Tzotzo

Buna dimineata oameni buni! Vreau sa-mi spun doleantele intr-un rezumat nu foarte lung. Intai de toate,va rog sa nu ma judecati pentru ceea ce sunt, si ceea ce simt. Pentru ca asa, sufletul meu e implinit.. Pe parcursul randuriilor veti vedea de ce v-am rugat sa faceti asta. Am o varsta nici prea prea, dar nici foarte foarte.. am o varsta, care inca imi mai doream sa fiu iubita, am o varsta cand deja sunt pregatita de-o familie si de un copil alaturi de persoana iubita. Ei bine, am avut marea binecuvantare, aproape sa mi se indeplineasca visul acesta. Anu trecut fix de ziua Martisorului, a venit in orasul meu. A fost primul martisor primit vreo-data de la cineva. M-am bucurat enorm. Am simtit ca mi se inalta sufletul de bucurie, atunci cand am vazut-o pentru prima data fata’n fata.. am fost placut surprinsa atunci cand i-am auzit pentru prima data vocea. Are un glas atat de suav, de catifelat, si te face sa te simti tomnatic atunci cand ii auzi vocea.. vocea ei imi mangaia sufletul. Dupa 4 luni de relatie, am decis amandoua de comun acord, ca ar fi bine si frumos, sa facem pasi mai mari in aceasta relatie, si sa vedem cum e atunci cand vom locuii impreuna, cand ne vom culca in fiecare noapte si in fiecare zi una langa cealalta si ne vom spune buna dimineata.. trebuie sa recunosc, ca inca de la inceputul mutarii mele la ea, treburiile parca urmau sa se clatine putin.din diverse motive fara prea multa importanta, atunci la inceput. Au trecut cateva zile si, si-a dat seama, ca defapt nu era ceea ce parea, si nu ii ceream nimic, si nicicand, doar atunci cand ea isi dorea cu adevarat si cand simtea ea ca e momentul potrivit.. totul a decurs bine si frumos, au mai trecut inca cateva luni care au fost fabulos minunat. Langa o asa persoana n-are cum sa nu fie minunat. Dupa un timp, s-a simtit o usoara schimbare in relatie, schimbarea nu a facut decat sa aduca in relatie o gramada mare de frustrari din diferite motive. Acele diferite motive include absolut tot ce va trece prin minte. Am ajuns azi sa ne certam odata, maine de doua ori, pana cand, deja ajunsesem sa facem un cliseu din acest obicei nesanatos pentru sufletele noastre. Ne certaseram zilnic in fiecare zi si cat era ziua de mare mereu era ceva si nu ne mai convenea nimic din ceea ce facem si construim impreuna. Am ajuns sa ne spunem cuvinte grele si urate de tot. Ne-am ranit ca intr-un meci cu spade. Eram parca prea concentrate nu care cumva sa ma impunga ca, n-am cum sa nu ripostez. Parca asa vedeam eu lucruriile alea atunci cand se intamplau.. ei bine, ca sa ma tin de promisiune si sa o mai scurtez putin, Da sunt lesbiana. Si iubesc femeia din aceasta poveste care este a noastra, o iubesc ca o nebuna care atunci cand o aude , o vede, o simte, simt ca imi tremura maduva din oase. Ea este tot ce am mai de pret pe lumea asta este comoara sufletului meu. Ne-am certat intr-o zi, din nimicuri evident ca de fiecare data, dar de data asta s-a sfarsit ceva mai urat ca in alte dati. Am jignito foarte urat, s-a infuriat si suparat atat de tare, incat m-a scos afara din casa ei, spunandu-mi iesi afara din casa ai timp la dispozitie sa iesi pana la ora 22. Evident ca in interiorul meu a fost socata si ma durea teribil de tare faptul ca m-a scos din casa. M-am imbracat , am iesit, am plans o saptamana intr-una nu mai am lacrimi si nu doar pentru ca m-a dat afara am plans. Am plans pentru ca am realizat ca defapt o pierdusem.. amandoua suntem extrem de orgolioase si extreeem de incapatanate, prin disperarea mea nestiind cd voi face unde ma voi duce neavand dispozitia financiara de-am permite sa stau la o pensiune. Am cautat si am tot cautat solutii cum sa fac ce sa fac, sa ma pot intoarce la ai mei acasa.. m-a cautat m-a sunat sa ma intrebe unde sunt, i-am zis unde sunt, a venit, si a vrut sa vorbim despre cele intamplate. Eu fiind nervoasa pentru ca tocmai ma scosese din casa ei, venirea ei atunci mi s-a parut inutila.. eu am nevoie de timp ca sa ajung sa procesez defapt cum stau treburiile. Evident ca nu am stat de vorba cu ea, pentru ca ma asteptase masina care ma aducea acasa la ai mei.. dar, i-am spus ca vreau sa vorbim dupa ce ma intorc. De aici, s-a ajuns la cateva mesaje in care mie tot nu mi-a trecut furia, si din nou, am aruncat cu vorbe grele si i-am spus ca o urasc si ca e cel mai rau om de pe pamant si i-am reprosat ca de ce nu mai vrea sa recunoasca ca ea mi-a zis sa ies afara din casa, la toata lumea ii spune ca a fost alegerea mea sa plec, si ca ea nu m-a scos afara din casa, si ca eu i-as fi pus capat relatiei si ca vezi doamne, ea a ramas cu durerea si a renuntat la mine … nu este adevarat dragii mei. Eu n-am pomenit de despartire nici o clipa. Dupa cateva zile ma apasa tot mai tare gandul si dorul de ea. Ini apar tot felul de amintiri frumoase pe care le-am petrecut si le-am cladit impreuna. Acuma ea nu mai vrea sa auda deloc de mine, ba mai mult de atat, mi-a spus ca nu ma mai iubeste ca eu pentru ea sunt un strain si nu o mai intereseaza ce fac eu sau daca sufar.. va rog frumos ajutati-ma cu sfaturi cum as putea face sa o recastig.. nu pot traii fara ea. Daca ea nu imi va acorda o sansa, atunci o sa vreau sa ma sinucid. Am la activ cateva tentative de suicid. Sunt in stare sa ma omor daca ea nu o sa mai vrea sa imi fie iubita. Sau macar o amica