Maria 99

si eu vreau sa mor repede si usor! nu mai suport singuratatea si nu mai vreau sa traiesc degeaba. va rooooog sa ma ajutati!

pur si simplu nu mai vreau sa traiesc asa. sunt singura, am o varsta la care ar fi trebuit sa am un sot, sa am copii, sa fiu realizata din aproape toate punctele de vedere… nu am nimic din toate astea cu toate ca mi le doresc din tot sufletul 😦 de 6 ani iubesc un om care la randul lui este insurat. il iubesc si stiu ca ma iubeste… nu mai suport situatia asta, nu mai am putere sa fac nimic, iar solutia ar fi una singura, de aceea am si intrat pe site….

de ce sa caut solutii “miraculoase” care poate vor da gres cand e mult mai simplu sa termin cu toate…!!??

Cosmin9

buna,sunt cosmin,am 15 ani,as dori sa va povestesc despre incercarile mele sa ma sinucid,totul a inceput acum 9 ani,cand am inceput clasa 1,era prima zi de scoala,dar eu simteam ca nu ma pot acomoda,au mai trecut vreo 2 ani si am inceput sa vorbesc si sa stau cu o colega pe nume mihaela,era draguta si vorbeam in fiecare zi,am stat in fiecare zi unul cu altul timp de 6 ani si eram foarte apropiati,eu credeam ca ea ma place si ca vrea sa fie cu mine,dar m-am inselat foarte tare,eu ma gandeam la un viitor cu ea dar ea ma insela pe la spate,eu nu am stiut pana in ultima zi in care am stat cu ea,atunci ea mi-a zis ca va pleca in italia si am zis cu lacrimi in ochi ca macar o voi astepta la aeroport,cand am ajuns acolo,am vazut-o cum se urca in avion,dar nu era singura,era cu un baiat,alt baiat,si apoi s-au sarutat in fata mea,ea m-a intrebat:ce ai patit?eu nu i-am raspuns,am plecat,am aruncat florile ce i l-e luasem ;a gunoi si nu am mai vrut sa o vad de atunci.
apoi eu m-am mutat la o noua scoala,credeam ca va fi bine pentru ca fostii colegi ma bateau injurau si umileau in cele mai rle feluri,anii au trecut si am ajuns in clasa a 7-a in aceasi situatie,colegii ma umileau si bateau si amenintau,am inceput sa ma tai si sa imi fac rani,nimeni nu a observat pana in clasa a 8-a cand am inceput sa ma tai la scoala cu compasul,colegele incercau sa ma opreasca,dar eu continuam,pana intr-o zi cand mi-am zis,gata ,pana aici,m-am aruncat in fata masinii,am inchis ochii,cand i-am deschis din nou,eram sub masina,am supravietuit,fara nicio zgarietura,apoi am mai incercat inca o data in alta zi,tot la fel am supravietuit.

