W 42

Buna ziua, ma numesc w si am 42 de ani, dgn cu sterilitate primara. Sunt casatorita de 2 ani, 4 medici am consultat dar nici unul nu m-a ajutat cu nimic, nu au stabilit nici macar o cauza. Mai am max 2 ani si intru la menopauza. Am decis sa ma sinucid, am facut testamentul in favoarea sotului meu, urmand sa il autentific si sa numesc un executor testamentar. Am incercat sa merg la o clinica de fertilizare la szeged, dar nu am progresat mai deloc, abia am facut niste analize sumare. Nu mai am nici un sistem de valori moral-religioare, nu cred ca exista divinitate, nu mai cred in puterea sfintilor, posturi etc. Mie nu mi-au folosit. Daca m-ar fi ajutat intr-adevar nu m-as fi casatorit la 40, cand sunt stearpa, sau cel putin m-ar fi ajutat cu ceva in acesti 2 ani de casnicie. Sotul meu nu merita sa isi iroseasca viata alaturi de mine, ii las tot ce am eu pt a-i fi mai usor material ulterior. Singura persoana care are beneficii din casatoria mea este mama mea, folosindu-se de ginere pe post de sofer si hamal prin spitale. Sotul meu nu merita o astfel de viata, sluga la o soacra si irosirea tineretii langa o sotie stearpa. Nu imi fac probleme pt o eventuala suferinta a parintilor. Tatal meu este un asa zis preot cu amanta de vreo 5 ani. Nu tinem legatura decat formal, fapte care imi dovedesc inca o data despre relativitatea lui dumnezeu si a sfintilor. Mama , o femeie pe care daca nu o mai slugareste sotul, pt ca are amanta, tocmai si-a gasit solutia salvatoare la ginere. Fratele meu nu tine legatura cu parinti, nici nu mai are motive, doar cu mine, nu imi fac probleme in privinta lui pt ca are propria lui viata. Daca as fi ales varianta divortului, pt ca sotul sa isi recapete libertatea, mie imi ramane slugarnicia pt o mama macinata de mandrie lumeasca si egoista, iar la finalul vietii mele as ajunge intr-un azil de batrani. Nu mai am ambitii sociale, materiale sau profesionale si nu mai consider sinucidea un pacat, atata timp cat nici dumnezeu si sfintii nu au considerat pacat sa ma casatoresc la 40 de ani, cand s-a dovedit a fi prea tarziu. Consider imoral sa imi bat joc de viata unui om si sa-l tin legat-fortat de mine printr-o casatorie care nu duce la nimic- asa va putea sa-si gaseasca pe cineva si sa isi refaca viata. Iubirea mea pt el nu este una egoista, dar nu pot sa ii ofer nimic. Nu am munstrari de constiinta ca as fi gresit undeva, medical, nu am facut nici un avort. Atat. W 42.