Contributii

La sugestia membrilor grupului de suport, am creat o noua pagina – „Contributii”. Aici, la comentarii, va asteptam sa postati textele scrise de voi in legatura cu problematica suicidului, citate celebre, maxime, carti  s.a.m.d. care v-au ajutat in momentele dificile.

Singurele reguli (de fapt rugaminti) raman cele pe care le gasiti in coloana din partea dreapta, sectiunea „Despre comentarii” si „Despre comentariile religioase”. Sunt cestiuni de „noblesse oblige”… fara rautati la adresa altora, fara ID-uri de mess sau numere de telefon, fara absolutisme religioase ori atitudini de superioritate. Este un grup de suport, nu un site de dating… Va multumim pentru intelegere si va asteptam!

174 responses

23 12 2011
Robert Voinescu

Pentru inceput voi face o afirmatie socanta, dar sa va obisnuiti, caci nu va fi singura: sinucigasii au sanse mult mai mari de a capata credinta adevarata decat ceilalti oameni.
In primul rand, noi, ceilalti, suntem tinuti departe de Dumnezeu prin placerile lumii, care sunt in contradictie cu credinta. Nu rezistam , de exemplu , ispitelor materiale. Aceste ispite, ca si altele , nu au nici un efect asupra cuiva care e gata sa renunte la tot.
In al doilea rand , un sincigas cauta disperat un sens al vietii. Un sens in general si un sens al vietii lui in particular. Acest sens al vietii exista dar lumea nu il stie , pentru ca , pur si simplu, nu este interesata sa il afle. Majoritatea cred ca sensul vietii este imbogatirea, cresterea copiilor, vizitarea a cat mai multe tari straine….etc.
In al treilea rand, cu cat esti mai fericit, mai bogat, mai multumit de viata ta, cu atat esti mai superficial si nu-ti lipseste nimic……deci nici Dumnezeu. Cu cat esti mai amarat, cu atat esti mai profund si nu te pot schimba cateva cuvinte ale unor oameni, chiar bine intentionati. Daca oamenii nu te pot ajuta asa incat sa renunti la gandurile negre e clar ca e nevoie de un ajutor mult mai puternic.
Pentru ca o persoana sa renunte complet la gandurile sinucigase este nevoie o adevarata transformare radicala a acelei persoane, astfel incat sa vada totul cu alti ochi. Doar credinta poate face asa ceva…
Poate ca multi realizeaza acest lucru dar nu stiu cum sa faca. Ce e drept, nu e tocmai usor.
Pot ajuta cu raspunsuri la intrebari, din punct de vedere biblic, teologic, insa nu am studii superioare de psihologie, sociologie sau psihiatrie.

6 01 2014
Domnul Grigor cu G de la greier

Ok….
Hai sa va spun o chestie…in jurul careia vom gravita o perioada de timp, in cazul in care conducerea pertinenta al acestui site se hotaraste sa lase in vileag acest post…….
(Doar la inceput..atitudinea mea o sa denote in mintea voastra, nepasare, cruzime,vanitate, luand in calcul si stilul in care va voi prezenta aceasta „chestie”, dubiile nu am cum sa le inlatur!… drept urmare va fac constienti de aceasta inca de la inceput.)….

