IM – un tata indurerat

29 04 2013
Buna seara copii, buna seara parinti,
 Ma numesc IM.  Nu am avut niciodata talentul de a scrie sau de a ma exprima in public. Este posibil sa scap si ceva greseli gramaticale dar sincer nu-mi pasa. O sa scriu abrupt, grosier, fara sa ma cenzurez, corectez, sa revin asupra celor scrise. Este singura cale sa pot sa duc la sfarsit ce mi-am propus. Sa nu ma uit pe monitor, sa incerc sa termin repede.
 Fata mea de 16 ani, Aitsir, s-a spanzurat in casa cu mine. Fara un motiv pe care sa-l putem intelege. Era eleva eminenta la un liceu de prestigiu, vorbea cu mine si mama ei orice, avea planuri de viitor( atat pt cariera cat si pe termen mai scurt) a ras si s-a distrat impreuna cu noi pana in ultima clipa! Sunt convins ca in sufletul ei a suferit foarte mult. Ca aceasta hotarare a fost greu de luat, ca nu am observat noi ceva important. Am avut un semn acum doi ani, cand plangand a venit la mine si mi-a spus ca a avut o tentativa de suicid. Am mers la psiholog si am tratat cred eu serios aceasta problema. Am sperat ca a trecut, am respectat toate sfaturile primite, nu am pus pe ea nici o presiune cu scoala, cu nimic. Eu si mama ei am incercat sa discutam cu ea fara sa aducem in discutie incidentul, sa o supraveghem cu discretie si dragoste. A disimulat sau poate efectiv chiar era fericita …ca aluat o hotarare si si-a propus sa mai stea o perioada alaturi de noi. Inainte cu doua zile, am ridicat un pic tonul la ea, pt ca tot amana sa-mi dea posibilitatea sa recoltez o analiza care era necesara pt a rezolva mici probleme de sanatate. Am mai facut si o gluma proasta ca poate nu intra la facultate si ramane cu mine acasa, un „mos batran” si nervos. Recunosc totul a fost spus mai rastit un pic si pe un ton mai ridicat. Dar in nici un caz agresiv( sper eu!!!). Stia ca o iubesc, i-am spus deseori sa apeleze la mine sau mama ei oricand, pt orice problema, ca scoala nu conteaza si trebuie sa incerce si ea sa se distreze, ca o acoperim noi daca are probleme cu absentele sau orice alte probleme scolare. A preferat sa ne paraseasca intr-un mod dur, violent si extraordinar de dureros. Daca intra pe aici parinti care au simtit sau au primit un semnal clar de la copil, sa inteleaga ca aceste nenorociri chiar se intampla. Oricui. Ca nu-ti faci niciodata destule griji si nu-ti cenjurezi niciodata destul cuvintele, reactiile …Ca exista posibilitatea sa te intrebi toata viata daca ai gresit sau nu.
 Pentru voi, dragii mei  adolescenti care poate intrati aici hotarati sa faceti ce a facut fata mea am doar o descriere a zilei groaznice ce a trecut:
 -am sustinut ridicat corpul fetei mele, pana a venit cineva cu un cutit si i-am taiat sfoara.
 -i-am facut respiratie gura la gura si masaj cardiac cu toate ca am vazut ca sfoara subtire i-a taiat gatul. Sangele galgia, din plamani se auzea un suierat, din stomac ii iesea mancarea digerata si eu tot speram.
 – a venit ambulanta si ….s-a declarat decesul.
 -i-am anuntat mama, care a tipat insuportabil.
 -a venit toata familia, inaintea politiei criminaliste si o priveam pe jos( nu aveam voie sa o mutam, eram paziti de politia comunitara) si ne gandeam toti ce frumoasa este, cat de mult am iubit-o si de ce a facut asta?
 -am incinerat-o intr-o atmosfera dureroasa si insuportabila.
 Ne-a pedepsit? Daca a urmarit asta, cu sigurantal. Suferim? Sigur. Viata noastra este terminata! Orice problema a avut, avea si o rezolvare. Daca nu gasea un sfat la noi avea cui sa se adreseze. Toata lumea are cu cine sa vorbeasca! Exista in jurul vostru oameni care va iubesc sau locuri macar virtuale, cum este acesta. Cereti un sfat, deschideti-va sufletul, ascultati sau cititi sfaturile, luati-va un termen de gandire de cate luni, apoi intrebati iar si in final ganditi-va ca dupa ani de zile de suferinta sunt suficiente cinci minute de noroc si se poate schimba totul. Nu au venit pana la 16 ani? 20 de ani? Vor veni cu siguranta. Asta spune o stiinta nu eu. Statistica.
  Cu dragoste si speranta pt voi,
 un tata indureret




shadowalker

27 04 2013

buna tuturor!