Dana L

Buna, nu stiu ce ar trebui sa spun, sau cum sa incep.Poate cum vezi in filme la intalnirile AA. Deci: buna sunt Dana am 49 de ani si am incercat sa ma sinucid de 3 ori in ultima luna. S-au adunat multe in ultimii 3 ani si acum am clacat. Am mai avut o tentativa in urma cu 3 ani. Sunt casatorita de 16 ani. am 2 baieti de 15 si 12 ani, o situatie materiala nici buna nici rea si pana acum 3 ani credeam si ca am o familie fericita. Aveam o slujba buna, eram sefa la 22 de oameni, asta ma consuma mult, iar si aveam discutii cu sotu ldin cauza banilor. Adica desi castigam multi bani, vroia control absolut asupra mea, el gestiona tot, cheltuieli, carduri, el imi dadea bani de buzunar si ne teroriza pe mine si copii sa nu cheltuim,sa facem economii, el hotara ce cumparam, cand trebuie sa cumparam si nota totul intr-un caiet, iar asta m-a adus in pragul disperarii. Toti imi spuneau ca ma las condusa de el ca o handicapata, desi sunt o femeie culta si inteligenta si intr-o seara ne-am certat si eu am plecat din casa hotarata sa ma arunc de pe un baraj din apropiere(la vreo 30km). Dar hazardul a facut sa ma duc fara sa realizez la covrigaria din apropiere si sa cumpar 4 covrigi pentru pachetul de a doua zi pentru copii, din banii de bilet de tramvai pt. dimineata urmatoare.Cu covrigii in mana am realizat ca eu aveam alt drum si m-am intors sa dau covrigii copiilor. Sotul plecase de acasa, speram ca sa ma caute, dar copii spuneau ca a mers la padure, ca s-a saturat de toate. M-am dus sa-l caut, umbla prin fata blocului si spunea ca vrea si el sa moara daca mor eu.Ne-am impacat si a doua zi m-am dus la Psihiatrie si am inceput sa iau tratament pentru depresie medie.Cand treburile au inceput sa se aseze, sotul o lasase mai moale cu obsesia lui cu banii, a venit bomba: i s-a descoperit o tumoare la rinofaringe inoperabila. A facut chimioterapie, radioterapie si i-am fost alaturi in fiecare clipa la spital si acasa. M-am rugat mult pentru el, am cautat noptile pe net medicamente naturiste, l-am insotit in fiecare moment la spital intrucat i-am promis ca vom lupta impreuna, mi-am vazut si de serviciu si copii urmand tratamentul psihiatric cu multe medicamente care ma faceau ca si pe un zombi, dar dupa un an de chin sotul s-a facut bine, tumoarea s-a remis complet si el a inceput sa fie tot mai bine. Am inceput sa fim toti bine,copii erau ok,sotul s-a pensionat de boala si se simtea excelent, am reusit sa-mi schimb serviciul stresant cu unul mai relaxant putin si eram fericiti. Anul acesta am hotarit cu psihiatra mea sa renunt treptat la tratament caci eram ok.Am plecat in august in concediu in Spania la sora mea mijlocie cu toata familia si cu sora mea mai mica care e necasatorita si mi-e si cea mai buna prietena si e si asistenta medicala la Psihiatrie si mi-a fost alatur iin clipele grele. Ne faceam concediile in Spania de cativa ani eram cele trei surori care se iubeau mult, ne intelegeam perfect si cu prietenul surorii din Spania. Sora mea din Spania are o fiica studenta care e in tara si statea cu mama noastra. Eram o mare familie fericita, dar in ultimul concediu din august anul curent au inceput discutii iscate de fiica surorii mele care era acasa cu mama. Lucrurile au degenerat,ne-am certat toti intre noi si abia am asteptat sa vin acasa sa ma linistesc.Am inceput serviciul dar gandul ca sunt suparata pe nepoata mea, pe surorile mele si vorbele grele spuse intre noi, de fata cu copii mei care nu intelegeau nimic, m-a tulburat. Sotul incerca sa se tina deoparte dar imi spunea tot timpul ca am fost proasta pana acum ca mi-am dat si sufletul pentru nepoata si surori si ele ma luau de proasta si culmea ca incepeam sa vad ca are partial dreptate si eu stiam, dar m-am prefacut ca nu vad, ma macina. A urmat o alta lovitura: am inceput sa renovam apartamentul unde locuim, si o faceam noi dupa masa cand veneam