„A comite suicid / a-si lua viata / a se omora / a se sinucide / a se prabusi / a se sodomi / a-si suprima propria viata / a-si face sama’ / a-si stinge viata s.i.a”, sunt sigur ca multora dintre voi le sunt familiare aceste afirmatii, unele intalnite in mediul rural, altele in mediul urban.
Am fost destul de cuprins de tema acestui site, incat am citit un numar destul de modest de postari a unor persoane cu comportament suicidal. Persoane… nefericite, persoane care cred ca…. nimic nu mai conteaza si unicul „subterfugiu” este luarea propriei vieti. Nu…. sinuciderea…nu este un subterfugiu! (adica,un mijloc abil de a iesi dintr-o incurcatura).
Este ..oarecum plangator sa vezi faptul ca majoritatea postarilor sunt posesoare a unor persoane cuprinse intre varstele,14 – 23 de ani….. Este trist sa vezi faptul ca..intradevar asa este viata, cruda ..iar mai devreme sau mai tarziu…”toti suntem fortati sa devenim niste brute, oameni lipsiti de decenta!”, dar care este cel mai important lucru din aceasta afirmatie….”vointa-redresarea”.
Hei……pun pariu ca majoritatea dintre persoanele cu comportament suicidal, eeeeeefffeeeectiv NUU mai stiu ce sa faca de BINE!….. adica..? :
„Taticul si mamica , full de bani….”.:
Victima: „- Am o problema..rezolva tata….”
Victima2: ” – Am nevoie de bani..are mama”
Victima3: „- Eu nu mananc la placintaria din coltul blocului, mananc la Kfc, eu nu ma imbrac de la piata de vechituri sau de la magazinele chinezesti, New Yorker, D&G,Pull&Bear,H&M,Kenvelo,Nikey’,Addias..scrie pe mine”
Victima4: „- De ce sa ies cu ala..?nu ai vazut cum se imbraca..? ..despre ce este vorba..? ma vezi pe mine persoana care sa umble cu asemenea sarantoci?”
Victima5: „- Ce are el sa-mi ofere si nu am eu..?”
………. exorbitant..?, daca nu veti fi in stare sa vedeti dincolo de ce scrie mai sus, nu are rost sa va obosit sa continuati pana la finalul postului!

Tot ce trebuie sa intelegeti voi din „rautatea postata” de mai sus este….. :
– Crezi ca ai cunoscut disperarea…? la 14 – 19 ani? (aici referindu-ma la persoanele care au avut postari in care jeleau aprig..despartirea de fostul/fosta)
– Crezi ca .. nu insemni nimic daca la 19 -23 de ani..nu ai intalnit inca persoana potrivita si te simti singur/a…?, crezi ca viata se termina daca ai o saptamana de esec lamentabil…pe toate planurile..? crezi ca viata inseamna FERICIRE? si bucurie? …dragi prieteni… „NOI ne cladim fericirea si bucuria”…. :

„Am ajuns la concluzia inspaimantatoare ca eu sunt elementul decisiv. Stilul meu personal creeaza clima. Dispozitia mea de fiecare zi hotaraste vremea. Detin uriasa putere de a face viata nefericita sau plina de bucurie. Pot fi instrument de tortura sau de inspiratie. Pot sa umilesc sau sa fac pe plac, sa ranesc sau sa vindec. In toate situatiile, reactia mea e cea care decide daca o criza atinge punctul culminant sau se detensioneaza, daca o persoana e umanizata sau dezumanizata.” Johann Wolfgang Goethe 1749 – 1832, daca tipul asta a decis acum 200 si ceva de ani ca…. omul in viata este strict ca individual..si totul depinde de el… daca vrea sa cunoasca fericire sau tristete..atunci DE CE NOI..in pas cu aceasta dubasa’ evolutie..nu suntem capabil sa deducem acest lucru..?

Dragi prieteni..acestea sunt lucruri pe care..marea majoritate dintre voi le stiati dar…e una sa le cunosti in teorie iar alta… sa le cunosti in practica!

