Nu conteaza

Buna,cu greu m-am decis sa scriu..chiar nu stiu daca ati putea sa ma faceti sa renunt la un gand care il am de ceva vreme..problemele mele incep datorita mamei..de ce?pai,desi sunt constienta ca ma iubeste,niciodata nu o arata si mereu rezolva totul prin tipete..cu timpul am ajuns sa tip si eu foarte mult,chiar nu ma mai recunosc..as vrea sa fac ceva ca sa ne fie bine..dar mereu la o cearta se ajunge la chestii de genu : “de azi poti sa uiti ca iti sunt mama..”.Dar azi,a fost mai rau mi-a zis chiar “nu ma fa sa te dau afara” ..am zis “da-ma” si a zis “nu,nu vreau”..ideea e urmatoarea,cearta de azi a pornit de la faptul ca nu mai vreau sa continui sa merg la munca,eu fiind in vacanta,deoarece urmeaza sa fiu studenta in anul 1…si nu mai vreau fiindca uneori am niste dureri groaznice de spate si pe langa asta vreau sa dorm si eu putin in vacanta asta..sa simt ca e vacanta..ea nu intelege.Am vrut de multe ori sa fac acest gest,dar,problema e ca eu cred ca exista un Dumnezeu si apoi daca ma sinucid voi avea parte de o suferinta vesnica,dar,este singurul gand care ma opreste sa fac acest gest.Singura chestie e ca pana cand voi mai putea doar sa ma agat de acest gand? Deja simt ca nu mai rezist..cred ca voi actiona pur si simplu fara sa ma mai gandesc la consecinte.