TheyCallMeDizzy

6 01 2016

Bună ziua. Am crescut intr-o familie fara tata, el decedand cand aveam 3 luni. Mama s-a apucat de bauturi alcolice si a continuat-o asa timp de 25 de ani pana a murit de inima. De la 13 ani pana la 25 cand a murit mama, am fost grasuta, cu acnee etc si din aceasta cauza nu m-a placut niciun baiat, nu m-a invitat nici unul sa ies cu el etc. Nu ca as fi avut nevoie dar totusi. Dupa ce a murit mama, am slabit foarte tare, si dintr-o data am devenit atractiva. Toti ma admira si ma complimenteaza dar ironic acum ma considera femeie fatala si cred ca sunt intimidati si nu ma invita nicaieri. Ce ironie! Am cunoscut prima mea iubire la 25 de ani dar nu a rezistat pentru ca eu nu stiam sa sarut si nici el nu a avut rabdare sa ma învețe. Probabil nu vroia o relatie serioasa. Si apoi au urmat 3 tipi, am vorbit pe net o perioada (pentru ca in orasul asta mic in niciun caz nu sunt tipide varsta mea sau daca sunt, nu avem nimic in comun) dar cand ne-am vazut, ei nu simteau ce simt eu pentru fiecare din ei. Mi-e ciuda ca de cand a murit mama caut afectiune peste tot mai ales in barbati. Mereu ma atasez de oricine imi ofera afectiune. Am 28 de ani si inca sunt virgina si nu mi-e rusine, pentru ca am vrut o relatie serioasa, am vrut sa am parte de iubirea aia care o au toti, ținut de mana, flori, cineva sa ii pese. Am eu standarde prea mari? De ce mereu sunt singura? Mai mult de cand a murit mama, totul mi se pare relativ si nu mai gasesc niciun motiv sa merg mai departe. Plus ca stau cu sora mea si s-a apucat de baut. Prietena mea s-a mutat la Cluj si si-a inceput viata sexuala si umbla numai dupa baieti. Ar fii sa ma mut cu ea dar nu o mai simt aproape. Mereu fuge dupa altii.Am ramas singura

Anunțuri