Rainer

8 11 2010

eu am trecut de varsta adolescentei cand ti se par problemele atat de grele si de nesuportat…condamnam o data pe cei care luau o astfel e decizie…acum am ajuns eu in postura in care zic stop..nu mai pot..as vrea ca totul sa se termine aici si acum…cat poti sa rezisti oar ecand viata iti da numai lovituri…m-am casatorit si nici dupa un an omul pe car eil iubeam a plecat fara sa se uite in urma lasandu-ma singura cu un copil,copil care nici dupa 6 luni am aflat ca sufera de autism …ca este condamnat la o viata in tacere…dupa cinci ani de singuratate ,dupa 5 ani de alergatura la medici,terapeuti,am aflat ca nu mai este nici o sansa de recuperare si ca ar trebui sa ma impac cu ideea…mi-am luat inima in dinti si am incercat macar sa ii ofer un camin,un tata…si m-am trezit intr-o situatie fara iesire,lang aun om pt care nu mai simt nimic,pt ca s-a schimbat radical,sunt mai singura ca oricand…nu pot sa fac nimic…nimeni nu ar intelege daca as pleca si l-as lasa…toti ar gandi ca nu sunt un om stabil divortand a doua oara….nu pot sa ii ranesc atat de mult,nu pot sa ii vad plini de rusine…daca as pleca din viata acum stiu ca cel mic va fi ingrijit,il las pe maini bune…dar eu nu mai pot suporta atata durere….