Oana 85

23 03 2014

Am citit de sotia lui Eduard care s-a sinucis si am inteles-o atat de bine. Sunt in aceeasi situatia in care era ea, un sot care nu ma intelege si care cere mult prea mult de la mine, care nu stie si nu a stiut niciodata suferinta din sufletul meu. Ma gandesc sa ma sinucid cu toate ca nu sunt o adolescenta ci o femeie de 29 de ani cu facultate si ambii parinti alaturi.

Dar degeaba ai alaturi pe oricine daca nu il ai alaturi pe cel pe care ti l-ai ales pentru toata viata, daca sotul tau nu te intelege si este mai rece ca zapada, daca iti spune ca te iubeste o data la cateva luni sau daca il vezi ca ii plac atat de tare femeile si tu trebuie sa fii de acord cu asta. Nu ma intelegeti gresit, nu l-am prins niciodata inselandu-ma si niciodata nu mi-a dat motive sa cred ca ar face-o dar nu inteleg cum poate sa aiba pretentia de la mine sa pot rezista sa ma uit cand o striperita dezbracata complet se freaca de el si el o mangaie peste tot. Trebuie sa fii un om de gheata sa ii faci sotiei tale asa ceva. Multumesc lui Dumnezeu nu a facut-o dar a avut tendinta sa o faca intr-un club stand langa scena si asteptand sa urce la domnisoara, intre timp fiind deja urcat alt barbat. Cum sa mai traiesc asa umilita, eu, femeia care incearca de peste 3 ani sa ii faca un copil? Si mai primesc si reprosuri ca nasa il lasa pe nasu sa faca ce vrea, poate nasa nu e geloasa, sau poate nasa nu iubeste asa cum iubesc eu…sau pur si simplu nu am taria sa traiesc cu acele imagini in minte.

Gandul meu de suicid a inceput in urma cu cativa ani cand eram adolescenta dar erau doar ganduri, s-a aprins foarte tare acum 11 luni cand am pierdut o sarcina pe care ne-o doream amandoi, in aceeasi luna sora mea care nu isi mai dorea copii ramanand insarcinata cu sterilet.

Si cum sa iti doresti sa traiesti cand vezi ca Dumnezeu este atat de nedrept, cand vezi ca tu ai o boala pe care o au un om la un milion -hepatita auroimuna – cand vezi ca nimeni nu te intelege si nu stie ce e in inima ta, cans incepi sa faci atacuri de panica si ajungi la spital lunar pentru o buna perioada de timp.

Azi imi doresc mai mult ca oricand sa ma sinucid si consider ca pastilele sunt cea mai buna alegere pentru mine, acum chiar am puterea sa o fac, sper ca maine sa fie o zi mai buna si sa vad lucrurile altfel, daca nu….asta e. Mi-e atat de greu acum sa vad lucrurile altfel, sunt atat de dezamagita de tot ce inseamna viata, si cand ma gandesc ca imi doream copii si sa imi cresc nepotii si acum nu vreau decat sa mor, pentru mine asta e calea cea mai usoara. Nu mai rezist sa plang si sa sufar, vroiam doar putina intelegere si putina fericire, vroiam sa ma vrea doar pe mine asa cum eu il vreau doar pe el.