de la serviciu ca nu ne-am permis mesteri si a aparut o problema la serviciu s-a intamplat un accident de munca in care am fost implicata si eu dar n-au fost victime,doar pagube materiale. N-am avut nici o vina dar fiind implicata am fost cercetata disciplinar si pedepsita cu avertisment, in curand problema a ajuns la Politie si politista ce se ocupa de caz din exces de zel a inceput cercetari mult mai amanuntite decat firma unde lucram. Ne-au chemat la interogatorii pe vreo 10 persoane ca martori aveau procurori si 2 avocati care ne provocau sa spunem tot ce stim ne spuneau ca celalalt a declarat una,sau alta si totul de fata cu avocatul firmei noastre care nu intelegea ce vrea sa dovedeasca politista intrucat se terminase tot si firma noastra isi asumase pagubele fara sa ni le impute. Am intrebat avocatul firmei si juristii ce pot pati in cel mai rau caz, eu avand 2 copii de crescut si un sot in pensie de boala.Mi s-a spus ca se doreste condamnarea a cat mai multi dintre cei implicati intrucat politista si procuroarea ce instrumentau cazul urmareau o promovare. Eu riscam o condamnare cu suspendare, dar dupa interogatoriile cu juraminte cu mana pe biblie, ca in filme, cu presiunea la care eram supusi, am cedat si am mers iar la psihiatra reincepand tratamentul. Toata viata am incercat sa ajut pe toata lumea , in special pe cei apropiati, intrucat asa simteam,am incercat sa fiu corecta la serviciu si acasa, sa nu mint, sa nu iau mita, sa fac totul corect ca la carte si nu intelegeam de ce toate crezurile mele s-au intors impotriva mea, ma certasem cu surorile mele, prietenele mele de o viata si ma mai si cerceta Politia ca si pe o .criminala. Dar cand credeam ca mi s-a intamplat tot ce D-zeu hotarase pentru mine,am primit un telefon dela o cunostinta sa ma uit pe facebook la contul sotului. Nici nu stiam ca are asa ceva,il lasam sa se relaxeze cat de mult pe laptop juca, footbal, remi on line,table si ma bucuram ca macar el e relaxat. Dar pe contul de facebook al sotului am gasit multe mesaje de iubire, dor,cu ursuleti, inimioare si mesaje de dragoste catre o femeie de 24 de ani. Am inlemnit si am inceput sa-l spionez, sa incerc sa-l trag de limba, dar nega tot si imi spunea ca sunt paranoica, ca mesajele le aduna pentru mine si mesajele de iubire mai directe, gen: s-a mutat cu sufletul la ea, il doare sufletul din prea multa iubire pentru ea, etc. incepea sa le stearga. Eu am avut incredere netarmurita in sotul credeam ca incercarile prin care trecusem impreuna ne-a unit si nici nu m-am gandit sa nu am incredere in el. Persoana ce ma anuntase de contul lui m-a sunat iar si mi-a spus ca facuse sapaturi si mai are un cont in care avea alt nume mic si isi pastrase doar numele de familie si avea aceeasi poza de profil, culmea cu actorul meu preferat, in care mesajele de dragoste erau si mai infocate catre aceeasi femeie. Persoana ce mi-a spus de conturi mi-a dat si un nume de program pe care l-am instalat pe ascuns pe laptop (monitoriza activitatile copiilor pe net) si vedeam pe ce site-uri intra si tot ce tasta la calculator chiar si parolele conturilor. Ne-am certat, am incercat sa-i arat tot ce scria,dar nu i-am spus de program. Intre timp stersese tot ce era mai compromitator si imi spunea ca sunt nebuna, sa merg iar la Psihiatrie. N-am avut inteligenta sa salvez de la inceput tot ce am vazut si nu-i mai puteam dovedi mare lucru asa ca intr-o seara dupa o cearta am iesit din casa, am scos de pe card 500 de lei si am vrut sa iau un taxi sa merg la barajul unde ma mai pregatisem samerg, dar in buzunarul hainei aveam telefonul de serviciu, acolo il tin de obicei. Sotul l-a pus le copilul mai mic sa ma sune,plangea la telefon si ma ruga sa vin acasa ca tati plange si ma cauta innebunit prin cartier. Mi se rupea inima si am acceptat sa-l astept pe sotul sa vina cu masina sa discutam. Ne-am certat in noapte