Sophie

7 05 2014

De o perioada ma gandesc intens sa ma sinucid. Am mai avut ganduri, dar treceau rapid, insa de aceasta data nu mai e asa. Ma gandesc mereu cum ma sinucid. Imi doresc uneori sa dea o masina peste mine si alte asemenea.

Toate aceste ganduri au inceput de un an. Povestea ar fi cam asa in mare. Acum 3 ani am cunoscut un barbat mult mai mare ca mine, 17 ani diferenta. A fost totul o prietenie, pana m-am indragostit. La vremea aceea eram o copila, minora inca. Eu ma intalneam cu acest barbat, doar ne sarutam si atat. Nu a vrut niciodata mai mult. Mi-a spus ca ma place deoarece am ceva ce il atrage. Si asa am tinut-o 2 ani fara nimic. Insa problema acum vine. El disparea cu lunile fara sa dea vre-un semn. El statea la 40 km de orasul meu si imi era greu sa stiu ce face. M-a facut sa plang enorm. Sufeream. Nu mai mancam. Slabisem atat de mult incat devenisem anorexica. Mi-am stricag sanatatea. Iar el..doar aparea brusc cateva zile.. Isi cerea iertare si ca regreta, iar eu ii cadeam in plasa. Dupa 2 ani s-a mutat in orasul meu caci isi deschisese firma lui. Eu deja eram majora. Si a inceput sa ma caute. Ne-am intalnit si am reluat..sa zic asa..relatia. S-au intamplat multe lucruri. Il iubeam si m-am oferit total lui. Dupa cateva luni, in urma unei scrisori de la mine, mi-a spus ca exista cineva in viata lui. Nu tine la ea din ce zice pt ca s-au intamplat multe intre ei, dar are nevoie pt ca are probleme si tatal ei e avocat foarte bun, De atunci s-au intamplat multe. A disparut 2 saptamani si s-a reintors. In aceasta perioada o prietena incerca sa ma cupleze cu un tip. Am zis „de ce nu” si poate asa il voi uita. Am stat cu tipul acesta aproape 2 luni, in timp ce cu celalalt, dupa ce s-a reintors am tinut-o doar in cearta o luna de zile. Eu ma tot certam cu el, nu il mai suportam, nu il mai voiam. Imi era frica sa stau in preajma lui caci aveam impresia ca ma va lovi. O facuse o data dar nu a dat tare.
el a inghitit si a trecut peste si ne-am impacat cand i-am cerut iertare .ma lasase sa ma calmez. De o perioada mi-a spus ca e singur..ca nu mai e cu aia, dar sunt atatea lucruri care imi demonstreaza contrariul. El spune ca nu e asa. Am decis sa ma despart de el. Am rezistat cateva zile si l-am recautat daca el nu a facut-o si iar ne-am certat.
Pe langa faptul ca ma distruge psihic si sufleteste, i-am luat apararea in fata unei fste bune prietene si noi doua nu ne mai vorbim. Nu mai am prieteni. Nu mai vorbesc cu nimeni. M-am inchis desi ma prefac ca sunt bine. Nu mai suport oameni in jurul meu. Nu mai gasesc motive de a trai. Nu pot renunta la acest barbat. Ma simt legata de el si imi vine sa m dau cu capul de pereti cand stiu ca sunt slab in preajma lui. Ma gandeam safug de acasa in alt oras, dar nu pot. Ma tine aici familia. Desi m-am inteles cu ei bine jumatate de an, de acum doar scandaluri. Sunt un copil cu rezultate extraordinare la scoala, dar nici asta nu ma mai multumeste. Nu gasesc motive.

Vreau sa mor.
Vreau sa scap de aceasta durere ce mi-o provoaca toti.
Era o vorba ” cei care se sinucid nu o fac pentru ca nu vor sa mai traiasca, ci pentru ca vor sa scape de durere.” Acelasi lucru il simt si eu.

VREAU SA MOR!!!