de ce sunt aici ? sunt aici pentruca ma gandesc de ceva vreme la sinucidere.
oamenii cand au parte de vreo de nenorocire, sau de vreo depresie majora sunt bantuiti de astfel de ganduri. eu nu cred ca fac parte din cele 2 categori.
totusi ce ma determina imi pun capat zilelor ? intreaga mea viata sau aproape toata viata am fost urat, am incercat sa ma fac placut lumi. lumea in general nu ma place. dar asta e…nu sunt singurul cu aceasta problema. sunt milioane ca mine. vad, simt si realizez ca viata nu are nici valoare. indiferenta oamenilor, singuratatea existentiala ma toaca incet sa sigur in fiecare zi. nu stiu daca ati avut acel sentiment ciudat ca nu va gasiti locul in aceasta lume. nu vreau sa ma sinucid da tare ma tem ca asta singura mea solutie. ma mint in fiecare zi crezand ca viata un sens…ca tot ce se intampla nu conteaza. nu stiu cat voi mai putea trai asa.
poate este cineva care trecut prin fazele astea. poate un sfat, un gand , parere.





EmmAris

27 04 2013

Sunt intr`o situatie de disperare,chiar simt ca ar fi mai bn sa nu exist..am luat si 20 de pastile si nu am avut nimic,mi`a fost doar putin rau…nu stiu ce sa fac,prietenii imi sunt alaturi dar sunt la pamant din punct de vedere psihic!





Monaramona

27 04 2013

Cand simti ca nimic nu mai are nici un rost, ca tot ce ai face se soldeaza cu un esec, ca poti sa revii dar cea mai mica problema te arunca iar pe culmile disperarii si asta din ce in ce mai des cum faci sa treci mai departe? Cum sa indepartezi gandurile negre si urate cand nimic din viata ta nu e asa cum ar trebui?





Dya

25 04 2013

as avea nevoie de cnv caruia sau careia sa ii spun prin ce trec….imi este foarte greu….nu inteleg ce mi se intampla!!!





Adrian 7

20 04 2013

ADDSALU eu sant Adrian te rog daca poti sa-mi trimiti adresa sau indicatii unde pot sa ma informez despte RELATARILE UNOR REINTORSI LA VIATA A UNOR FOSTI SUICIZI . Am cautat pe net si nu stiu de ce nu am gasit aproape nimic . Exista tot felul de explicatii a chipurile cunoscatorilor din alte reletari . Fie ele religioase sau sau culturale, dar nimic autentic. Oare D.C.? Cumva nu sant importante? sau mai degraba ar deranja unele prejudecati asupra actului suicidar? Parerea mea ca suicidul este dispus si pe trepte de constiinta. Adica una este sa te sinucizi pt o iubire, pierdere, vanitate, orgoliu. Alta este ca o vezi ca pe un sacrificiu. Alta ca o fuga lasa din fata greutatilor vietii si cu totul alta cand simti ca pe ac pamant Rostul tau sa terminat , ai primit atat din astral cat si in concret viata cotidiana intelegerea situatiei si chiar un fel de chemare de dincolo . Acea chemare care te indeamna sa pleci cu sufletul linistit ,impacat si nu in extaz mistic . Aceea chemare pe care o simti si prin prisma unor invataturi ezzoterice studiate de tine personal de 10 -20 de ani . Ma refer la acel act in care chiar spiritul tau nu mai poate suporta incorsetarea in trupul tau oricat de sanatos esti fizic sau psihic . Desigur ca un raspuns corect din partea ta .ar da posibilitatea de intelegere sau interpretare gresita a unui segment de cititori . Dar te rog raspunde-mi si in privat asa cum ti-am cerut. fa-o in timp util daca se poate adica pana de FLorii 28 aprilie 2013. Multumesc





