Nimenion

de 7 ani m-am despartit de cineva si de atunci nu trece o zi fara sa sper si totodata fara sa ma gandesc la feluri nedureroase in care sa termin disperarea; sau nopti, aproape in fiecare noapte vise, cosmaruri,transpiratie, nu prea dorm de ceva ani mai mult de cateva ore…ea stie, mai vorbim, cateodata incearca sa ajute, cateodata ignora… nu stiu nici eu ce sa fac, e o lupta intre speranta,vointa si amintiri cu durerea, lipsa de sens si oboseala…scriu din curiozitate.

Anonimul 45

va rog sunt disperat!!!!acum scriu acest comentariu dupa ce am venit de la liceu cls a 9-a.Nu ma integrez printr-e alti oameni si copii deoarece eu am petrecut mai mult timp cu familia si stau la tara ori asa m-am nascut si nu e vina mea.toti se i-au de mine sau rad pe seama mea si eu sunt extrem de fricos si nu l-e raspund nimic!chiar astazi ca un exemplu s-a luat un cretin de mine si nu ma lasa in pace…iar un coleg de clasa mi-a cerut telefonul ca sa se uite cum arata si nu stiu ce si imi citea mesajele cu o verisoara in care ii spuneam ca in clasa am numai repetenti care se i-au de toti si imi este frica sa nu spuna si la altii.Maine iar merg la scoala si imi este groaza!as vrea sa merg la un psiholog dar imi este rusine sa l-e spun parintilor!sunt o fire foarte fricoasa si nu cred ca ma voi acomoda vreodata in acest liceu sa oricare altul.Imi este frica sa raspund si la ore ca sa nu rada copii de mine ca sunt tocilar!ma gandesc ori sa abandonez scoala chiar daca nu ma mai angajeaza nimeni sau sa m-a sinucid

Marissa

Nu va scriu pentru ca am nevoie de ajutor, sau sa încercati cumva sa ma faceți sa renunț la vreun gest necugetat.Am citit multe din răspunsurile dumneavoastră la problemele oamenilor.Sincer???!!!! Nu ma fac sa nu ma mai gândesc la sinucidere sau nu ma ajuta in vreun fel.De ce?! Simplu, dumneavoastră sunteți străini de problemele noastre, si sfaturile pe care dumneavoastră încercati sa le dați sunt de cand lumea si pământul.Nu te sinucide! Ai un copil,apropiații vor suferi, esti frumoasa, esti inteligenta,ai de toate, nu este o soluție, nu te va scapa de probleme, vei găsi de munca,etc.
Ei bine, pentru mine nici măcar unul din aceste sfaturi nu ma ajuta cu nimic, intra-adevăr nu găsesc logica in a-ți pune capăt zilelor ca nu te iubeste x sau y dar cine sunt eu sa judec pe alții cand si eu ma gândesc la același lucru dar nu din același motiv.
Povestea mea pe scurt: Iubire neimplinita 16ani, căsătorie 25, copil 27, varsta mea 29 ,facultate, masterat, specializari, nexam servici, am amanetat tot aurul ptr a avea ce pune pe masa, aurul nu era al meu,este al mamei, de scos nu cred ca voi reuși.Tot caut servici,sunt supracalificata sau mult prea idioata, tot ce am încercat ca familie sa facem ca si afacere nu a mers nimic deși la alții merge.NUsh poate intra-adevăr sinuciderea nu este o soluție, poate apropiații vor suferi, poate faptul ca acest copil va creste fara mama si va sti ca mama lui s-a sinucis va rămâne cu sechele.SI totuși, ce sa fac in continuare? Servici nexam, bani canci, afaceri paguboase……..ma gândesc de 1 an la acest act extrem …….poate cine știe,o fi mai bine, o fi mai rău? NImeni nu are de unde sti cei ce s-au prapadit nu pot povesti…….

Cu bine….

Ziua internationala pentru prevenirea suicidului

Dragi prieteni, astăzi, 10 septembrie 2013, printre evenimentele și protestele diverse din București se va întâmpla și ceva care merită adus în atenția voastră, a celor implicați într-un fel sau altul în acest grup virtual de suport.

Asociaţia de Suicidologie, în parteneriat cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti și cu Spitalul de Psihiatrie „Prof. Dr. Al. Obregia” – Centrul de Prevenire a Tentativelor de Suicid la Copii şi Adolescenţi organizează un eveniment pentru a marca și comemora Ziua Mondială de Prevenire a Suicidului, în Bucureşti, în data de 10 septembrie 2013.

Astfel, având în vedere faptul că instituțiile antemenționate gestionează Linia verde de urgență pentru prevenirea tentativelor de suicid la copii și adolescenți 116 123 (acesta este un număr unic la nivel european, apelabil gratuit, același în toate țările care oferă servicii de prevenire a crizei emoționale), se vor împărți fluturași și broșuri de promovare a Telverdelui și de conștientizare a trecătorilor bucureșteni cu privire la semnele de avertizare transmise de suicidari persoanelor apropiate.