in strada vreo 2 ore si el mi-a spus ca tot ce am vazut a fost o joaca, pur si simplu se plictisea si socializa cu aceea femeie pasionata de aceleasi jocuri.Ne-am impacat, m-am intors acasa,dar un demon nu ma lasa sa-l cred si mi-am facut vreo 3 conturi de facebook si de femei si barbati si am incercat sa ma imprietenesc cu femeia si cu sotul, dar se tineau tare amandoi si n-am avut succes.Eu verificam zilnic noaptea caci oricum nu mai dormeam nici cu somnifere, laptopul sotului si telefonul pe care avea o multime de numere de mobil necunoscute. Dupa o saptamana am gasit pe facebook ca femeia ii trimisese cerere de prietenie pe ambele conturi. Am fost mai inteligenta si am facut un printscreen la cererile de prietenie si seara ne-am certat iar. El stersese cererile si m-a facut iar nebuna,iar cand i-am aratat dovada a intors-o ca n-a vrut sa ma supere. dar uitase sa stearga cum o avertiza ca sunt nebuna si vreau sa iau legatura prin orice mijloc cu ea sa nu raspunda la nimeni pe facebook. Am plecat in noapte iar la cunoscutul baraj dar nu m-a lasat sa plec singura si afara a plans si m-a rugat sa uitam tot, mai ales ca urma sa se interneze in spital pentru o operatie la 5 masele cu puroi si la antecedentele lui era o operatie serioasa. M-am lasat convinsa am renuntat a doua oara ca sa poata merge linistit la spital. L-am vizitat zilnic de 2-3 ori pe zi ca sa-l ajut sa manance caci nu putea singur.S-a externat si eram sigura ca s-a terminat, mai ales ca era foarte iubitor si recunoscator. Dar dupa inca vreo 2 saptamani in care i-am pisat mancare ca la bebelusi ca trebuia sa manance doar semilichid, intr-o zi cand a plecat pana la parintii lui care locuiesc in acelasi oras cu noi, demonul care ma chinuia m-a indemnat sa ma conving ca totul e ok pe laptop,iar ce am gasit m-a doborat. Numai discutau pe facebook ci pe un chat,descria cu lux de amanunte pornografice cum fac sex, pomenea de o intalnire care culmea era in ziua interogatoriului meu la Politie, ii spunea ca nu poate vorbi cu ea ca aia – eu e aici si nu mai pleaca (imi luasem cateva zile de concediu sa-l ingrijesc), ii sunea zeita lui, ca il doare iubirea pentru ea si declaratii de dragoste cum mie nu-mi facuse niciodata. Isi dadeau intalnire pe telefon la cutare ora,aveau mai multe nume de cod si el spunea ca bine ca n-am vazut clipele de amor nebun dintre ei mai vechi si isi schimbau zilnic parolele sa nu ma prind si ii mai si spunea ca aia-eu pleaca sapt. viitoare la serviciu si vor fi singuri. Am listat totul si am salvat si pe un stick, am pus ce listasem sub perna lui.am luat cu mine 3 cutii de somnifere( vreo suta de tablete), le-am spus copiilor ca ma duc inainte lui tati si am spre padurea din apropiere.Am luat si vesnicul telefon si l-am sunat pe drum spre padure spunandu-i ce am gasit si i-am pus sub perna. Dar pruncul cel mic m-a vazut plangand, ii spusesem ca am o migrena crunta si mi-e rau si ies inaintea lui tati ca aerul rece o sa-mi faca bine l-a sunat si in cateva minute a fost langa mine nemernicul. Am intrebat cine e : si i-am spus unul din numele ei,mi-a spus ca am luat-o rau razna ca nu stie de asa ceva si sa-l duc sa jure pe biblie. Eu sunt credincioasa si asta mi s-a parut o blasfemie si i-am recitat tot ce vazusem scris de el. Am crezut ca face infarct dar dupa ce si-a revenit mi-a spus ca n-a auzit in viata lui asemenea cuvinte si sunt nebuna.Eram intr-adevar nebuna caci m-am intors cu el in casa si i-am aruncat in fata ce listasem. A fost la fel de socat ca si mine cand citisem ce listasem si a ingaimat ca de unde le am.I-am spus ca am angajat un detectiv particular, i-am dat conturile lui si am primit ce vede listat. Era socat nu de ce facuse ci cum am putut afla, repeta ca o placa stricata ca n-aveam cum sa vad asa ceva ca ce discuta pe chat nu se salveaza,ca sunt paranoica, nebuna, perversa, etc. Am iesit in goana