Simt ca viața e prea cruda pentru a putea fi trăită . Tot ce fac este sa stau in pat și sa plâng pe când alții adolescenți de vârsta mea ies și se distrează , as vrea sa fiu ca ei dar nu pot pentru ca nu am prietenii și nu pot sa îmi fac prietenii . Mama doar tipa la mine din orice mărunt motiv , tata este bolnav . Când eram mică abia așteptăm sa devin adoloscent acum vr sa mă întorc in copilărie când totul era roz . Adolescenta nu e deloc cum credeam ca o sa fie . Sunt mereu nervoasa și trista , nu vreau sa vorbesc cu nimeni și sunt rea pana și cum personale care îmi vor binele . Văd mereu doar partea negativă , îmi e atâta de greu sa zâmbesc și rad . Urăsc liceul , urăsc locurile cu persoane vreau doar sa stau in camera mea in întuneric izolata dar in aceasi Timp vreau sa și ies sa mă distrez dar nu o pot face .
Comentarii recente