Liana

Buna ziua,nu am cu cine sa vorbesc despre starile mele,acum sant fericita,optimista in putin timp devin nervoasa,iritata,e suficienta o amintire neplacuta sa ma demoralizeze.Am suferit mult,o familie care nu m-a inteles si continua sa o faca,relatii esuate,violenta,acum ar trebui sa fiu bine,am o persoana care ma iubeste,dar simt ca eu nu sant la inaltime,ar sta mai bine fara mine.Si sosesc momentele cand planific suicidul,mi -e frica de mine,lupt cu mine,am perioade..scurte cand reusesc sa am controlul iar dupa..totul devine obositor,nimic nu ma intereseaza.As vrea sa plec,sa las totul si pe toti…

––––––––
cand am citit cuvintele tale m-am vazut pe mine,in momentele cand ma simt inutila,fara viitor,pe ceilalti ii vad capabili,realizati iar eu la cea mai mica neplacere,greutate vad totul negru,ma gandesc la moarte..Ma lupt cu mine de ani buni,te inteleg cum te simti