din casa si plangand am fugit .dar am sunat-o pe sora mea mai mica sa-mi cer scuze de la ea si i-am spus ca vreau sa ne impacam. Ea a simtit ca e ceva in neregula si m-a rugat doar sa tin telefonul deschis si sa fac ce vreau sa fac dar sa o ascult vorbind, si a vorbit pina am cumparat o sticla de apa , am ajuns in padure si cand imi scoteam medicamentele i-am spus ca o pup si am iertat-o, a aparut ticalosul am scapat de spaima medicamentele jos. m-a tarat cu forta acasa a sunat pe sora mea si a inchis usa de la dormitor cu cheia. Cat am stat singura in dormitor am incercar sa-mi tai venele cu o pila de unghii,dar n-am reusit decat sa ma zgariu parca eram un cod de bare subtiri si groase pe antebrate. Dimineata m-au dus la Psihiatrie,de fapt m-am dus singura ca sa nu mai fiu acasa si m-au internat.M-au tratat,cateva zile am dormit tot timpul, apoi am inceput sa-mi revin desi ma taram ca un zombi.A venit la spital de cateva ori pe zi sa ma vada, dar drogata cum eram nu-mi pasa,insa sora mea care a fost tot timpul langa mine mi-a spus ca copii mei banuiesc ce s-a intamplat si sunt socati. Elmi-a spus ca totul a fost o gluma,el nu a realizat nici o clipa ce rau face si ca el crede ca poti face sex cu cineva odata dar daca nu pui suflet si nu se repeta nu se numeste inselat. La sfatul psihiatrei am acceptat sa ma “impac” cu el sa vada copii ca s-a”rezolvat” problema si cand voi fi pregatita psihic sa discut cu copii si sa hotaram ce facem. Am iesit din spital inainte de craciun cu 2 zile,copiii sunt in al noualea cer,ma pupa da 2 minute, el e foarte grijuliu si iubitor,imi spune tot la zece minute ca nu m-a inselat fizic niciodata, doar virtual, ca ma iubeste, sunt sensul lui de a exista si nu ma lasa singura nici o clipa, a devenit obositor cu cadourile, declaratile de dragoste si regrete. Incerc sa-mi revin ma tratez si mi-am promis ca nu le pot face vreodata copiilor ce am incercat. Nu am nici un sentiment pentru el, ma oboseste,cred ca ma minte,desi toti din jur, surorile cu care m-am impacat, mama care plange tot timpul, nepoata mea, care se marita la anul si vrea sa-i fiu nasa de cununie, imi spun ca il vad ca sufera sincer si sa las sa treaca un timp pana hotarasc daca divortam. Am fost de acord si imi iau cu constiinciozitate medicatia,dar nu ma pot abtine sa nu verific tot timpul ce face, as vrea sa-l prind iar sa pot sa iau odata hotararea buna, dar nu-mi mai da prilejul, copii ma tot intreaba daca vom ramane o familie sau ne vom desparti ca ei nu stiu cu cine ar vrea sa ramana ca ne vor pe amandoi. Incerc sa ma rog la D-zeu,m-am spovedit, incerc sa gandesc pozitiv, ma simt vinovata sa pun copiii in situatia sa ne aleaga pe unul dintre noi,mi-e groaza sa discut cu ei sa le spun adevarul de ce nu mai suntem o familie fericita si nu mai vreau sa ma sinucid dar asta seara am simtit iar nevoia sa-mi fac ceva rau fizic ca sa nu ma mai doara sufletul. am plans in baie vreo ora si m-am zgariat pe un antebrat cu o surubelnita mica gasita in baie,intrucat daca simt durere fizica parca nu ma mai doare asa rau sufletul. V-am gasit din greseala pe internet, cautam o organizatie de voluntariat sa fac ceva util pentru cei care n-au nimic si au nevoie cat de putin pot oferi ce ce au. Dar nu sunt ok.Ma simt ca si cum corpul meu e gol pe dinauntru, imi sunt dragi copiii dar nu mai simt dragostea aceea care imi topea sufletul cand ii vedeam. Pentru el nu mai simt nimic, as vrea sa-l urasc dar nu pot si mi-e mila si sila de el ca dintr-o prostie a pierdut tot, nu mai imi pasa daca ii va reveni cancerul, simt ca n-as mai putea lupta alaturi de el in caz ca…
Sunt ca o marioneta goala pe dinauntru si vreau sa ma fac bine psihic dar nu stiu ce sa fac,ce sa aleg sa fie bine…
Nu stiu daca veti avea rabdare macar sa cititi romanul vietii mele. dar vreau sa fiu bine si as vrea sa gasesc raspuns la drama mea.
Cu stima, Dana