Sa incepem:

Bineinteles, viata mea… nu este roz din nici un punct de vedere iar uneori consider faptul ca imi fac singur rau…. gandind atat de rational. Vedeti voi…. mi-as fi dorit sa fiu un oarecare si cand spun oarecare..ma refer la acel nefericit care… indeplineste cu succes cele 5 categorii rautacioase de oameni..de mai sus. Mi-as fi dorit sa fiu o persoana care, nu stie prea multe..automat nu cere prea multe(chestii rationale) deci, nu se complica. „Sa o ard… cu smecherii toata ziua, sa am fite si pretentii(palpabile), ca dehh..eu merit, ca dehh taticul si mamica..”, consider ca… viata mea atunci era diferita.
dar Nu…. din pacate nu este asa.. din pacate fiecare suntem inzestrati cu diferite calitati, fiecare dispunem de cel putin UNA din cele 7 tipuri de inteligenta….. fiecare trebuie sa jonglam cu materialele (cartile) care ni s-au oferit…. ……….Dar…..eu am o serioasa problema cu…. persoanele care vad singura cale sinuciderea, de aceea nu m-am abtinut sa nu va spun cateva si nu ma voi abtine nici in continuare…

A fost aici o persoana care a spus un lucru incredibil de adevarat, nu are rost sa-i spun numele dar.. esentialul era…”sinucigasii au sanse mult mai mari de a capata credinta adevarata decat ceilalti oameni.”
……bwai..sa sti ca..pe undeva ai foarte mare dreptate. Eu ma voi folosi de ce ai spus tu aici… si va iesi in felul urmator…:

Eu..am fost acolo.. ..am cunoscut „moartea”…la momentul respectiv si…. nu mi-a placut deloc ce am vazut…..

si acum…;

Tu..o persoana de 14 ani(SAU ORICARE ALTA..)….care..suferi datorita despartiri de fostul/fosta…..crezi…ca acest lucru ti-l doresti cu adevarat..? crezi ca…STI ce inseamna MOARTE…?

asculta-ma cand iti spun, NU sti…NU ai stiut..si NU vei sti niciodata, pana NU vei gusta : )…. si..intamplarea face ca..de cele mai multe ori…. un asa zis „sinucigas” isi doreste ..in acele „mili secunde care par un veac”..la granita dintre viata si moarte……SA TRAIASCA, o da….. isi doreste la nebunie sa traiasca, URLA de durere…CERE indurare, CERE VIATA!!!, insa..din pacate este prea tarziu..iar moartea il insfaca.

Hai sa ..va spun un adevar stiintific.

80 % (poate mai mult) din persoanele care se sinucid prin urmatoarele mijloace: se arunca de la o anumita inaltime, consuma substante toxice…..MOR dinainte sa faca contact cu solul, raportandu-ne la cei ce se cred Superman..iar toxicomanii, mor..dinainte ca substanta sa-si faca efectul. S-a constatat ca ..cei ce se arunca de la inaltimi..ajung sa faca stop cardiac..pana sa ajunga la „destinatie”..iar cei toxicomani asemenea.

Subliniind cu tarie faptul ca..NU-si doresc sa moara, cand realizeaza ..cat de multe au de pierdut (bineinteles, realizeaza doar in acele „mili secunde care par un veac”)……. cat de urata este fata si culoarea mortii : ).

Depresia… este folosita cam des pe aici..

Nu vreau sa va distrug lumea dar… stiti ce inseamna depresie..? marea majoritate dintre voi… cei care presupuneti ca ati avea-o..?
Mi se pare ca nu prea stiti…am sa va spun eu….:

Depresia, cunoscuta intre specialisti sub numele de tulburare depresiva majora (sau tulburare unipolara), face parte dintre tulburarile dispozitiei si se caracterizeaza prin aparitia unuia sau mai multor episoade depresive severe.
simptome:
Stare depresiva (simptom major)
Schimbari ale apetitului
Pierderea interesului si a placerii pentru activitati care inainte erau apreciate (simptom major)
Scaderea energiei, oboseala si epuizare fizica
Senzatia de inutilitate si vina
Scaderea capacitatii de concentrare si de procesare a informatiilor si nehotarare
Insomnie: adormi cu greutate, te trezesti deseori in timpul noptii sau te trezesti dimineata si nu mai poti sa adormi. Toate astea conduc la o stare continua de oboseala.
Hipersomnie: iti e somn tot timpul si se intampla sa atipesti deseori in timpul zilei, de multe ori in momente nepotrivite. Te trezesti foarte greu dimineata, cu o stare de iritabilitate, obosit, confuz si lipsit de energie.
Iritabilitate si anxietate;
Schimbarea temperamentului, agresivitate inexplicabila, imposibilitatea relaxarii.
tendinte sinucigase/contemplare asupra mortii
Unele persoane considera ca moartea lor ar reprezenta un bine general, viata fiind lipsita de importanta.
Alte persoane alcatuiesc planuri foarte explicite prin care sa se autovatameze.

