nici macar nu stiu cu ce sa incep/ce am gasit aici mi se pare pueril la ce simt ca am facut eu si prin ce trec.ce sa zic decit ca vreau o mioarte usoara.am discutat si cu un psiholog mai multe sedinte incepuse sa se intrezareasca speranta cind dupa numai o luna mi s-a intimplat decisiva.de ca ti-e frica de aia nu scapi e f adevarata.am 30 de ani dar nu mai e relevant asta.ce am facut ai poate innebunii si npe ai mei nu se rasfringe totul asupra mea.cred ca la fel de afectati o sa fie si daca ma omor si daca o sa le spun ce am facut.e chestia de imagine dar peste limita ge intelegere cu putinta.erau 1 la suta sanse rationale ca sa am ghinionul asta poate mai putin dar uite ca ala 1 la suta s-a intimplat.
Comentarii recente