De asemenea, pe Bulevardul Nicolae Bălcescu nr. 1, sector 1, în zona fântânii din faţa Facultăţii de Geografie, între orele 19,00 – 21,00, se vor aprinde lumânări în memoria prietenilor şi cunoscuţilor care şi-au găsit sfârşitul în urma unei sinucideri, transmiţând totodată un mesaj distinct în vederea implicării comunităţii în activităţile de prevenire a suicidului.

Voi fi și eu acolo!

PS Din motive obiective, evenimentul pentru a marca și comemora Ziua Mondială de Prevenire a Suicidului, în Bucureşti, din data de 10 septembrie 2013 va avea loc in fata sediului Directiei Generale de Asistenta Sociala a Municipiului Bucuresti din str. Foisorului nr. 56-58 (zona Calea Vitan – Nerva Traian), sector 3, in intervalul orar 19.30-21.00.

Alex S

Domnule doctor as avea o singura intrebare ce te faci daca nu ai nici o problema dar te trezesti pur si simplu cu o dorinta arzatoare de a muri ? Eu in ultimi 3 ani nu am avut probleme am fost sanatoasa am avut tot ce mi-am dorit. Dar in ultimile 2 luni nu ma pot gandi decat la moarte . Moartea mea pe care am planificato pana la ultimile detalii.

Valentin D.

Vreau sa mor usor si fara dureri..stie cineva cum as putea face asta?
Nu am niciun rost pe lumea asta..sunt degeaba.
Am foarte multe probleme..pe plan sentimental cat si financiar.
Nimic nu ma poate opri..totul este pus la punct.
Imi trebuie doar o metoda fara dureri..

Bya Bianca

Buna, daca deranjez va rog sa ma iertati 😥 doar ca eu una nu mai rezist am 15 ani si ma numesc Bianca 😥 am doua infarturi mio’cardica.. parintii imi reproseaza mereu ca le-am stricat viitorul 😥 si ca suntt GHINIONUL lor 😥 bun ma prefac ca nu st afectata doar ca nu mai rezist am dureri in cutia toracica ingrozitoar mai nou asa zisa copilarie o petrec prin spital mi sa luat de FUNDENI.. vreau sa merg cu prieteni sa ma distrez doar ca nu ma pot integra ( datorita problemelor mele de sanatate ( practic dupa parerea mea ma discrimineaza datorita sanatati… dasta observ ca nu prea am rost incurc pe asolut toata lumea.. ce este mai grav ca, tin in mine pana o sa cedez.
Ma iertati daca v’am deranjat cu problema mea va multumesc pentru ca mati ascultat.

Smaranda

buna seara.. cred ca banuiti cum am ajuns pe acest site cu un search destul de sumbru. trec in clasa a zecea si am 16 ani. nu prea am prietene, vorbesc foarte rar cu ele, iar de cate ori le-am intrebat ce ar crede daca le-as spune ca ma sinucid au zis ca ar rade (ma considera o persoana timida, dar optimista si usor naiva.. insa eu nu cred ca sunt asa.). am participat la olimpiade nationale si mereu m-am intors cu premii. anul acesta va trebui sa trec insa la alta materie, care ma va ajuta in viitoarea mea cariera. aici este una din bube.. imi va fi dor de cei pe care ii cunosc de 5 ani, chiar daca ne intalnim o data pe an. la materia la care trec, din pacate, este cineva care paticipa constant de vreo 3 ani (in primii 2 ani cu locul 2 la judet, eu pe 1, dar nu participam la nationala, iar anul acesta nu am fost la judet, asa ca a iesit el primul..). mi-e teama sa nu il supar, el ramanand pe dinafara, daca anul asta particip.. la sc generala eram in clase paralele, acum suntem in aceeasi clasa. l-am cunoscut prima data(mai mult formal) intr-o tabara organizata anul trecut, pe vremea aceasta. apoi au inceput sa apara tot felul de discutii la telefon intre noi. bah, s-a lasat cu dragoste in secret pentru el si poate nici acum nu stie (mereu ii raspundeam rece, superior la telefon pentru a nu banui ceva). intre timp, si-a gasit o prietena (lucru curios pentru el: e foarte ambitios, cuminte). poate acest lucru m-a ajutat sa trec peste ce am simtit pentru el (desi nici nu banuieste, m-a ajutat sa fac unele din cele mai bune creatii literare ale mele (!), eu, marele analist ). mi-e dor sa discut cu el, sa discut cu oricine. vorbeam ore intregi despre nimicuri.. nu as marturisi nici moarta ca sunt indragostita, de aceea imi este frica sa fiu(prefer sa mai cred ca am o speranta, decat sa primesc un refuz). m-am indragostit de vreo 3 ori, insa mi-e teama ce s-ar intampla daca as fi cu adevarat implicata intr-o relatie. mi-ar fi teama de certuri si de despartire, care mi se par ca nu compenseaza cu nimic momentele de fericire.. a fost o singura data ceva intre mine si un baiat, timp de o saptamana; i-am spus si lui aceste lucruri si a zis ca nu ma intelege. asa s-a terminat totul. pe viitor, nici nu stiu daca as putea sa ma casatoresc, daramite sa mai am si un copil.. am o sora de 8 ani, ma ciondanesc cu ea mereu.. mi se pare ca face niste aberatii imense uneori si de aceea o bat.. alteori mi se pare cea mai draguta si mai dulce sora, dar chiar atunci face vreo prostie. revenind la “el”, ma intreb daca ar trebui vreodata sa ii marturisesc ceea ce am simtit (poate la sfarsitul liceului, cand vom fi fiecare pe drumurile noastre).. ma bate acest gand.
m-am ganit ca suicidul nu este o solutie pentru dragoste.. ma intreb daca, incercand sa ma calugaresc, as putea scapa. meseria pe care mi-am propus-o se poate potrivi unei maici. as duce o viata linistita, fara ca cineva sa ma tulbure.