Ok…. mai sunt nspe’ mii de simptome..dar le puteti gasi si singuri..acum…..: Sunteti siguri ca….. suferiti de..depresie..?

Nu fiti siguri doar..citind ultimul simptom: ” tendinte sinucigase/contemplare asupra mortii”…. a citi pe net definitia depresiei si simptomele acesteia si a vedea un simptom, 2 , 3 care va pun intr-o ipostaza uluitoare, vazand ca se potrivesc cu starile voastre este gresit! nu faceti decat sa va aruncati intr-o boala psihica numita ipohondrie (care inseamna boala inchipuita) si…o da!…persista aceasta boala foarte mult, persista si poate duce chiar la depresie : )…. vedeti voi… mintea omului este capabila de lucruri ULUITOARE, nici nu va dati seama …cat de mult rau va puteti face singuri DOAR cu un simplu gand. Nici nu va dati seama de faptul ca….. NU exista nici un dusman IMAGINAR extern (cum ar fi,antipatia,presupunerea existentei unei probleme cu sinele ..datorita ochilor lumii inchipuiti… )..si ca TOTI dusmanii imaginari externi sunt creeati de..propriul vostru EGO, de propria voastra minte… Stiu.. este mult prea mult de digerat aceasta ultima parte si..trebuie sa recunosc , nici macar eu nu sunt suta la suta convins de acest lucru, dar tot ce trebuie sa intelegeti este faptul ca….va puteti face mult rau singuri.

Acum ……dupa ce ai citit acest post… stiu ca poate ma vei considera egocentric, datorita folosirii pronumelui personal EU..de prea multe ori sau…vanitos, datorita stilului de prezentare…sau crud, datorita prezentarii realitati…insa oameni buni.. inainte de…toate problemele acestea care…STIU , la momentul respectiv par de o greutate inadmisibila, par … incredibil de greu de suportat.. , te arunca intr-un abis fara scapare… Nu este asa!, intotdeauna este loc de mai bine si…intotdeauna „problemele mari…poti deveni probleme mici”…

cum…?….

doar voi aveti raspunsul.

insa…. incetati sa va mai condamnati, incetati sa va mai dedicati ATAT de mult PROBLEMELOR, incercati sa vedeti lumina de la capatul tunelului, prin…. a face ceea ce va place, NU stati si jeliti ZI si noapte…face decat sa va aduca agonia…respectiv moartea, indezirabila pentru toti.

Viata…..este mult prea scurta pentru a sta si a suferii, pentru a sta si a te gandi..oare …cum era daca eram asa….NU, oare cum va fi….daca voi fi asa!

Si stiti care este culmea..? :

„eu..vorbesc..?”

raportandu-ma la faptul ca…. sunt capabil sa dau sfaturi cu privire la fericirea pe care ar trebui s-o simtiti, dar…cand vine vorba de persoana mea…de a aplica aceste lucruri..Nu reusesc sau cel putin..Nu reusesc indeajuns, dar ce am eu…..spre deosebire de multe persoane care..isi doresc sfarsitul de aici, evident….este VOINTA…vointa ca va fi mai bine, VOINTA ca sunt mai bun de atat, ca POT mai mult de atata.

Multa bafta.

