

lost a raspuns

Buna aleyna si bine ai venit printre prieteni doar asa “virtual”ne pare rau ca treci prin aceasta stare de tristete apasatoare care te duce catre cel mai cumplit si feroce gand sinuciderea…noi te rugam sa faci un Pas catre viata si sa mergi mai departe chiar daca crezi ca, doare cel mai tare … noi vrem sa gasim aceea sursa care te va tine in viata pentru todeauna..noi vrem sa gasim toate calitatile si sa devi pentru noi o adevarata sursa de inspiratie..ce inseamna la tine “toate defectele din lume” pentru noi esti ok asa cum esti si e de ajuns….moarta nu e o rezolvare e doar un esec vei provoca mare durere celor din jurul tau ..noi te rugam sa ai curaj sa mergi mai departe sa simnti ca traiesti nu te impiedica de un singur ciot din viata …numai bine, asteptam noile tale ganduri:P

Liviu

nush….dak atii putea sa ma ajutati am 19 ani mai am o luna pana la bac….dar totusi nu e asta problema de multe ori am ras sau chear am glumit pe seama celor care sau sinucis dar aq nush park a venit si randul meu…..luna mai a fost cea mai proasta din intreaga mea viatza … am dato in bara grav si nush qm sa reactionez singurul gand care il am aq in kp e sa ma omor:(( ……nush dati-mi si mie un sfat cevva poate trec peste momentu asta greu..

Ribana

Buna!

…….nu stiu cum sa incep…..Consider ca am pierdut pariul cu viata.Am luptat mult si am incercat sa trec peste toate ,dar acum simt ca nu mai pot……..si nu mai vreau!Sant intr-o situatie …….fara cuvinte.Mi-am pierdut incet visele si sperantele,sunt la capat de drum;singuratatea ma doboara si daca ar fi doar asta ar fii ok,dar din pacate mai sunt si altele.Sant in situatia sa raman in strada,cu 2 copii,din cauza unor investitii proaste facute de tatal meu.Am pierdut totul,cu toate ca existau portite si oameni care ne mai puteau da o sansa,dar din pacate traim intr-o lumea rea si fara mila.Daca nu erau copii….imi era mult mai usor,as fii plecat in lumea larga,dar i-am dorit atat de mult si-i iubesc mai mult ca viata.As face orice pentru ei……si i-am facut sa le ofer o viata frumoasa si linistita,dar din pacate nu a fost asa.Copii mei au trecut prin momente pe care nici un copil din lume nu ar trebui sa-l treaca,si pe cand si-au revenit un pic se pare ca ne asteapta ceva si mai rau.De cateva luni,ma trezesc noaptea ingrozita de visele pe care le am…ii vad pe amandoi spanzurati………de mine………si apoi ma agat langa ei.Imi vine sa innebunesc,nu mai stiu ce sa fac,nu pot vorbi cu nimeni despre asta,lumea ar considera ca nu sant normala.Stiu ca sunt multi oameni cu probleme,care au puterea de a merge mai departe ,dar eu nu mai pot.Ma gandeam si eu la o moarte usoara pentru mine si copii mei…….pentru ca nu am cu cine sa-i las……….sunt disperata……imi doream sa-i vad cum cresc,imi doream atat de multe pentru ei si am ajuns in situatia sa nu le mai pot da nici de mancare….nu vreau mila nimanui….am vrut doar sa merg mai departe,dar nu mai am cum………

