Alyn Pa.

Trist,deznadajduit,umilit,fara speranta,fara forta si vointa,fara gandire sanatoasa si pozitiva,fara ambitie si indemanare,fara incredere in mine,cu mintea afectata de ganduri urate,de tulburarea mea obsesiv compulsiva(tulburare psihica caracterizata prin ganduri urate,negre,false obsesive si stari de depresie,fobie sociala),de depresie si ganduri de deznadejde ,neputandu-ma concentra la scoala,neputandu-ma simti bine si fara tensiune si emotii maxime,frici,lentoare,timiditate,inchidere in mine,minte mecanizata,fara orientare,directie,memorie pe deplin functionala ,simtind mintea ca intr-un vid,fixata pe anumite ganduri,stari,directii,obsesii,simt ca pentru mine viata incepe sa se sfarseasca.Tocmai si credinta in Dumnezeu mi-a fost slabita puternic devenind un pacatos si certandu-ma si comportandu-ma foarte urat cu parintii .N-am luptat deloc pentru sanatatea mea,n-am stiut ce sa fac si cum sa ma descurc in aceasta privinta dar si in viata in general.Mama,tata,bunicii sunt cu un moral si o inima la pamant iar Dumnezeu probabil este foarte suparat si departat de mine.Eu prin toate starile prin care am trecut neluptand nicio clipa caci debusolat fiind habar nu aveam cum,mi-am agravat starea si mai mult.Sunt zdrobit ,tulburat,trist,nemotivat pentru nimic,dezamagit de mine,de viata mea,de neimplinirile mele..
Candva mai speram la binele meu dar acum nu mai sper..
La scoala o sa am cele mai proaste rezultate pentru ca gandirea e afectata ,nu mai sunt motivat si starile mele de acolo la scoala(avand si fobie sociala)..Sunt tipul tacut..prostanac..neindemanatic..supraponderal,fara perspective,teluri,rosturi..Toate s-au pierdut:(.O viata de 19 ani risipita ,distrusa si fara vlaga.Cine a mai auzit de viata fara vlaga?Ei bine asta am eu.Traiesc doar prin faptul ca mananc ,dorm,beau apa,respir,imi bate inima,ma trezesc,ma culc dar de viata nu ma bucur deloc.Rudele mele inafara de bunici nici nu-i intereseaza deloc daca mai clipesc,sunt imatur si prea copilaros,nu am deloc scoala vietii si desi am invatat bine in scoala generala si in clasa a IX-a si a X-a nu imi foloseste la nimic asta daca acum ma chinuie tulburarea asta pe care cu tratamente in nr de 6,7 schimbate cand unul cand altul nu si-au facut efectul sau si-au facut efectul momentan,timp de 2 luni si apoi iar am devenit iritabil psihic si mai ales emotional..Ma simt inutil si parca mi-e rusine mie de rusinea mamei ca ma are pe mine si nu pe altcineva,ma doare ca sufera si sufar.
Am scris aceste randuri doar ca sa ma descarc si sa-mi ocup timpul dar stiu ca raul a fost facut.Trist.
Iarta-ma Doamne.Iertati-ma.Sunt intre a-mi trai viata asta trista si banala si apatica in continuare si a ma sinucide.Dar cu siguranta sunt prea fricos pentru ultima varianta.Asa ca ramane totul in dodii.Si asta ,si viata mea…asa cum e ea..trista..:(
Poate voi puteti sa ma ajutati doar rugandu-va pentru mine lui Dumnezeu ,poate poate,o sa se mai schimbe macar 1%-5 % viata mea..Multumesc