Imi cer scuze pentru secventele malitioase….dar intr-o realitate atat de „malitioasa”….. cum ar trebui sa va prezint lucrurile..?………………

6 01 2014
Claudiu

Ai multa dreptate in ceea ce spui.Dar ai facut o extrgere din propriul tau sine.E foarte bine spus din ce am inteles eu unele relatari”oamenii se satura de aceleasi lucruri”,”de aceleasi trairi”,”de acelasi gen de oameni”,”de acelasi service”etc…nu-ti ramane decat vointa de a le trai in continuare.Insa poate nut e-ai gandit….avem un corp care cere excesiv,pentru ca asa l-am invatat.Nu depinde totul de minte,ci de necesitatea organismului.Ar avea societatea si viata umana atata influenta? Iluzia face parte din joc,si va face mereu parte a dominarii mintii umane.Ceea ce ai relatat tu este ceva de genul”traiti viata cu bune cu rele ca este frumoasa chiar daca e grea”.Ok,tu,eu si poate multi dintre noi care le-au facut pe toate,si tie si mie si altora le raman dorinte neimplinite pe acest pamant.Ok,nu putem ajunge la ele,nu putem sa ne dorim “absolutul”.Sti care e realitatea,poate a ta si a milioanelor de oameni,poate si a mea candva? Ca ajungi sa iti faci ceva cu un om “impreuna”sau “totul” cu un om “impreuna”si acest impreuna,nu mai vrea sa fie “impreuna”,pentru ca orice ai zice si orice ai face,se “consuma”absolut orice relatie orice lucru,aici e bunavointa.Deci copiii-un cuvant cu sensuri multe,ar fi”poti sa ai 30 si ceva de ani,poti sa ai 20 si ceva de ani,poti fi chiar copil,adolescent sau matur,unii oameni copiii ii definesc exact in multe sensuri,pentru ei copii fiind si cei care se joaca pe calculator,sau in nisip in spatele blocului cu masinute,sau papusi pe iarba,dar pentru acesti oameni,copii inseamna si cei care sunt naivi indifferent de varsta.Cand sucesti mintile unui om,pentru tine este copil,cand doar vrei sa ajungi “acolo”.Ok.Am o intrebare pentru tine,una grea,daca in cazul in care o sa raspunzi inapoi! Ce faci tu cand te intalneste un om si acesta este legat de moarte si de viata de tine? De ce? Asta ar insemna marea schimbare pentru toata lumea? Ca,toti intalnesc pe cate un “handicapat”care vine si pleaca precum “SATANA”? Il mai poti denumi om pe acesta? Ore omul acesta”constientizeaza”ca traim vremuri in care si moralitatea sufleteasca este la pamant? “NU”,acest om nu se poate schimba,acest om vrea in continuare ceea ce a vrut si pana acum.Nu ma refer la mine ci la cei in caza cu mine,ma refer la acel om,care l-am descries mai sus,sunt mii de specimene astfel.Si atunci “HAIDE SA NU NE MAI DORIM NIMIC,DECAT SA TRAIM VIATA LA MAXIM,EXACT DIN POSTURA IN CARE NE AFLAM,pentru ca “putem”.Asa e putem.Cum?sa lasam totul trecut,sa uitam si sa traim fiecare asa cum traim,sa ne multumim cu “atat”.

9 04 2016
Lussiana sau eu

Ai foarte multa dreptate în privința tinerilor, dar privind simptomele enumerate ale depresiei, îmi dau seama ca fiu meu o avea, nu sunt psihiatru și nici psiholog doar o amarăta de asistenta medicala, și da am vb cu un medic despre fiu meu, după un timp părea totul bine, la el a debutat pe fondul trădări în dragoste și a…..lipsei de preocupare de a supraviețui Acum nu îl mai am
…Îmi pare rău că nu am găsit saitul acesta mai demult,dar nu credeam ca el va fi instare sa facă asa ceva!!!! Durere, regrete, negare,furie oarba,neagra….disperare,doar asta mi-a rămas!!!