Soricel

saluty..am 19 ani si am avut un iubit care ink tin enorm de mult la el ..ma intereseeaza dak va mai scris tipul ala care a luat […moderat…]…pt ca vreau si eu sa mor dar nu stiu care este o cale mai usoara..as incerca sa imi tai venele dar nu cred k o sa pot..de spanzurat nu sunt asa de curajoasa deaceea o sa inmcerc sa iau pastile k sa mor…il iubesc enorm..dar dak nu mai vrea sa fie cu mine eu nu mai am de ce sa tariesc…stiu k e un pacat ceea ce imi doresc dar decat o vioata plina de suferinta mai bn sa nu mai exist ..nici pentru familia mea care nu ma intelege si nici pentru el …astept raspuns la adresa mea de e-mail..va rog mult sa imi raspundeti…o zi cat mai frumoasa in continuare…

lost a raspuns

salut soricel si bine ai venit pe acest blog unde vei invata sa castigi iar increderea in tine…din pacate nu esti singura si nici ultima care trece prin aceasta stare de durere infinita ..cu un pic de incredere si credinta toate se vor rezolva in timp..este adevarat acuma durerea ta este mare si te obliga sa faci un gest oribil.. dar gandestete la durerea pe care o provoci celor apropiati tie …nu vei rezolva nimic…asta este viata cu suisuri si coborasuri numai asa inveti…
nu abandona lupta oricat de greu va fi, sunte aici in aceste momente dificile sa te sprijinim..esti tanara si ai toate viata inainte nu lasa pe nimeni sa te intunece ..te asteptam cu noi ganduri numai bine,

Nataly

As vrea sa ma sfatuiasca si pe mine cineva cu privinta la urmatorul subiect. stiind ca e o relatie imposibila un barbat in toata firea a facut o ossesie pt mine si nesuportand realitatea ca eu sunt casatorita si nu pot sa continui relatia cu el fara sa-mi periclitez familia s-a sinucis. inca nu a murit e tinut in viata de aparate si se pare ca n vrea sa se mai intoarca la viata . OARE DACA IL VIZITEZ desi este la 3000 km distanta AS AVEA VREO SANSA!? mi-e teama ca va muri in aceeasi masura ca se va trezi si ma va intreba de ce ai venit daca nu ma vrei ! ce sa fac.. mi-e teama sa n-o i-au si eu razna aseptand… si defapt ce astept !

Fabian a raspuns

eu sunt de parere ca tu detii o mare parte din vina,de ce? pentru ca daca stiai ca esti casatorita si ca nu voiai sa iti pericliterzi familia nu inceapeai aceasta relatie “eu sunt casatorita si nu pot sa continui relatia cu el ” de ce ai dat sperante acestui om? el avea speranta sa ramana cu tine.ar trebui sa te simti vinovata si sa te duci si la celalalt capat de lume numai k sa stii ca este bine.el acum are nevoie de ajutorul prietenilor nu de ajutorul aparatelor.nu il fac aparatele mai bine decat lar face niste prieteni si bine inteles TU.pentru ca el sa sinucis din cauza ta, si ar fi foarte fericit daca ai fi langa el.eu am trecut prin ce trece el si stiu cum e.are nevoie de prieteni.sfatul meu dute la el chiar daca moare vei fi impacata cu gandul nu k a murit k nu ai vrut sa fii langa el ci din cotra.ai fost langa el cand avea nevoie mai mare de tine.

Alexandra Kiss

nu mai am de ce sa traiesc…..nimeni nu ma iubeste,nu ma asculte nu ma intelege si toata lumea ma cearta!!!!!de multe ori mi am luat inima in dinti si am zs k tot o sa fak eu asta dar……nu am putut.normal k ma gandesc si la ceilalti copii care nu au casa mancare parinti dar…eu degeaba am toate cele necesare daca nu sunt decat o piedica pentru cei din jur!nu am decar 15 ani si deja ma gandesc cum sa mor mai repede…..cred mult in Dumnezeu si e mai bine sa platesc acum pt ce am facut pana acum decat sa mai fac si alte pacate!!am auzit d o forma de a muri:10 pastile de […moderat…] te rezolva si chiar am fost la farmacie de m am interesat dar nu se da deca cu reteta…..sper sa fie buna ideea sa nu incerc degeaba!!!!stiu k alte persoane ar da orice sa mai traiasca dar eu nu mai pot,asa k vreau sa organele mele sa fie date la cei care au nevoie de ele…….

