C.M.

Ma numesc C.M si simt ca viata mea nu mai are nici un sens..Imi doresc din suflet sa nu mai exist,nu cred ca fericirea s-a inventat pentru mine.Am trecut de mica prin suferintele dragostei,am stiut de la o varsta mult prea frageda ce inseamna sa fi mintita,inselata.Trec prin cea mai grea perioada din viata mea desi sunt inconjurata de persoane care ma iubesc,trebuie aproape intotdeauna sa port o masca pentru a nu isi dea seama de ceea ce imi doresc,sa mor.Parintii mei sunt disperati,imi ofera absolut tot ce vreau doar sa fiu fericita si sa nu mai am ganduri negre.Si toate aceste ganduri negre din cauza Lui…a persoanei pe care o iubesc cel mai mult.Am avut o relatie de 7 ani de zile,era universul meu desi au existat multe certuri si neintelegeri.Il iubesc atat de mult inca am iertat fapte care poate nu ar fi trebuit iertate.De exemplu,s-a mutat la alta acasa,ziua lui de nastere a petrecut-o cu altcineva spunandu-mi ca se odihneste si ca doarme.Pentru mine era mereu obosit si nu putea sa isi ia liber de la serviciu.Sunt atat de deprimata,uneori nu ma pot controla,plang zi si noapte,ma gandesc tot mai des care ar fi cea mai sigura metoda de a muri,urlu ca imi doresc sa mor.Parintii mei plang in rand cu mine iar saptamana trecuta mama mea mi-a spus ca daca eu o sa mor,o sa faca si ea acelasi lucru pt ca nu mai are pentru ce trai deoarece eu sunt viata ei.Tatal meu,desi incearca sa fie tare e…distrus.Nu am mentionat faptul ca sunt singura la parinti si poate de aceea ma ocrotesc atat de mult.Cred ca am luat-o razna rau de tot deoarece in mintea mea am si ales un termene limita defapt critic: 25 august,ziua in care urma sa mai implinim un an…..desi el nu ma crede,e sigur ca inventez..Am fost acuzata ca eu am distrus relatia doar pt ca am vb cu altcineva pe fb pt ca el nu imi mai acorda timp.Nu mi-am dorit niciodata sa am pe altcineva doar am vrut sa ii arat ca ma poate pierde daca nu se schimba.Si ce am obtinut??Abia astepta sa gaseasca cel mai mic motiv pentru a se desparti de mine.Am crezut in dragostea lui si ca va lupta pentru mine.Suntem despartiti din decembrie iar din 15 ianuarie a inceput o relatie cu altcineva.Am inceput sa ies si eu tot mai des cu baiatul cu care am vb pe care il numeste”baiatul care ne-a despartit,fi fericita cu el “ desi nu simt nimic.Ceea ce m-a facut sa imi doresc tot mai mult sa nu mai exist a fost poza din 2 martie pe care am vazut-o cu ei.Imi promitea zi de zi ca va sterge poza si doar isi batea joc.Spunea ca ea nu vrea sa stearga,nici macar nu sre curaj sa ii spuna ca ina vorbim la telefon.Ii este frica de familia ei !Cand incercam sa nu ii raspund la telefon,imi trimitea mesaj ca ma iubeste,ca sunt viata lui.Ma deruta complet,se joaca cu mintea si viata mea.Ma termina psihic si imi doresc tot mai mult sa nu mai exist.Nu mai pot sa lupt.De cand am vazut poza,am inceput sa am si eu o noua relatie care pt mine e un chin..sunt atat de iubita dar nu pot impartasi aceleasi sentimente.Oriunde merg il vad pe el,orice lucru,loc imi declanseaza memoria afectiva si imi aminteste de el.Iubesc atat de mult dar nu sunt iubita de el !Parintii mei au ajuns sa il urasca,au spus ca nu mai exista pt ei,ca e persoana care ne-a distrus familia si viata…M-am mai intalnit de cateva ori cu el si am sperat tot timpul ca imi va spune sa ne impacam..niciodata nu a spus.M-am implorat de el si eu si mama mea.I-am demonstrat ca il iubesc enorm..i-am propus sa ne mutam impreuna(desi ai mei au spus ca daca ma impac sa consider ca nu mai am parinti) sa ne casatorim..Dar,e doar in imaginatia mea..el nu isi doreste sa se impace cu mine,Ma suna doar pt ca i-am spus ca vreau sa mor…Nici la facultati nu ma mai pot concetra.Anul acesta le termin pe amandoua si parca nici nu imi mai pasa.Uneori,parca gandesc lucid si incerc sa ma ambitionez sa lupt,sa trec peste,sa merg mai departe.Luni,in 14 am un interviu pentru a studia masterul in strainatate…in acest timp el va fi cu ea.E ziua ei iar el i-a pregatit surpriza o excursie.Parca viata mea se termina la el !Ai mei vor sa plec cat mai departe,considera ca asa o sa il uit si uit de aceste ganduri !Sufar foarte mult de aceea am hotarat sa pun capat acestei suferinte! Cum pot sa trec peste??..daca nu mor,imi doresc sa imi pierd cunostinta,sa nu mai stiu de existenta lui !