29 03 2014
Dodolino

Intrasem aici cu lacrimi si gânduri negre,aceleași ca ale majoritatii,si ghici ce?! REalizez ca daca tot am gânduri care nu isi iau rostul,a um serios ,de ce sa mă sinucid cand încă nu am făcut o mulțime de lucruri pe care le-am visat,măcar sa încerc sa trăiesc viața ,adică sa încerc sa realizez visele .PArca am intrat intr-o latenta totala,in loc sa mă ridic din propriul abis de gânduri negre ,mă gândesc la pieire..prefer sa mă adancesc in praf in loc sa mă scutur de el..nu,nu,nu,refuz asta,refuz sa aleg sa mă sinucid,REFuz!!gandul va reveni,cum revine de ani buni,dar e doar un gând pe care eu îl adancesc încercând sa îl analizez..refuz sa renunț cand încă nu am încercat,refuz sa fiu lenesa cand pot face ceva..si acel ceva depinde de mine!!!!!am citit ceea ce voi a-ți scris si credeam ca mă va încuraja sa fac ceea ce aveam in cap cand am intrat,tocmai am realizat ca sunt normala ,si eu,si voi,iar suicidul e doar un gând aprofundat,calea ușoară spre nimic,atunci cand putem face ceva ,dar acel ceva are nevoie de VOintA.m-a ajutat mult comentariul de mai jos cu gandurile..frunzele,apa.multumesc!!!

29 03 2017
Maria

Buna!Sunt in ceata si nu am gasit unde sa postez despre ceea ce m-a doare..asa ca am scris aici..Am 25 de ani si nu mai vad nici o placere in a trai..Multumesc!

30 03 2017
Adrian

Dragă Maria,

Bun venit aici! Este foarte bine că ai scris, oriunde. Ți-am creat o „căsuță” cu pseudonimul „Maria 25” – o găsești în coloana din dreapta! Te așteptăm acolo cu mai multe detalii despre tine și problema cu care te confrunți. Ajută-ne să înțelegem mai bine, și hai să căutăm împreună o rezolvare!

Cu prietenie,
Adrian

4 01 2012
Angela...salvata prin HAR

Pentru inceput cel mai bun lucru pe care as putea sa il recomand cuiva e BIBLIA ,CARTEA VIETII ,singura carte din lume care a schimbat viata multor oameni si care poate oferii mangaiere ,bucurie,raspunsuri la problemele vietii…
E singura carte din lume a carui autor traieste si nu moare niciodata :Dumnezeu.
Ea chiar daca e scrisa de oameni ,acestea nu au scris de la ei ci au fost inspirati si calauziti de Dumnezeu …..
Ea e mesajul lui Dumnezeu pentru noi oamenii,e scrisoarea de dragoste pentru intreaga omenire…
Oamenii ne dezamagesc mereu dar Dumnezeu e singurul care nu a dezamagit niciodata si nu te va dezamagii….

Vrei o viata implinita ,fericire,pace,bucurii,realizari.etc. ???!!! atunci urmeza instructiunile din aceasta carte BIBLIA
si daca milioane de vieti au fost schimbate de ce sa nu fie si a ta ???!!!!

11 01 2012
helene

Angela asta este parerea ta, auzi ca cica oamenii au fost calauziti de Dumnezeu…asa cum biblia a fost inventata asa si dumnezeu a fost inventat, un a tot puternic si o manipulare in masa a omenirii.Este cea mai simpla manipulare in masa, ca doar oamenii ingusti cred ca „ii va bate dumnezeu”. Majoritatea habar nu au cate rele a facut biserica si religia inventata de noi cate razboaie si oameni omorati fara nici un scop la urma urmei si ce oameni malefici au condus biserica, insasi familia Borgia unii dintre criminalii istoriei au condus biserica cu ajutorul arsenicului. Habar nu aveti faceti-va propria religie si credeti in ea e tot una, apucati-va toti si scrieti o carte , cititi-o si credeti in ea! Sunt ateu si recunosc si ca sa fiu ateu m-am documentat in ce prosti ar trebuii sa cred numai asa ca e la moda sa fi credincios si hai sa ma duc la biserica duminica ca sa nu ma barfeasca vecina credincioasa de pe palier. Hai crestinilor raspuneti-mi la intrebarea: Cum de preotu va intra in casa sa va sfinteasca casa cu apa „sfintita”…desi boboteaza ii dupa nu stiu cate zile dupa ce o face? Nu am mai pus picioru in biserica de cand aveam 10 ani si eram obligata de bunicumeu si crede-ma sunt fericita, peste boli am trecut cu ajutorul psihicului si a gandurilor bune, am o viata normala si fi tu sigura ca n-am citit biblia in viata mea, probabil o voi folosi pe post de foite.