Ionut Y

13 04 2013

Buna ma numesc Ionut , si am cazut intr’o foarte mare depresie imi vine sa ma sinucid , simt ca numai are rost viata mea , prietena mea a murit astazi la Spitalul din Cluj , a ajuns acolo deoarece parintii ei sunt divortati , mama ei traia cu ea , iar tatal ei a plecat cu alta si a lasat’o in grija mamei , mama a gasit alt barbat dar nu era cel potrivit , ieri seara , tatal ei vitreg s’a suparat nu stiu din ce motiv , pe mama ei , si a vrut sa o ucida cu cutitul , prietena mea a vazut si s’a bagat pentru mama ei , si a infipt cutitul in prietena mea , langa inima , ea a ajuns la spital de urgenta , acolo i’a spus verisoarei ei sa’mi spuna ca ma iubeste din toata inima ei , verisoara mi’a spus , prietena mea a simtit ca numai are rost pe lume , s’a aruncat de pe geamul de la spital , dar nu a murit , a avut cutia craniana si cutia toracica strivite , iar dupa vreo 2-3 ore a facut infarct . Simt ca numai pot traii fara ea , o iubesc mult prea tare , cauza a avut’o tatal ei vitreg . Vreau sa ma sinucid 🙂 .





alexandradiana

8 04 2013

buna…nu stiu cum sa incep..stiu doar ca simt nevoia disperata de a vorbi cu cineva,de a gasi pe cineva care ma intelege…nu mai suport viata asta..as vrea sa mor…am in cap tot mai des gandul asta…totul a incepu cam de cand m.am nascut…tata era alcoolic o batea mereu pe mama,asistam mereu la toate bataile si certurile,pana cand am inceput sa cresc si am putut sa ma bag intre ei…tin sa precizez ca relatia mea cu mama era oribila ma batea mereu cu coada de la matura cu lantul de la lesa cainelui imi rupea urechile ma zgaria pe fata etc,si chiar daca ma puneam in genunchi in fata ei tot ma batea ,folosea ca pretext faptul ca nu invatam eu,dar nu era asta eu cred ca era din cauza tatalui  pt ca el o batea mereu. oricum am inceput sa devenim mai apropiate dupa cum spuneam cand am crescut eu si puteam sa ii iau apararea in fata tatalui…prin 2000  ne.am mutat intrun apartament nou s.a lasat de bautura cam 6 luni…atunci am simtit si eu ca am o viata normala…doar 6 luni in 20 de ani….trecand acele 6 luni el si.a reluat obiceiul,avea in cap ca mama il inseala si aveam regula stiam ca din 2 in 2 zile vine acasa beat face scandal…de multe ori am plecat de acasa cu mama dar ne intorceam pt ca tata o convingea,de multe ori stateam intre ei pana la 4 5 dimineata cand trebuia sa ma duc la scoala…de multe ori plecam dimineata de acasa si dormeam ba la mama la munca pana cand se deschidea scoala fie ma duceam la scoala mai devreme si stateam cu femeile de serviciu pana la inceperea orelor…de ziua mea cand am implinit 13 ani,tata s.a imbatat,eu eram cu mama si matusa mea in hipermarket cand am ajuns acasa a inceput scandalul…matusa mea statea nemiscata nu vorbea nu se baga intre noi…eu incercam sa il calmez pe tata dar degeaba..a inceput sa sparga tablourile s.o bata pe mama a incercat sa arunce frigiderul pe ea pt ca nu stiu de ce atunci s.au gandit sa faca mutari in bucatarie…la un moment dat eram in sufragerie cu mama,ei se tot certau..atunci mama nu a mai suportat si si.a bagat foarfeca in vena in repetate randuri..nu o sa uit niciodata cum tasnea sangele din mana ei…atunci am iesit pe holul blocului si am inceput sa strig ca o omoara pe mama.intr.un final au iesit vecinii a venit politia care nu  i.a facut mai nmc pt ca tata lucreaza in domeniu…s.au calmat spiritele pana la urma…asta a fost cadoul lui tata pt mn in ziua aia…a 2a zi faceam petrecere de aniversare,bineinteles ca nu a mai venit niciun invitat din bloc…in fine s,a terminat am plecat de acasa aceasta fiind despartirea lor definitiva.eu m.am mutat cu scoala in provincie un an…pt ca nu am avut posibilitate sa stam in bucuresti nu aveam unde pt ca epuizasem toate sursele  pe la care am stat inainte sa ne mutam la tara.la un an dupa asta am cunoscut un baiat de care m.am atasat ft tare..am stat cu el 3 ani,a fost si primul baiat cu care m.am culcat probabil din cauza asta tineam ft mult la el. dar treptat el s.a dovedit a fi copia fidela a tatalui…ma