Ella P.

29 06 2017

Buna.. de ceva vreme ma gandesc, sa imi iau viata.. ,dar parca nu am destul curaj…..dar sunt sigura ca asta se va intampla cat mai repede

Anunțuri




Viorica

29 06 2017

am un singur copil si este bolnav de schizofrenie, l-am crescut singura cu greul greului, dumnezeu nu m-a iubit niciodata, rugaciunile nu m-i le baga in seamă și dacă imi iau viata pe care nu o mai suport de ce mi-ar da atentie… doar să mă pedepsească iar și iar și iar…..





W.

27 06 2017

Buna ziua. Nici nu stiu cum sa incep. Am avut o viata destul de ok pana acum doi ani. Dar din 2015 pot spune ca traiesc de pe zi ce trece un film. Nu am fost niciodata bogat ….dar m-am zbatut pentru a realiza ceva in viata. Ca pe cand voi avea copii sa nu fie nevoiti sa porneasca de unde am pornit eu. Din 2015 incoace sunt intr-o cadere libera pot spune. Am primit tepe peste tepe. In 2016 am ajuns din nou sa o iau de la 0. Am hotarat cu nevasta mea ca incerc sa merg la munca in strainatate…..la inceput a fost greu dar nu ma dade-am batut. dupa cateva luni Nevasta mea a ramas insarcinata. Tragean la munca ca orbul ca pe cand naste sa ma pot duce acasa…. dar am mai luat o teapa….chiar de la shefu…(((( m-am intors in tara chiar pe cand a nascut nevasta mea printisorul nostru. M-am imprumutat ca sa pot lua patut si etc la copil…. Am stat doua luni acasa. Dar fara bani sa te intretii eram constient ca nu am cum sta. Asa ca am plecat din nou….Am avut asa o presimtire rea cand am plecat ca si niciodata…. in ultima luna….m-am ales si cu un sechestru pe ap…la care binenteles am rata….iar daca va zic dece nu va vine sa credeti….ca acum 9 ani am avut o iubita care se prostitua si eu nu am stiut….am crezut ca ea lucra la azil de battani….pana a fost chemata la instanta ca martora intrun dosar de proxeneti….iar eu cica am trait cu ea si am cheltuit bani ….doamne in ce tara traim….. unicu lucru care imi mai da putere este fiul meu scump si drag….credetima ca lucru 16 -18ore zi 7 din 7 sa scap de datorii si sa imi intretin familia acasa… iar nevasta mea plange si ma acuza zi de zi ca nu sunt acasa langa ea si copil…..numai eu stiu ce viata trag in sufletu meu si prin cate trec…sa incerc sa fie mai bine dar parca ma afund tot mai rau….an ajuns in faza in care nu mai stiu mai departe….apartament luat…..viata si libertate luata….nevasta mea scumpa trebuie sa o aud zilnic nefericita…..pentru ce doamne…..ca am vrut sa ofer familiei o viata decenta….am crezut tot timpul in Dumnezeu …si in puterile lui….dar nu mai am eu puterea necesara….efectiv nu mai pot…..orice om are o limita…..a ajuns si eu la limita mea….Nu Mai Pot





Maria P.

23 06 2017

Sincer… nici nu stiu ce se intampla cu mine… din iarna parca sunt alta persoana… toti prietenii mei imi zic ca m-am schimbat dar eu le spun ca nu este nimic cu mine si doar m-am maturizat… am incercat sa ma omor de 4ori pana acum.. de fiecare data am incercat cu […moderat…]. Nu am patit nimic pana acum doar am intrat in spital, si asistentele de la spital ma credeau nebuna doar pentru faptul ca am vrut sa imi iau viata. Nu am mai incercat de 3luni sa imi iau viata.. dar acum cateva zile au inceput din nou sa vina gandurile alea naspa… si inca ma gandesc ce rost mai am pe pamant? Daca as muri toti ar fii fericiti si s-ar bucura de viata.. chiar nu stiu ce sa fac.. intr-un fel mi-e frica de viata in altfel nu…