11 05 2012
Angela...salvata prin HAR

Helene,nu m-a referit la religii sau preoti caci nici eu nu cred in ei ci pur si simplu la carte ,.la Biblie si anume la Ioan 14:6 Domnul Isus a zis „EU SUNT CALEA ADEVARUL si VIATA …. o zi frumoasa sa ai Helene

5 01 2012
Robert Voinescu

Bine ai scris Angela. Din pacate majoritatea oamenilor nu reusesc sa citeasca Biblia, chiar daca o detin. Ceva ii retine mereu. Nu e vorba doar de lipsa de timp , caci pentru tot felul de fleacuri isi pot face timp….e vorba ca nu sunt interesati. Acest dezinteres ii face sa se plictiseasca repede si sa renunte la citit…..
M-am gandit ce pot face in privinta aceasta si am gasit raspunsul…..

5 01 2012
boyzboy12

Domnul Robert Voinescu
pot sa va intreb ceva?

Imi puteti spune ce este credinta? Nu vreau sa vi se para stanjenitor din partea mea as vrea sa vad o afirmatie de dumneavoastra se poate?

Asadar ce este credinta?
Ce sunt placerile lumesti?
Ce este omul?
Cine este Dumnezeu?
Ce este biblia?
Ce este religia?
Ce este politica?
Ce este societatea?
Cu ce conditie traim?
Ce este iubirea adevarata?
Ce este un sentiment?
De ce omul se rezuma la placerile lumesti?
Sau de ce omului ii plac placerile?
De unde vin placerile?
Ce este sufletul?

As dori daca se poate din partea voastra contribuitorilor sa vad niste afirmatii pe care le faceti la priverea intrebarilor mele!

va multumesc!!

