Ana V

21 04 2009

Buna, nici nu stiu de unde sa incep… o sa incep cu sfarsitul care-l simt atat de aproape. Vreau o moarte usoara,sa nu sufar,sa nu simt,si m-am gandit ca cea mai buna alegere este cu […moderat…]. Cate trebuie sa iau? Flaconul presupun ca are 30 de pastile si ar trebui sa-l iau pe tot.Cat dureaza pana mor? Vor exista urme,dureri?Ma gandeam sa le iau seara inainte sa ma pun in pat.Intrebarea e daca omul de langa mine isi va da seama ce se intampla sau nu voi avea nici o reactie.8 ore sunt de ajuns sa-si faca efectul?
Recunosc ca imi este foarte frica,dar nu mai vad nici o solutie,nu vreau sa mai exist,nu am nici un motiv,nici o bucurie,ma trezesc dimineata cu gandul ca incepe o noua zi in care eu trebuie sa ma lupt sa traiesc si nu mai am putere,pe zi ce trece e din ce in ce mai greu.
Cel mai dureros o sa fie sa scriu biletul pt ai mei,nici nu stiu ce sa le scriu…cum sa le alin lor durerea cand eu nu pot sa ma lupt cu a mea?Unde e Dumnezeu acum sa ma ajute?De ce m-a abandonat?Sunt om chiar atat de rau,faptele bune nu se pun la socoteala?De ce ma chinuie pe mine atat de rau si pe altii ii face fericiti?Cum sa mai traiesc cand eu am murit demult?

19

04

2009
Fabian (19:21:19) : modifică

sa avem de inceput un pic d haz : ceea c simpti tu este efectul crizei economice mondiale,daca este vorba de bani “ma trezesc dimineata cu gandul ca incepe o noua zi in care eu trebuie sa ma lupt sa traiesc “.norocul trebuie sa il astepti.Dumnezeu nea dat viatza, iar tu nu ai voie sa o iei de la mine dar mai ales de la tine. stii c patesti daca cineva reuseste sa te salveze? nu ai idee.eu am incercat si cineva a reusit sa ma salveze,acela a fost Dumnzezeu pentru ca indiferent de situatii doar el are grija de noi oricat d rai am fi. dak citesti msg de mai sus ai sa vezi ca si eu am vrut sa mor. acuma dak imi zice cineva cea mai usoara solutie tot nu o mai fac.nu cred k o duci asa de rau.banuiesc ca nu traiesti prin canale iar dimineatza t gandesti unde sa t duci sa cersesti ca sa faci rost de un colt de paine.iar la treaba cu luatul pastilelor, daca ajungi vie la spital ti se fac spalaturi si nu e asa bine. iar dumnezeu nu te va lasa sa mori.si spre binele tau e suficient jumatate de diazepan eu acuma ma deplasez cu carutulnu am avut parte de o aniversare ca orice om cu tort cu o bericica, eu am baut suc k luam pastile si pentru tort nu au fost bani pentru ca banii au ajuns la doctori.dumnezeu nu t va abandona.simpti k el nu e langa tine din cauza ca tu lai abandonat.nu cred k t duci in fiecare duminica la biserica,ci faci ceea ce fac si eu:stau p net.faptele bune se pun la socoteala ddar se pun si cele rele.tine cont ca Iisus Hristos sia dus crucea fara sa aiba pacate,tu daca ai pacate(si sigur ai) de ce nu vrei sa iti duci crucea? teai gandit ca e o incercare si dupa aceasta incercare va fi totul bine?ia si vezi k ai o viatza de trait.nu te apuca sa faci vreo prostie.

20

04

2009
Ana (09:09:31) : modifică

Fabian,iti multumesc pentru raspuns.Ti-am citit povestea,eu nu as avea curajul tau,sunt mai fricoasa de fire.Problemele mele nu sunt din cauza banilor,crizei financiare,locului de munca,ci din cauza unei persoane care se joaca tot timpul cu mine si cu sentimentele mele.Am ajuns la capatul rabdarii,deja e prea mult.Solutia ideala e sa-l las,sa-mi vad de viata mea,sa-mi gasesc pe altcineva,dar eu il iubesc.Si vb serios,chiar il iubesc.Cand o sa se intample evenimentul vreau sa fie la el acasa,intr-o seara sa iau pastilele si dimineata cand se trezeste eu sa nu mai exist.Poate asa o sa inteleaga cat de mult am suferit….

Cat despre Dumnezeu…ai dreptate,am si eu pacatele mele,dar niciodata nu am facut pe cineva sa sufere cu intentie,intotdeauna am incercat sa ajut oameni,sa le ofer sprijinul meu.Nu sunt un om rau si El stie asta…am mare nevoie de ajutorul lui acum,ma simt pierduta.Eu niciodata nu am pus pret pe bani,lucruri materiale,cariera sau orice altceva asemanator.Pt mine cea mai importanta a fost familia intotdeauna si prietenii,care sunt putini,dar adevarati.Mereu am incercat sa ajut si sa ma bucur de viata asa cum e.Imi doresc foarte mult o familie si credeam ca o sa am o familie cu el,numai ca el nici nu se gandeste la asta.Oare cer un lucru atat de exagerat?E chiar asa rau sa am si eu parte de o iubire sincera si nu de oameni prefacuti?De ce tocmai mie mi se intampla?