batea se purta urat nu ma respecta,,,in fine nu stiu de ce mi.a luat 3 ani sa ma despart de el..poate pt ca eram un copil prost mi se parea normal ca un barbat sa bata o femeie din cauza ca asa am vazut in familia mea.dupa ce m.am despartit de el la o perioada de cateva luni am intalnit un alt baiat ft special pentru mine…care a tinut mult la mine si m.a respectat se purta superb cu mn a fst singura persoana pe care am simtit.o ca ma iubeste…tin sa precizez ca relatia dintre mine si mama s.a racit foarte mult dupa ce am plecat de la tata,probabil pt ca nu mai avea cine sa o bata ca sa ii pot lua eu apararea….revenind la acel baiat,numele lui este Andrei…si eu am tinut ft mult la el la inceput…el insa avea probleme de sanatate facea dializa de 3 ani,si s.a chinuit foarte mult mai ales ca tatal lui l.a dat afara din casa si statea ba la prieteni ba pe unde apuca..iar mama lui sta in afara bucurestiului departe nu se intereseaza de copii ei,pt ca Andrei mai are 4 frati dintre care 1 e infiat si locuieste cu mama lui Andrei si concubinul acesteia.sora lui locuieste la sotul ei,un frate are garsoniera lui iar celalat frate cu chirie pe unde apuca…in fine…mi.e cam greu sa vb despre el…aproapre 2 ani am fost impreuna zic am fost pt ca in 7 noiembrie 2011 a facut infarct si a decedat…noi fiind certati…o perioada am stat cu el din mila,in capul meu stiam ca o sa moara pt ca nu isi tinea regimul nici tratamentul  la spital nu se ducea cum trebuie e foarte dificil…bunica mea face dializa de 10 ani aproximativ si mi.a spus ca un baiat care face dializa nu este apt sa intretina relatii sexuala….si va spun asta pt ca eu nu am intretinut nici macar 1 data relatii sexuale cu el…poate o sa vi se para o prostie sau poate o sa radeti dar… nu stiu..asa o fi vrut soarta…..mie oricum mi se pare ca am avut o viata de rahat…va spuneam ca nu am facut nimic cu el..dar nu din cauza ca era bolnav ci din cauza ca la moarte…am aflat ca Andrei….e de fapt Andreea…inainte de a incepe relatia cu el auzisem niste zvonuri dar toata lumea pan asi mama si prietenii lui au negat asta..au spus ca e baiat…si l.am intrebat si pe el..a spus de asemenea ca e baiat….aqm realizez ca s.a jucat putin cu mine adica m.a facut sa cred asta…oricum ar fi cand am aflat ca a murit nu a mai contat pt mine asta ca era fata…pt ca ma obisnuisem cu el ca fiind ”el”…si m.a dat complet peste cap…nu ma mai duceam la scoala..am incercat sa ma sinucid…nu mai pot sa ma concentrez nu mai pot sa invat..nu mai pot sa fac nimic..memoria mea e la pamant abia pot sa retin…a trecut 1 an jumatate si sunt inca in depresie….viata mea e data de tot peste cap…acum locuiesc cu mama in apartamentul in care s.a intamplat incidentul  de la ziua mea la 13 ani, noi in ultimii 4 – 5 ani locuind prin bucuresti numai cu chirie…la partaj i.a revenit apartamentul lui mama iar lui tata jumatate din valoarea apartamentului..pe care trebuia sa i.o dea mama,si prin urmare aceasta a facut un imprumut de 22 de mii de dolari la banca pt a.i da lui banii…dar acum plateste in jur de 1000 de lei pe luna…ne descurcam ft ft greu cu banii..e incredibil de greu…colac peste pupaza bunica,mama lui mama a facut pareza pe partea stanga…si anu trecut a trebuit s.o aducem sa locuiasca cu noi…si bineinteles ca dupa ce am terminat scoala in loc sa ma angajez a trebuit sa stau acasa sa am grija de mamaia care pe langa faptul ca e bolnava mai e si o fire ft rea…ma trezea dimineata nu ma lasa sa dorm,isi rupea pampersul plin de excremente..eu plangeam si o stergeam pt ca mirosea ingrozitor…am fst ingrozita cateva luni…tipa ft tare era ceva de nedescris..facea totul cu rautate..spunea la toata lumea ca o batem ca nu avem grija de ea..in fine aqm 1 luna cam asa au dus.o la tara si acolo a angajat pe cineva sa aiba grija de ea…eu inainte sa moara Andrei…vazand ca o ducem ft greu cu banii si ca pe tata nu il intereseaza de mn..pur si simplu nu ii pasa nu ma cauta nu ma suna..nu nimic nu stie ca are copil..si asa a fost mereu..nu i.a pasat niciodata de