George S

Buna. ma numesc George.in urma cu 1 an si jumatate am cunoscut o fata simpla de la tara cu care am inceput sa discut, ne-am placut si ne-am combinat.ea avea 17 ani eu 22, ea avea o situatie materiala buna pana cand si-a pierdut casa din cauza mamei ei care nu a platit rata la banca si au fost dati afara din aceea casa. s-au mutat intr-o chirie, ea si-a continuat studiile in continuare,si-a dat examenul de BAC iar dupa aceea s-a mutat la mine in oras fiind ca eu stateam singur. intre timp am ajuns si eu sa ma imprumut la banca de 20 000 ron ( 200 milioane vechi ) cu gandul sa imi iau si eu o masina si sa imi fac o afacere cat de cat mica din care sa iasa castig cat sa imi pot plati ratele la banca.masina mi-am luat,mi-am luat diferite obiecte prin casa dar nu am stiut ce sa fac cu restul banilor ramasi.Zilele treceau una dupa alta,la fel si banii incepeau sa se termine fara a face ceva cu ei.eu lucram la un amanet din oras iar ea statea acasa din cauza ca nu isi gasea de lucru nimic.banii imprumutati de la banca s-au terminat si atunci am inceput sa fiu stresat si disperat din cauza ca nu mai aveam cum sa imi platesc ratele la banca si traiam dintr-un salar de 1000 de lei… din cauza mea pt ca ma tot stresam si disperam cum sa fac sa fie bine si pt mine si pt ea si pt banca am ajuns sa ma schimb total fata de ea din cauza ca nu isi gasea de lucru si nu aducea bani in casa.certurile si discutiile pe tema banilor au tot continuat si sincer nu ma mai vedeam in stare sa o pot intretine si pe ea si pe mine.din cauza ca ne tot certam si nu ne intelegeam ea s-a hotarat sa mearga acasa la ai ei . de vreo 2-3 ori s-a dus acasa la tara la ai ei dar eu tot mergeam dupa ea si se intorcea la mine din nou. pana cand in urma cu 2 zile ne-am certat din nou iar azi ea a hotarat ca nu mai vrea sa ne continuam relatia. am ajuns sa imi vand masina sa vand tot ce mi-am luat doar ca sa ne fie bine,dar tot nu era ok pentru noi. am ajuns sa sufar din cauza ei si sincer imi vine sa imi pun capat zilelor,nu pot trai fara ea dar am si o teama pentru moarte. nu vreau sa fac ceva ce m-ar putea costa viata. sunt disperat, ma gandesc si la parintii mei care m-au ajutat si ma ajuta si ei cum pot din putinul pe care il au. nu mai stiu ce sa fac…. o vreau innapoi simpt ca nu pot trai fara ea. motivul plecarii ei de langa mine a fost certurile si racirea relatiei. va rog sa imi dati un sfat ce sa fac sa fie bine. va multumesc.

