Nothing

Cand in ochii tuturor, esti un ratat… Nu ai nimic bun, si nimeni, niciodata nu te intmpina cu vreo vorba buna. Ai doar prieteni care, de fapt, nu iti sunt prieteni, sunt doar..vampiri. Cand, ti se reaminteste zilnic, ca tii umbra degeba pamantului, si dragostea la care ai visat mereu este doar o sursa de suferinta constanta, ce faci?
Cine sau ce te poate face din nou, puternic?! Cine te ajuta sa treci peste toate lucrurile astea ce zilnic te doboara? Cum sa mai zambesti, cand de fiecare data este cineva langa tine sa iti reaminteasca ce prost esti ca iti permiti sa zambesti?! Pentru mine, zambetele costa, si costa prea mult. Pot spune ca de la varsta de 16 ani, eu nu am mai simtit nimic..si au trecut ceva ani de atunci.
Cand toti cei din jur, te vad ca o persoana oribila, cum sa te mai uiti in oglinda si sa spui: ” Azi va fi mai bine! De azi, voi reusi!” ?
Am gresit si eu, dar tind sa cred ca nu am gresit atat de mult pentru pedepsele astea ce ma acopera, pur si simplu.
E prea mult. Mult prea mult. Obisnuiam sa cred ca Dumnezeu nu iti da mai mult decat poti duce…am renuntat sa mai cred in asta, caci singura nu mai pot duce atat…
Stiu ca am nevoie de ajutor, am nevoie de cineva..am nevoie de cuvinte! E oare cineva pentru mine, aici?!