mine..reiai firul de la partea in care va spuneam ca eu vazand ca o ducem ft ft ft greu cu banii,pt ca erau zile in care nu aveam mancare in frigider…m.am angajat ca ospatarita…munceam mult si eram platita prost..tot 1 data ma duceam si la liceu.si totusi am vazut ca nu reusesc sa ma ridic deloc ca nu o ducem bine o vedeam pe mama mereu suparata din cauza banilor m.am decis sa plec de acolo si m.am angajat la videochat… credeti.ma nu sunt multumita cu asta…mi.e rusine pot spune…dar nu am ce face…sper sa nu ma judecati…eu cand am ajuns la interviu  stateam cu Andrei in fata cladirii si plangeam aveam ochii rosiii si fata umflata incat nu stiu cum de m.au acceptat la acel studio…in fine am lucrat maxim o luna  nu am putut mai mult pt ca eram si cu scoala si aveam ture de noapte de la studio plecam direct la liceu..imi era ft greu..am decis sa ma las,,plus ca exact la la 2 luni dupa ce m.am angajat a murit Andrei…a pus capac la tot…de atunci stau in depresie si  ma uit ce viata de rahat am avut…spuneti.mi si mie…la ce viata am avut…oare chiar mai merita sa lupt pt ceva…tata nu ma iubeste..mama se fereste de mn..si niciodata nu are bani pt mn…dar pentru alte lucruri are…acum 2 ierni cand inca eram la scoala mergeam uda la picioare ca ea era prea ocupata sa isi cumpere parfumuri pe 2 3 milioane..pe care le ascundea de mine..sambata a plecat la tara la ma.sa si nu mi.a lasat un leu in casa,a facut doar o mancare de mazare din carea ramas doar un sfert de oala ca a luat restu la tara pt ma.sa si am stat 2 zile pe un sfert de oala de mazare si o portie de cartofi prajiti in rest frigideru era gol goluttt pt ca nu a cumparat nimic…a fost in cora nu stiu ce a cumparat de 50 de lei si i.a dus lu ma.sa la tara…pai asta e mama…? eu momentan nu pot sa mai lucrez pt ca am niste probleme de sanatate,si ma rog de mama de saptamani intregi sa imi dea macar 50 de lei pt un control…plus ca mai sunt multe alte lucruri care mi le.a facut in trecut….va rog sa ma ajutati stiu ca am scris un roman aici…dar ma simt oribil vreau sa ma inteleaga si pe mine cineva si sa stiu ca insemn si eu ceva pentru cineva…am un prieten acum dar e plecat in strainatate de 3 saptamani si m.a lasat complet singura..prietena mea cea mai buna si ea e plecata in strainatate..am ramas singura..nu am prieteni..stau de 3 sapt in casa si ma gandesc numai ca vreau sa mor,nu am cu cine sa ies,nu mai pot sa dorm mai ales de cand a plecat prietenul meu nu mai vreau sa mananc…s.a agravat depresia mai tare..si simt ca ma afund tot mai multt..ma simt singura si neiubita nedorita …si ma simt urata si proasta…va rog…si iertati.ma daca am deranjat cu ceva in povestea mea,dar va rog numai sa nu ma judecati pt ca tot ce am  incercat sa fac am vrut sa fac bine…ma simt asa goala pe dinauntru..si e prima data cand spun cuiva asta…as vrea sa mor dar mi.e frica de faptul ca exista si ceva dupa moarte si nu vreau sa ma pedepseasca Dumnezeu..pe de alta parte daca stiu ca maine mor nu imi pasa..stiu ca ma asteapta cineva acolo sus…nu  stiu ce sa mai fac… sunt disperata…reamintindu.mi din toate astea  imi intareste si mai tare convingerea ca eu chiar am  avut o viata de rahat…am pierdut degeaba timpul pe pamant,chiar daca am 20 de ani..sunt inca un copil,ma simt ca un copil neiubit..care nu a primit afectiune de la nimeni..si atunci cand a primit.o Dumnezeu i.a luat.o…nu mai stiu ce sa fac..nu primesc ajutor de la nimeni..nimeni nu ma ajuta nu ma sustine si pe mine…ma simt ca ultimul om…poate pare ca imi plang de mila dar sunt disperata va rog nu am niciun sprijin..ma simt ca un caine pe  care toata lumea il alunga… 😦





Dianna

4 04 2013

Nu voi lasa niciun bilet…. Ironia sortii va fi ca nimeni nu va stii de ce am facut asta fiindca deja de mult timp ma izolez de familie si mai ales de sot…

Eu am decis – cand o voi face […moderat…] nu vreau sa ramana mare lucru din mine.Cred ca e cea mai nedureroasa cale….Sper ca al meu sot sa arda la crematoriul ramasitele ramase,nu vreau sa existe vreun mormant la care sa vina…..