Eliza U.

25 01 2017

Pentru alții este foarte simplu sa judece această decizie, să ne facă nebuni,cretini si așa mai departe. Nu ne mai repetați la nesfârșit ca alții au probleme mai grave și trece peste ele,este inutil și o idee proasta. Știți cum este ca toată viața ta să ai use trântite în nas,să fii respins de cei din jur,să te străduiești să le arăți celorlalți ca ești un om demn si ei să te ignore? Știți cum este să iubești o persoană atât de mult încât ea să devina motivația ta în tot iar apoi să afli că doar și-a bătut joc? Știți cum este să fii complet singura,să stai inchis în casă (în afara de faptul că mergi la muncă)? Sa te intrebi zi de zi ce este în neregulă cu tine de toată lumea te părăsește? Sa fii mai bun într-o lume atât de rea si egoista? Nu știți. Așa că da,îmi rezerv dreptul de a fi egoista si a mă gândi doar la durerea si furia mea în momentul în care decid că asta e cea mai ușoară cale de a scăpa,da,îmi rezerv dreptul de a fi o lașă. Când un om ajunge să ia această decizie, ganditiva ca în sufletul lui e o furtuna, un amestec de sentimente, nu își mai găsește locul, nu își mai încape în piele. Nu știe cum să mai stea sau cum sa mai exprime ca suferă. Nici o forma de cancer nu e boala grea (în afara de faptul că ai dureri care oricum vor înceta mai devreme sau mai târziu) cum este dorința de a muri. Când ești bolnav, toată lumea e la capul tau si te face fericit în ultimele tale zile, dar când vrei sa îți oprești respirația,o faci pentru că te vezi complet singur,ignorat, trist si lista poate continua.

Anunțuri