multumesc,
Smaranda

Crysty

Deci.Apreciez Mult ce facetzi voi pe site este un lucru bun dar sunt si oameni cu anumite probleme care au intrat in ele si nu mai pot iesi din ele si uneori cred ca asta este soarta o sa va destainui acum un exemplu adica in ce situatie ma aflu acum .-acum vreo 3 saptamani a inceput totul ,lucrez in domeniul mobilei ,un client mia dat avansu pt materiale am executat comanda la sfarsit nu am primit manopera si mai mult m-a facut sa dau bani de la mine ca mai vrea si aia si aia si aia etc neavand ce face m-am imprumutat la camatari suma am zis ca fac rost si scap nu a fost asa , am cerut bani la un prieten 24 mil sa scap de camatari, mia dat ,acum numai scap de ei am de dat vreo 50 mil nu am de unde sa iau,am o fetita de 7 ani poate de acea mai stau putin pe ganduri dar oricum decizia am luato ,printre altele mi s-a furat si tel samsung galaxy s 2 nu conteaza asta dar multe si multe altele se intampla zi de zi parca sunt blestemat imi merge totul prost minut dupa minut numai necazuri si ghinioane asa am ajuns la decizia de a scapa de toate astea.(nu am facut rau la nimeni niciodata dimpotriva cand am putut am ajutat nu a contat ca e prieten vecin etc) Tot Respectul Pentru Voi.Imi Pare Rau ca no sa apuc sa vad comentariul vostru.Felu Cum Am Sa Mor Nul Pot Spune Ca Nu Vreau Sa Dau Idei Din Respect Pentru Acest Site.

Praetor – „Lupta cu tine”

