Andy

Buna seara tuturor! Am citit comentariile lasate aici de voi, multa lume cu probleme care sunt pe punctul de a pierde lupta cu viata. Am observat ca cei mai multi sunt adolescenti, am trecut de aceasta perioada si totusi ceva s-a rupt in mine iar lupta mea cu viata e aproape de final iar invingatoare pare a fi moartea. Sunt intr-o situatie destul de ciudata, nu duc lipsa de nimic, masina, casa, servici, sit financiara si totusi gandurile sinicigase nu tin cont de toate aceste aspecte. Pe scurt logodnica ma parasit, parinti niciodata nu au fost de acord cu ea, eu am apecat urechea la gura lumi si am ajuns unde am ajuns. Azi am cumparat […moderat…] si[…moderat…], aceasta depresie fiind acutizata si de faptul ca in urma cu trei luni mi-am pierdut mobilitatea mainii drepte intr-un accident. Poate voi fi considerat las dar e un risc pe care mi-l asum si ma voi razbuna si pe cei dragi, cat am fost in viata si am ajutat nu am fost bun poate voi fi mai bun mort….

Valentina

ma intristeza ce vad si totusi ma bucur ca mai snt si altii ca mine …m am saturat pur si simplu sa mai vad lumina zile si sa stiw ca el nu e langa mn …ma doare mult apsenta lui plang non stop proape ca nu mai dorm noapte pt ca staw si plang orice lucru imi aduce aminte de el am incercat sa iaw pastile dar na avut efect…wneori ma incurajez sg dar nu aj cu nimik…georgiana si ew trec prin acelasi lucru st ca asta nu te aj cu nimic…dar chiar simtem nevoia sa sp ceva…sper sa iti casesti fericirea

Denisa

Nu am crezut niciodata ca voi ajunge aici…si cand spun aici nu ma refer numai la gandul de sinucidere! Este f frumos ce faceti voi aici, am citit ceva, atat cat am avut rabdare. Povestea mea e simpla…am fost dezamagita de o persoana apropiata si anume prietenul meu! nu ca ar fi singura persoana, dar asta a durut cel mai mult si a reusit sa umple paharul. Sunt o persoana care pune mult suflet in tot ceea ce face, ma consum din orice, cateodata ma gandesc ca sunt prea slaba pt lumea asta…sunt prea multi oameni falsi, infatuati si lista continua. Am ajuns asa intr o stare de solitudine si sunt satula de tot mai abitir ca niciodata. Am ajuns in stadiul ala cand nici nu ma mai pot preface ca totul e bine. Da, stiu ca timpul le rezolva pe toate  dar asta nu poate sa astepte. Nici pofta de mancare nu mai am  ce trist! Nu vad nicio imbunatatire. Nici cel mai tare psiholog nu cred ca ma va scoate din depresia asta avansata! Sunt un caz pierdut cu siguranta…din pacate!