Markoo

Te chinui toata viata cinstit si onorabil si te convingi fortat ca……… Ok hai as incept sa zic ca prima lectie de viata am invatat-o singur, sigur n-o stiu pe de rost da stiu cateva reguli,cateva treburi care ma ajuta sa raman asa cum sunt cand ceilalti incep sa rada.Inceputul poate ca suna promitator dar nu este.Acesta este un inceput sumbru pentru mine,un inceput cu sfarsit dramatic.Sunt foarte dezamagit de viata mea,de tara mea si de prietenii mei,de tot ce ma inconjoara,si acest lucru m-a indemnat sa am aceste ganduri….hmm sa zicem sumbre. Traiul in aceasta tara,precum si incercarile de integrare in aceasta societate au devenit un mare imposibil,si oricum stiu ca n-o sa apar intr-o carte de istorie si nimeni n-o sa ma planga la nesfarsit probabil dupa o luna o sa zica \”asta e a murit\” si asta e ok. Dar Romaia a ajuns o tara plina de banci de shaormarii,farmacii si cazinouri….. .Sincer eu vreau sa ma urati pentru ceace zic,asa ma-ti ajuta mai mult. Eu vreau sa mor, si stiu ca e rusinos daca nu reusesc,dar e de kkt daca nu incerc….!Mi sa luat sa ma trezesc in fiecare zi si sa stiu ca nu am nici un viitor in fata….pe ori unde oricum oricat numai usi inchise…prieteni falsi femei profitoare,datorii ….mda…eu cred ca ajunge …am trait destul pana acum….
Multumesc!!!!

Vin de nicaieri si pot sa merg oriunde vreau,nu ma stie nimeni fiindca sunt un nimeni eu,asa pot spune ca ma simt,aceasta tara aceasta viata de roman nu mai e ce a fost,”Si sigur ma cunosti m-ai vazut pe undeva,dar nu ma recunosti chiar daca stau in fata ta ,sunt chiar acolo si tu nu ma vezi ,fiindca tu nu poti sa vezi ceva in care nu crezi.” ceva de genu ma simt eu …e greu de explicat…faza e ca m-am gandit mult si o sa o fac cat de curand…anul asta oricum…chear nu credeam ca o sa ajung asa vreodata…am avut si eu o perioada buna ..frumoasa,dar de un an nu mai pot..nu mai reusesc sa tin piept la ceace vine cu fiecare zi…Deja ma duc la fun pe zi ce trece ,nu ma mai pot concentra nu mai pot face nika…oricum voi face in asa fel incat sa nu ma gaseasca nimeni…e mai bn daca nu va stii nimeni…deci nu mai pot ….pfff!!!!!!!!!!!!