Am ajuns pe site din greseala, printre altele, imi place psihologia si uneori mai caut anumite subiecte care ma intereseaza si dupa ce am citit cateva postari, am copiat un text pe care l-am scris pt. mine (e ca un fel de plan si simultan o filosofie de viata), am modificat primul rand si l-am postat aici. Si eu am avut multe probleme pt. mult timp si la fel ca multi altii, inca mai am, insa cele actuale sunt prea neinsemanate fata de cele din trecut, insa n-o sa ma dau niciodata batut, o sa lupt pana la capat. Multe persoane imi provoaca greata prin dorinta aceasta nebuna de a dramatiza excesiv, sincer atunci cand aud cum se plang unii si compar asta povestea mea cu a lor, problemele lor cu cele pe care le-am avut, e ca si cand as fi nevazator si cineva se plange ca trebuie sa-si ia ochelari pt. ca nu mai vede bine. Sincer nu stiu ce e in capul unora, se asteapta ca viata sa fie roz, ei bine nu e si ma mira ca n-au aflat pana acum. Viata e o lupta continua cu tine si cu ceilalti, pt. supravietuire, statul social, etc. Poate ca te lupti 95% si te bucuri doar 5%, so what, sunt oameni care nu se bucura nici macar atat, insa stii unde e problema? Multi nu s-au intarit psihic, apar probleme si ei nu pot sa le faca fata, se cramponeaza ca nu au ce sa mai faca, SE AXEAZA PE PROBLEMA SI NU MAI VAD NIMIC ALTCEVA, IN LOC SA ACCEPTE CA O AU SI SA CAUTE IMEDIAT SOLUTII! Nici macar nu-ti vine sa crezi, poate stra stra…..bunicul tau a tinut o sabie in mana acum 500 de ani, s-a luptat si s-a intors acasa si si-a ajutat familia pana cand a murit, a fost un luptator si tu vrei sa renunti pt. ca susti ca ai cele mai mari probleme din Univers. Alegi sa renunti, in loc sa lupti – calea cea mai usoara, cea mai la indemana, patetic! Stii vreo persoana care, teoretic vorbind, n-ar putea-o face? Si atunci de ce crezi ca altii nu o fac? PT. CA APRECIAZA CEEA CE AU SI LUPTA PT. A AVEA CEEA CE ISI DORESC. Vad atatia care pun o presiune imensa pe ei, vor sa realizeze ceva imposibil pt. situatia in care se afla (financiar, fizic, psihic, etc), sunt oameni care vor totul sau nimic, 100% (viata perfecta la care viseaza, ceva ireal, irealizabil si totodata presant, care te opreste din evolutie), sau 0% (suicid, cel mai la indemana) si poate o sa te uimeasca, dar toti ne aflam undeva intre 0 si 100 ca si satisfactie personala. Trebuie sa intelegi ca tot timpul trebuie sa mergi mai departe, chiar daca: ti-a murit cineva drag (gandeste-te cati avem aceeasi problema, s-a dus, asta e, trebuie sa accepti asta, uita-te in oglinda, da-ti doua palme si mergi mai departe), ai fost tradat de sotie/sot/prieteni (aceeasi poveste, numai ca in cazul acesta, poti sa gasesti altii), ti-a ars casa si nu mai ai nimic (nu dispera, lucrurile materiale se pot cumpara in timp), crezi ca nimeni nu te vrea (asta e cea mai mare tampenie, o sa gasesti multe persoane care sa te accepte, insa esti prea preocupat de probleme – rezolva-le si lasa gandurile negative sa treaca pe langa tine, pt. ca fiind asa de distant, ingandurat, ”in lumea ta”, ceilalti cred fie ca nu-ti place compania lor, fie ca nu merita sa-si piarda timpul cu tine), ceilalti nu vor sa fie in comania ta (poate ca esti prea arogant, stresant sau stresat si enervezi prin frustrarile tale; jignesti pe toata lumea sau nu stii sa te comporti civilizat; esti prea formalist, prea birocrat si plictisesti; vrei sa pari diferit si ai numai haine, lucruri si hobby-uri iesite din comun si uneori exagerezi, crezi ca nimeni nu te intelege, insa intreaba-te daca ar trebui s-o faca sau trebuie sa deschizi ochii si sa te privesti realist, nu asa cum vrei sa te vezi; plictisesti pt. ca nu ai subiecte comune, incearca sa te informezi, pe langa ceea ce te intereseaza pe tine, de ceea ce se intampla in jurul tau si ce le place celorlalti sau o sa sfarsesti singur), incerci sa multumesti pe toata lumea (atat timp cat fiecare dintre noi suntem fizic, psihic, comportamental, ereditar, originar, etc. diferiti si avem nevoi diferite, e imposibil sa realizezi asta); nu te ingrijesti pt. ca nu-ti mai pasa (umbli in haine neingrijite, asa ca sa nu mergi cu doua frunze, nu te-ai mai tuns/barbierit de mult timp, duhnesti a transpiratie – dusul zilnic si spalatul pe dinti sunt sfinte si tricourile, camasile si lenjeria se poata doar o singura data), viata ta e prea ”saraca” si nici nu vrei sa o ”imbogatesti”, nu se intampla nimic nou, solutia e sa comunici si sa citesti mai mult pt. ca trebuie sa repari ”un soft virusat la maxim” cu ganduri negative si sa reusesti sa salvezi ”fisierele” cu ganduri pozitive si sa adaugi altele constant), iesi mai mult cu prietenii, fa-ti un plan, imparte-l pe pasi mici si lucreaza zilnic la asta. Cauta pe net ”fenomenul Pitesti”. Bafta

Daria

Am 26 de ani si deja nu-mi mai doresc sa traiesc,am trecut prin foarte multe,nu mai rezist ,imi doresc sa mor si asi fi facut-o pana acum dar nu m’am indurat de cele doua fetite ale mele pentru care sunt inca astazi aici.Dar nu mai pot imi doresc sa mor cum isi doreste un om bolnav sa traiasca ,cum isi doreste un orb sa vada .M-am rugat la Dumneze sa ma ajute,i-am cerut cu disperare ajutorul dar lucrurile nu se indreapta,i-am cerut sa ma ia,dar se pare ca nu sunt un om bun,ce sa faca cu mine.i-am cerut sa dea sanatatea mea altcuiva care are nevoie,nici nu-mi mai pasa de mine.Intelegeti cat de disperata sunt sa mor si nu stiu ce sa fac ,nu suport gandul ca imi las fetitele(doua fetite superbe,gemene)dar eu nu mai rezist am gandul asta de mai bine de 1 an
Ajutati-ma!