Dumitrascu

Te rog lasa si tu un nr de telefon ca toti de altfel. Eu sint un om ce a incercat de citeva ori sa ma omor dar am ratat. Am sa fac primul pas si am sa imi dau nr de telefon. Apropo daca nevasta ti-a facut asa ceva, uraste-o din tot sufletul tau si atit. Femeile nu ne inteleg pe noi asa cum trebuie si cred ca suntem specii diferite citeodata. Nr meu e […moderat…]. Poate ma sunati si pe mine careva. Sunt bagat in mocirla pina la git , viata nu e dreapta. Sufera multi oameni buni ,din pacate. Sint credincios si imi voi accepta soarta cu credinta, dar sincer sint foarte revoltat. Totul din jurul nostru, pare sa o ia razna si tot ce am construit poate sa se naruie intr-o secunda. Te rog, nu te sinucide, sau daca o faci, te rog ajuta-ma pe mine sa ma omor, mai intîi. Stiu sint egoist, te rog sa ma ierti pt asta. Hai sa luam legatura unii cu ceilalti si sa ne vindecam unii pe ceilalti sau sa ne ajutam sa sfirsim usor. Dumnezeu sa va binecuvinteze pe toti!

Dumitru

Am aflat ca sotia mea este indragostita de un alt barbat si a facut sex oral cu acesta ce pot sa fac ca nu mai suport durerea din mine vreau sa nu mai traesc .Multumesc pt raspuns

Raducu

Dupa aproape 7 ani de munca nu mi-am mai gasit nimic in afara de un job temporar de cateva luni. Acum merg la masterat si ma tem ca mai degraba acest master ma va supracalifica desi avea mentionat la joburi posibile si jobul in care am lucrat eu. Locuiesc in capitatala in acelasi apartament cu sora mea care si-a adus prietenul ei de vreo 6 ani si locuim si cu el. Prietenul sorei mele are o boala degenerativa care poate fi numai incetinita nu si stopata. De cand a aparut acest om in viata lui sora-mea a starnit-o pe sora mea impotriva mea. Era o vreme cand dicutam cu sora mea despre problemele pe care le aveam, acum nu mai am cu cine. La vechiul job veneam acasa si imi vedeam de treaba. Aparatamentul in care locuiesc cu sora mea si acum si cu prietenul ei este apartamentul parintilor mei. Ma-am inalnit in ultima vreme cu tot vreo cateva fete, nu am putut lega nici o relatie, nici macar de scurta durata cu nici una. Am 35 de ani si nu am avut decat o singura pritena la liceu in rest nu am mai avut decat o relatie la distanta esuata. Cateodata ma gandesc la sinucidere, oricum sunt prea sensibil din fire, framantarile pe care le port cu mine s-au adancit. Mentionez ca stiu sa interactionez cu lumea, am simtul umorului dar de la o vreme nu stiu in ce directie sa mai merg, Parintii ma mai ajuta, ma simt umulit de acest ajutor al lor, eu, care am muncit atatia ani fara pauza, acum sa depind de ei, prea multi bani nu au nici ei, sa nu credeti ca as trai in lux. Simt ca poate nu fac ceea ce trebuie, poate ar fi trebuit sa merg la alta facultate, la alt master. Primul care mi=a sugerat ca acest master m-ar putea supracalifica a fost prietenul sorei mele. De cand a aparut acest personaj viata mea s-a cam dus in jos, treptat, treptat. Este un individ arogant care lucreaza in IT si este bine platit, el spunea ca jobul meu este usor de facut, am lucrat in editare video multi ani, nu l-am considerat un job dificil, dar cu siguranta nici prea usor. As vrea sa nu-l mai vad niciodata pe omul asta care sta cu noi din cauza sorei mele si a slabiciunii parintilor mei, Spre sa se casatoreasca o data, desi ma tem ca si asa zisa nunta a lor este o vrajeala si ca nu va avea loc niciodata. Ma simt mai singur ca niciodata. Cu ultima fata cu care m-am intalnit parea ca totul mergea ok, dar a fost de fapt un semi esec. Cred ca din cauza ca i-am zis ca nu lucrez momentan s-a racit in privinta mea. Nu stiu ce sa mai fac. Nu simt decat dezgust si imi pare ca in ultima vreme nu-s impacat cu mine. Mentionez ca eram un om caruia ii placea viata asa cum era ea.

