Myself

8 12 2013

Binenteles ca am aterizat in acest loc cautand o solutie cat mai „facila” pentru a-mi rezolva starea. O stare care persista de la o varsta frageda. Am incercat a-mi ocupa timpul si focaliza atentia catre lucruri comune…studii, cariera profesionala, job, dar dintodeauna in adancul fiintei mele a existat o nemultumire profunda. M-am nascut impotriva vointei mele! Si trebuie sa duc aceasta povara…De ce?…Religia pur si simplu ma reneaga pentru gandurile de a-mi incheiea singur socoteala cu viata…De ce? Parca Dumnezeu ne iarta TUTUROR pacatele, Suicidul este blamat imediat de societate si religie….Noi cei cu aceste stari trebuie intodeauna sa ne „gandim” le cata durere vom lasa in urma noastra….Deci, pentru a nu-i afecta si a nu-i aduce in suferinta pe cei apropiati trebuie sa „mergem NOI mai departe” in suferiinta noastra. Cat egoism din partea societatii! Oare de ce nu pot intelege cei din jurul meu ca nu am ce sa le ofer si nu astept nimic din partea nimanui?!?