Cristimik

2 04 2009

as vrea sa ma duc acum la culcare sa adorm si sa nu ma mai trezesc si nimeni sa nu-mi simta lipsa pentru a nu-i face sa sufere…. eu eram o fire optimista plina de viata vesela am trecut peste greutati destul de mari zambind, sperand la mai bine si zicand ca din fiecare intamplare am avut de invatat si ca cel putin eu am ceva de povestit
sunt un om bun, normal de destept si de frumos… dar defectul meu este ca simt nevoia sa ofer afectiune si sufar pentru ca eu mereu am iubit si nu am fost iubita inapoi… sau am fost cand era mult prea tarziu…. acum am crezut ca am gasit acest lucru de care aveam atata nevoie…m-am indragostit pt a 3 oara in viata de cineva care parea facut pt mine… semanam atat de mult la mod de a fi, de a gandi, de a se purta….dar s-a dovedit in mai putin de o luna sa fie doar un joc bine pus la punct din partea lui…iar eu acum ma simt atat de frustrata, dezamagita, tradata… si totusi il iubesc atat de mult si nu pot sa ma impac cu ideea ca a fost o iluzie, o amagire… eu traiesc orice clipa la maxim si atat de intens incat nu pot descrie. Nu cred ca exista drog sa dea starea pe care o am eu cand sunt fericita … dar exita reversul suferinta e pe masura atunci cand feericirea dispare,iar pt prima oara in viata simt ca nu-i fac fata, ca voi ceda sau ca sufletul meu va muri pt ca fiecare clipa ce trece ma omoara pe dinauntru…
E atat de ciudat si infricosator, sa te doara fiecare celula a corpului, fiecare fir de par, fiecare repiratie, secunda, gand, amintire, loc, cuvant, gest, miros, umbra ….tot… sa doara tot…. si sa te simti singur, desi esti in mijlocul unei multimi……si sa te intrebi unde ai gresit si cu ce? ce iti lipseste?

Anunțuri