Nu sunt genul care sa se uite la barbati frumosi,la barbati cu bani sau fitosi.El e un om normal,un pic uratel,nu are cine stie ce cariera,dar se descurca,sta cu chirie,e inteligent(asta m-a atras la el).Oare nu era mai bine sa ma uit la unul cu bani chiar daca nu-l iubeam?Incep sa le inteleg pe fetele gen Ramona Gabor,Anna Lesko si tot asa.Intotdeauna mi-a fost scarba de genul asta de fete,dar ele sunt de doua ori castigate:au bani si nu sufera.

20

04

2009
Fabian (09:50:48) : modifică

eu nu inteleg o chestie la tine : CUM POTI IUBI O PERSOANA CARE NU TE IUBESTE ? a doua chestiune e : BARBATI SUNT TOT INAINTE P FATA PAMANTULUI ( sa nu zici ca el e unicat ca nu cred, ia si mai cunoaste persoane si ai sa vezi ca poti combina cele 2 chestiuni : bani + iubire) . eu tot asa am iubit o persoana care se folosea de mine : tatal ei era coleg cu mn de munca, daca iesea cu mine in oras,o lasa dak nu o lasa 30 minute p afara apoi gata si nu era un om sever deloc , tot timpul o sfatuiam si am ascuns fata d tatal ei cu care eram ff bun prieten ca fiica lui iese cu un gagiu in oras, ca fumeaza, ca sa f**** (restul cuvantului – moderat – n.m.) cu nustiu care,…. lista continua, la un moment dat am realizat ce am de facut, mam dus la tatal ei si iam spus tot, deoarece de la dansa nu aveam nimic de castigat, iar tatal ei daca afla ca il mint ma baga in pamant.chestia asta am realizato sfatuindu-ma cu prietenii adevarati.daca ai prieteni adevarati ia si ii intreaba si te vor sfatui.Legat de ” Cand o sa se intample evenimentul vreau sa fie la el acasa,intr-o seara sa iau pastilele si dimineata cand se trezeste eu sa nu mai exist” esti siguara ca va realiza ca nu mai existi? Iar “Poate asa o sa inteleaga cat de mult am suferit…” e posibil ca el sa stie cat de mult suferi si de aceea t face sa suferi mai mult, si asta stii de ce? pentru ca a fost si el in aceeasi situatie si acum incearca sa se razbune pe cine apuca.Parerea mea parasestel si gaseste alta persoana , o persoana care sa tina la tine.

20

04

2009
Ana (10:50:12) : modifică

Fabian,iti multumesc pt raspuns.

Cum il pot iubi?Nici eu nu stiu raspunsul… La inceput se purta super frumos,facea tot felul de gesturi lipsite de egoism,orice sa-mi fie mie bine si tot asa.Ti-am zis ca el e mai uratel si primele dati cand ne-am vazut eram cu mai multi prieteni si mie nu mi-a atras atentia.Numai ca dupa aceea am inceput sa descopar un om minunat,genul de barbat pe care l-as avea langa mine la bine si la greu.Toate bune si frumoase,am ajuns sa fim impreuna si dupa au inceput problemele….Nu ma cauta cate 3 zile,mai se ia de mine si defectele mele “in gluma”,pleaca in weekend la ai lui si nu da nici un semn de viata,etc.Am incercat sa am o discutie serioasa cu el si el mi-a zis ca il sufoc…

Acum sunt mai ok,mi-am mai revenit,incerc sa nu sufar si singurul motiv pt care incerc sa nu ma las doborata e ca nu vreau sa-i fac pe ai mei sa sufere.Saracii cred ca nu si-ar reveni niciodata la cat ma iubesc si nu vreau sa fiu eu cea care le provoaca suferinta,vreau sa le fie bine chiar daca simt ca nu mai pot…Ei nu merita asa ceva,nu merita sa-si piarda fata de 23 de ani din cauza unui om fara suflet,ei merita mult mai mult.Si poate ca aici a intervenit Dumnezeu pt ca am realizat la timp cat rau le-as face.Nu pot sa spun ca am renuntat definitv la gandul de a-mi lua viata,dar acum sunt bine,incerc sa petrec cat mai mult timp alaturi de oameni care ma plac asa cum sunt si ma considera o persoana deosebita.Sper sa trec cu bine si peste incercarea asta,dar intotdeauna o sa ma macine intrebarea:de ce eu trebuie sa sufar si altii nu stiu sa aprecieze lucrurile cu adevarat importante in viata?De ce unii alearga toata viata dupa bani,averi,etc cand toate astea de fapt nu valoreaza nimic?

Am citit ca tu ai incercat sa te sinucizi din cauza bauturii si a gandurilor negative.Eu cred ca tu te-ai apucat in primul rand de bautura pt ca lipsea ceva din viata ta,nu stiu ce anume,tu stii mai bine decat mine.Si de aici a inceput povestea.Mai bine inainte sa te apuci de bautura incercai sa gasesti adevarata problema si sa nu fugi de ea.Orice problema avem raspunsul il gasim in interiorul nostru si tot acolo gasim si puterea sa mergem mai departe chiar daca viata si rautatea celor din jur ne tranteste la pamant.Imi spunea prietenul meu acum ceva timp cand am avut o problema ca “important nu e de cate ori ai castigat,ci de ori ai reusit sa te ridici de la pamant si sa mergi mai departe”.

Anunțuri