Ciprian 28

6 04 2019

Sunt sarac,sunt singur–locuiesc doar cu mama,nu am niciun prieten. Am 28 de ani si nu am niciun viitor. Am abandonat facultatea dupa ce a murit tatal meu de cancer si acum traiesc din pensia mamei bolnave care este oricum foarte mica.Nu beau si nu fumez, dar abia imi ajung banii pentru paine si alte lucruri marunte.Am lucrat in cateva locuri unde eram bataia de joc a colegilor si a sefilor deoarece sunt sensibil si ma supar foarte usor. Nu mai rezist,va rog sa ma credeti. Am incercat o data sa ma omor dar de aceasta data imi doresc din tot sufletul sa nu mai esuez si sa pun capat nedreptatilor si greutatilor prin care trec. Nu pot sa suport imaginea oamenilor de langa mine care sunt in mare parte impliniti,au bani si au o familie care ii iubeste si ii sprijina mereu. Toti colegii mei de scoala au evoluat foarte mult de la ultima intalnire si nici nu ma mai saluta pe strada,sunt un gunoi pentru ei.Eu sunt singur la parinti si nu am avut niciodata o iubita sau un prieten,sunt foarte timid. Consider de altfel ca sunt un idiot in ceea ce priveste relatiile sociale. De cateva luni caut pe internet metode de sinucidere cat mai usoare si voi alege sa ma […moderat…] pentru ca reusita este foarte mare in acest caz (bazat pe un studiu). Nu vreau sa discut cu niciun psiholog,psihiatru,sunt sigur ca nu ma mai pot vindeca. Va doresc o viata fericita iar mie o moarte usoara (((

« »


Acțiuni

Information

6 responses

6 04 2019
Adrian (19:53:37) :

Dragă Ciprian,

În coloana din dreapta a fost creată o „căsuță” cu pseudonimul „Ciprian 28”. Este a ta! Așteptăm să ne scrii acolo mai multe despre tine și problemele cu care te confrunți. Tot acolo vei putea citi, în curând, comentariile membrilor grupului nostru virtual de suport.

Cu prietenie,
Adrian

Răspunde
6 04 2019
Sweet Sorrow (21:06:43) :

Imi pare rău că ai trecut prin atât de multe greutăți și înțeleg că ți-e greu. Dar să știi că nici o metodă nu e ușoară și nici moartea ta pentru cei din jur. Mai ales pentru mama ta care ar fi devastată să afle acest lucru.

Ai spus că te simți singur, când te simți cel mai singur? Și care sunt modalitățile tale de a face față singurătății? Să știi că nici nul dintre noi nu este imun la singurătate, cu toții am traversat momente de singurătate. Care sunt cele mai dificile momente pentru tine? E ok dacă ne povestești mai pe larg?

Răspunde
7 04 2019
Dana (09:30:12) :

Buna Ciprian,

Observ ca toata viata ta ai incercat sa faci lucrurile bune si sa nu deranjezi pe nimeni. Ti-as spune sa incerci si contrariul si asta nu alegand sa mori ci pur si simplu sa faci ceva ce ti-ai dorit mult si nu ai avut cum pana acum. Nu te lasa condus de filosofia „nu am bani” ca nu e adevarata. Eu am ajuns din Paris in Hamburg cu 20centi in buzunar. Deci banii nu sunt un impediment cand iti doresti ceva cu adevarat.
Ti-as sugera sa mergi la munte sau la mare, sa schimbi putin aerul si sa incepi sa vezi si alte perspective si solutii la problemele tale.
Ia-ti curajul sa te lupti pentru viata ta si nu te lasa rapus de ganduri negre. Lupta pentru fiecare zi ca si cand nu ai avea nimic de pierdut.
Ai in tine puterea de a schimba lucrurile. Stii cum le poti schimba? Prin a alege diferit fara de cum ai facut pana acum. Sa alegi viata si bucuria in locul tristetii si neputintei.
Ai incredere in tine.

Cu drag,
Dana

Răspunde
7 04 2019
Dana (10:37:43) :

Si ar mai fi ceva de spus.
Viata nu are o reteta fixa. A avea o familie si copii nu e intotdeauna un succes. A avea o slujba nu e intotdeauna cea mai buna solutie de viata.
Viata e o chestiune de adaptare si experimentare si fiecare are calea sa. Nu exista o viata mai buna ca alta asa cum nu exista viata de succes si viata ratata. Nu as compara pe nimeni cu nimeni pentru ca ceea ce suntem e unic si fiecare din noi e pretios.
Ti-as spune sa cauti unicitatea asta in tine mai degraba decat sa te compari cu altii.
Mare parte din suferinta vine din convingerile noastre supra-evaluate pe care le fixam si ne e greu sa le abandonam cand nu ne mai servesc si din compararea sau competitia cu altii.
Pune-ti cateva intrebari simple despre viata si cauta raspuns sincer la ele in loc sa alegi moartea.

Răspunde
14 04 2019
Dan (06:41:49) :

Buna,Ciprian! Tu nu ai timiditate,ci anxietate socială! Este o boala tipică depresivilor si se trateaza cu anxiolitice care te fac sa ti controlezi emotiile,te desensibilizeaza mai pe inteles. Iti recomand sa plătești un consult psihiatric si sa iei medicatia prescrisa,fiindcă te poti vindeca sau macar poti tine boala sub control,ca sa poti socializa la lucru si in viata de zi cu zi.

Răspunde
24 01 2024
mary (19:34:43) :

Ciprian,
Viata ta este într-adevar grea, dar te-ai gândit la mama ta ? Si- a pierdut sotul, este bolnava, saraca, dar mai are totusi o bucurie in viat, caci are un fiu. Vrei sa-i iei si aceasta ultima bucurie ?

Timiditatea se mai atenueaza cu vârsta, si chiar si acele mici joburi, tot mai reprezinta ceva si conteaza ca experienta profesionala si sociala. Nu te da batut ! Gândete-te la mama ta ! Nu merita sa-si vada baiatul mort dupa tot ce a indurat si îndura.

Curaj !
Mary

Răspunde

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.