Mădălina 32

20 06 2017

Buna seara, este pt 1oara cand caut in google despre acest subiect. Sunt socata de cate de multe cazuri exista si cata informatie. Numele meu este Madalina, am 31ani si sunt din Bucuresti. Nu stiu care ar fi procedura de abordare corecta, doar ca sunt interesata sa mi ajut un prieten drag care de cateva zile tot spune ca vrea sa si ia viata dar nu inainte sa si rezolve treburile si sa lase lucrurile in ordine, si totodata recunoaste ca ii e teama sa nu l doara sau sa nu fie nimic dincolo si sa si fi luat viata fara rost. Inital am tratat subiectul superficial gandind ca glumeste, dar vazand ca insista desi nu pare serios cand o spune nu mai stiu ce sa cred. Ca sa intelegeti putin postura lui, va voi spune cate ceva despre el: are 32ani, nu lucreaza, dar isi castiga existenta peste medie pt a se intretine atat pe el cat si familia. Inca din adolescenta se ocupa cu afaceri mai putin ortodoxe, ceea ce a atras dupa sine un cazier in curs de reabilitare. Este un tip inteligent, cu studii, dintr o familie okey, dar care are obsesia sigurantei financiare la nivelul luxului, perfectiunii fizice, ordinii si curateniei. A ajuns sa si doreasca si sa beneficieze de acestea, in urma unei copilarii precare, descurcandu se singur. In urma cu un an si jumatate si a pierdut tatal intr un tragic accident de masina. Fiind singurul copil la parinti nu a reusit sa depaseasca socul si iata ne ajunsi in prezent. Va solicit sfatul si sprijinul pt a nu se ajunge la ce poate fi mai rau in cazul prietenul meu care este si ft impulsiv, anxios, neincrezator, fara rabdare si refuza orice fel de ajutor. Cum ar trebui sa procedez? Astept cu interes raspunsul dvs cat de repede posibil, multumesc.





Daniel J.

14 06 2017

Buna numele meu este daniel si in seara aceasta pentru mine sa incheiat capitolul acesta .
Pentru mine cel mai onorabil sa mori este sa mori in bratele unui prieten […moderat…].
Imi pare rau eu nu mai am pentru ce trai viata mea nu mai are scapare va salut si nu procedati la fel.
Daniel





Djbogdi

12 06 2017

Este ora unu noaptea si nu pot dormi am dat intanplator de acest site pe care il consider foarte util deoarece aici exista posibilitatea de a povesti drama vietii prin care treci .Vreau sa va spun ca am varsta de 25,am ajuns sa numai am pentru ce sa traiesc eu pur si simplu nu am niciun viitor,nu am un job inca,nu am prietena/iubita nici macar nu am avut niciodata nu stiu ce inseamna sa saruti o fata

,sa fi imbratisat,sunt virgin nu stiu daca mai exista persoane care si.au pastrat virginitatea pana la aceasta varsta.Ok stiu ca nu voi avea niciodata parte de iubire din partea unei domnisoare pentru ca sunt urat din punct de vedere fizic,toate fetele pe care le.am intalnit si au fost in numar destul de mare m.au refuzat pe motiv ca nu arat bine sunt urat slab etc.Vad in jurul meu pe prieteni mei
colegi de facultate care deja au o relatie stabila,mai sunt care au facut si nunta si eu nimic,nici macar o iubita nu am avut.In privinta job.ului sunt disperat,deoarece nu prea gasesc un loc de munca in toate domeniile se cere experienta,eu nu prea am experienta pentru ca pana la aceasta varsta am fost ocupat cu studiul.Am o frica destul de intensa si ma gandesc ca nu o sa ma descurc daca imi voi gasi ceva de lucru cred ca nu sunt bun de nimic ar trebui sa ma sinucid insa nu am curajul desi imi doresc cel mai mult in momentul de fata sa mor .De mic copil m.am urat pe mine insumi si nu ma suportam acum cand am ajuns la o varsta matura vreau sa numai exist,sunt un parazit.In fine va multumesc celor care ati citit mesajul meu,poate ma ajutati si pe mine cu un sfat care m.ar putea scoate din aceasta situatie critica.Sa auzim de bine!!