Radoo

Salutare tuturor !
Sincer sa fiu,prima data cand m-am gandit la sinucidere in cel mai serios mod,a fost la 20 de ani,adica acum vre-o sapte ani,dar ajunsesem intr-un stadiu atat de avansat al durerii si suferintei(trupesti) ,incat nu am mai avut puterea sa actionez.In anul 2002 am suferit un accident cerebral vascular hemoragic(nu se stie din ce cauza).Dupa un timp petrecut in spitalul de neurologie din orasul unde locuiesc,am fost trimis la Bucuresti datorita faptului ca sansele de a scapa cu viata erau din ce in ce mai mici.Zile intregi(ba chiar saptamani,daca stau bine sa ma gandesc)am avut dureri de cap ingrozitoare si alte stari foarte urate , care nu pot fi descrise in cuvinte.Ajunsesem sa imi doresc sa nu mai exist,nu mai eram eu,eram doar o durere infinita….In acele momente in care mai aveam puterea sa deschid ochii si sa ma intorc singur in pat de pe o parte pe alta,m-am gandit la sinucidere.
Dar cum? Ca in afara de a respira, astea erau singurele lucruri pe care le mai puteam face singur! In acele momente sincer sa fiu chiar imi doream sa se sfarseasca totul! Nu ne dam seama de adevarata valoare a vietii decat cand moartea ne tine in brate,si uneori atunci e prea tarziu!Nu vreau sa credeti ca scriu aceste randuri de dragul filosofiei,sau din dorinta de a da cuiva sfaturi…nicidecum!
Si eu sunt un om ca si voi,cu dureri si suferinte,cu suturi in f… primite de la viata(si nu numai).Este dreptul fiecaruia de a alege… Nu am ales noi sa ne nastem ,e foarte adevarat ,dar unele aspecte ale vietii avem puterea de a le schimba . Recunosc faptul ca nici acum nu pot cataloga acest episod din viata mea.Faptul ca acum traiesc este un privilegiu sau o pedeapsa? Spun asta datorita faptului ca si acum mai am parte cateodata de zile in care mi-e atat de rau incat stau cate o zi intreaga in pat si cu greu ma misc sa ma duc la toaleta sau sa iau un medicament.Ma mai gandesc uneori ca poate ar fi fost mai bine sa nu traiesc,ca poate alt om mai bun decat mine ar fi meritat sa traiasca….De ce eu am scapat cu viata si altcineva inaintea mea de varsta apropiata cu mine…..a murit din aceeasi cauza….. Sunt multe lucruri pe care nu le putem intelege sau le intelegem mai tarziu….Totusi un lucru minunat este faptul ca decizia e in mainile noastre.Ne putem schimba viata(desigur, doar intr-o oarecare masura)dupa bunul plac,insa dupa ce ai murit NIMIC, DAR ABSOLUT NIMIC NU MAI STA IN PUTERILE NOASTRE….ATUNCI ESTE CU ADEVARAT PREA TARZIU SA MAI SCHIMBAM CEVA!!! Cateodata,cand ma mai apuca scarba de viata, de propria mea persoana,si gandurile negre ma invaluie, trec prin fata spitalului de neurologie,ma uit doar la intrarea de la urgente,dar nu rezist mai mult de cateva secunde….imi dau lacrimile, plec….intrebandu-ma daca exista cu adevarat Dumnezeu.Nu stiu ce sa zic….sincer,pot afrma cu certitudine ca ,exista o forta suprema ,un echilibru ,ceva ce nu pot explica,ceva ce isi face simtita prezenta in viata fiecaruia dintre noi,fie ca ne dam seama sau nu.Pe de alta parte ma gandesc ca daca ar exista Dumnezeu ,lucrurile ar trebui sa fie altfel pe acest pamant,adica fara atata nedreptate,ura,suferinta…..Judecati-ma cum vreti pentru ceea ce am scris,dar ganditi-va ca s-ar putea sa nu intelegem anumite lucruri care ni se intampla si sa luam decizii gresite ,pe care nu le mai putem indrepta. In acele momente in care doream sa ma sinucid(si din pacate de care inca nu am scapat) singura persoana la care m-am gandit si careia mi-ar fi parut rau sa-i provoc o suferinta mai mare decat a mea a fost mama.Ea era singura persoana de pe lumea asta la care ma gandeam!Din pacate familia mea se reduce la doua persoane,eu si mama(care din pacate de cativa ani e departe de mine,si ne vedem doar o data pe an).Asa ca cei care aveti parinti,bunici,frati surori,sau alte rude apropiate,iubitii si fiti alaturi de ei,cat mai sunt in viata,caci dupa aceea va fi prea tarziu…
Va multumesc ca ati avut rabdarea de a citi aceste randuri,care poate pentru unii pot parea niste tampenii,dar asta mi s-a intamplat (in linii mari),si cam asa vad eu lucrurile.
Va doresc multa sanatate si pace sufleteasca!