Ciprian 40

Mda… Cu ani in urma nu-mi puteam explica… cum poate un om sa-si ia viata??? E atat de frumoasa si plina de … surprize in general placute 🙂 Nu mai pun la socoteala instinctul de conservare, Ma gandeam ca e imposibil, niciodata nu as putea sa fac asa ceva, indiferent ce greutati sau deceptii ai avea, e mai buna orice existenta decat nonexistenta(mentionez ca deocamdata nu cred in Dumnezeu)… DAR… Am ajuns acolo unde nu credeam ca am sa ajung…. Nu mai vreau sa ma trezesc dimineata… Dupa ce adorm, cu greu, cand suna ceasul ma gandesc… ce bine ar fi sa fiu inconstient forever… 🙂 Am aproae 40 de ani, la un pas de puscarie si de a ramane pe drumuri…. Nu este nimic definitiv… dar nu cred ca mai rezist presiuniii… Ah! Uitam…. nu am familie, nu am prieteni (in adevaratul sens al cuvantului) nici prietena 🙂 Cam asta e…. Nu stiu ce am sa fac….In general, in viata, am luat deciziile gresite… macar acuma sa iau o decizie corecta. P.S. Sunt baut, daca am ceva greseli de ortografie… scuze.

Nina

Buna seara , oameni cu framantari sufletesti! Sunt un parinte ingrijorat pentru copilul lui, nu se compara problemele mele cu multe de aici……dar nu pot sa nu fac nimic….
Zilele acestea am inceput sa am suspiciuni in legatura cu unele actiuni de comportament al copilului meu, 12 ani….invata bine, spre foarte bine….. cred ca se taie pe mana, mai degraba se zgarie, nu recunoaste nimic, de fapt…nu are ce sa recunoasca, nu am intrebat la modul direct, in schimb, m-a mintit senin, dand vina pe pisica din casa….in momentul minciunii, nu aveam confirmarea, doar …un sentiment, care imi sufla ca ….ar fi posibil…
Acum am confirmarea….am trecut de la soc la spaima, de la furie la sentimentul de neputinta…..apoi am inceput sa caut informatii, astfel am dat de acest site…..am nevoie de sfaturi, nu stiu cum sa procedez mai departe, cum sa fiu alaturi de copil, cum sa il ajut? Nu am discutat nimic despre asta, deocamdata, sa nu provoc ceva mai rau, daca nu sunt indeajuns de informata!
Isi petrece mult timp pe internet, recunosc, nu petrec destul de mult timp cu copilul….anul trecut a avut rezultate excelente la invatatura, nativ, ca sa spun asa…..anul acesta a lasat-o ….un pic mai moale, si nu pare sa se ambitioneze …nu sunt genul de parinte care vrea un geniu in casa, dar vreau sa ajut copilul sa mearga pe un drum bun, daca tot este capacitate si putere de invatare….poate am gresit, poate i-am lasat prea mult timp liber, tocmai din ideea de a nu tine copilul numai pe invatatura, de a nu deveni antisocial sau “tocilar”…..nu stiu nici daca a facut asta ca asa a simtit, sau doar a imitat pe cineva, deoarece imi aduc aminte, in aceasta vara imi povestea de un copil de pe net, ca se taie cu lama pe brat si ascunde taieturile cu bratara…..si imi povestea …asa, cu dezaprobare….am intrebat ce motivatie avea si mi-a spus ca acel copil spunea ca nu are tata si ca nu au bani …..apoi a adaugat ca mai sunt si alti copii care fac astfel de lucruri….Nu am mentionat faptul ca face parte, ca si copiii despre care povestea, dintr-un grup de fani pentru un artist la moda….Cum sa fac? sa merg la medic? sa vorbesc direct? sa cert copilul? sa “rup pisica in doua”, sa-i interzic anumite lucruri? Ma ingrozeste gandul ca as putea face ceva care sa agraveze situatia! Poate este doar ….o perioada de adolescent…….dar, DACA NU ESTE?!
Multumesc pentru orice sfat si parere!