11 04 2015
narcisa

Daca imi permiteti va voi raspune eu. 1.Ce este credinta?Şi credinţa este o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite, o puternică încredinţare despre lucrurile care nu se văd. Evrei 11:1 2.Ce sunt placerile lumesti?Placerile lumesti sunt faptele firii pamantesti:19 Şi faptele firii pământeşti sunt cunoscute şi sunt acestea: preacurvia, curvia, necurăţia, desfrânarea,
20 închinarea la idoli, vrăjitoria, vrăjbile, certurile, zavistiile, mâniile, neînţelegerile, dezbinările, certurile de partide,
21 pizmele, uciderile, beţiile, îmbuibările şi alte lucruri asemănătoare cu acestea.Galateni 5:19-21 3.Ce este omul? 6 Ba încă, cineva a făcut undeva următoarea mărturisire: „Ce este omul ca să-Ţi aduci aminte de el sau fiul omului, ca să-l cercetezi?
7 L-ai făcut pentru puţină vreme mai prejos de îngeri, l-ai încununat cu slavă şi cu cinste, l-ai pus peste lucrările mâinilor Tale:
8 toate le-ai supus sub picioarele lui.” În adevăr, dacă i-a supus toate, nu i-a lăsat nimic nesupus. Totuşi, acum, încă nu vedem că toate îi sunt supuse. Evrei 2:6-8 4.Cine este Dumnezeu? 8 „Eu sunt Alfa şi Omega, Începutul şi Sfârşitul”, zice Domnul Dumnezeu, „Cel ce este, Cel ce era şi Cel ce vine, Cel Atotputernic.”Apocalipsa 1:8 5.Ce este Biblia? 16 Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu şi de folos ca să înveţe, să mustre, să îndrepte, să dea înţelepciune în neprihănire,
17 pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârşit şi cu totul destoinic pentru orice lucrare bună. 2Timotei 3:16-17 6.Ce este religia?Religia este credința în supranatural, sacru sau divin, și codul moral, practicile de ordin ritual, dogmele, valorile și instituțiile asociate cu această credință. În cursul dezvoltării sale religia a luat un imens număr de forme în diverse culturi sau persoane.Wikipedia (in Biblie nici unde nu se vorbeste despre religie ci despre Credinta) 7.Ce este politica? Politica este știința și practica de guvernare a unui stat și reprezintă sfera de activitate social-istorică ce însumează relațiile, orientările și manifestările care apar între diversele categorii și grupuri sociale, între partidele politice, între națiuni ș.a.m.d. în vederea emancipării conceptelor proprii, în lupta pentru putere sau supremație ideologică, etc. Deși termenul este folosit în general în legătură cu actul de guvernare, el poate fi indentificat în toate interacțiunile grupurilor umane.
Politica poate semnifica și orientarea, activitatea și acțiunea unui partid (sau a unor grupări), exercitată în domeniul guvernării problemelor interne sau externe. Sub acest sens, ea poate fi asimilată ideologiei partidului.[1] Wikipedia 8.Ce este societatea? Societatea este un grup de oameni care formează un sistem semi-închis. În sens restrâns, termenul societate se referă la un grup mare de oameni care au o cultură și instituții proprii. O societate este o rețea de relații între oameni. Cuvântul societate derivă din cuvântul din limba franceză société, a cărui origine se află în latinescul societas, însemnând o asociere prietenească cu ceilalți și provenind de la socius care înseamnă asociat, camarad sau partener de afaceri. Însemnătatea cuvântului societate este în strânsă legătură cu ceea ce este considerat a fi social.(mult mai multe pe wikipedia)(cateaodata am impresia ca wikipedia e magica :)) ) 9.Cu ce conditie traim?Mai mult decat o conditie e o alegere intre a face binele sau raul cat traim in trup. Căci toţi trebuie să ne înfăţişăm înaintea scaunului de judecată al lui Hristos, pentru ca fiecare să-şi primească răsplata după binele sau răul pe care-l va fi făcut când trăia în trup.2Corinteni 5:10 10.Ce este iubirea adevarata? Sa jerfesti tu ceva ca celalalt sa fie bine,fericit,implinit… Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică.Ioan 3:16 11.Ce este un sentiment?Termenul sentiment (derivat din latinescul sentire, care înseamnă „a percepe cu ajutorul simțurilor”) desemnează o condiție afectivă care durează mai mult decât emoția și care poate indica pasiunea. Sentimentul este o componentă a emoției care implică funcțiile cognitive ale organismului. Sentimentul este la originea unei cunoașteri imediate sau a unei simple impresii și se află în raport direct cu percepția stării psihologice de moment. Sensul psihologic al termenului sentiment (care indică o stare afectivă trebuie să fie deosebit de sensul propriu, de sensibilitate). Starile afective implicate pot fi: teamă, supărare, ironie, compătimire, dragoste, bucurie. Există numeroase încercări de studiu pentru măsurarea sau graduarea neuropsihologică a sentimentelor, dar rezultatele nu s-au putut alinia calitativ și deci nu pot fi aplicate general și într-o manieră unitară. Aceasta face cu atât mai mult să îndreptățească acele păreri, precum că, sentimentele ca stare , sunt frecvent individuale, subiective și personale probleme.Wikipedia 12.De ce omul sa razuma la placerile lumesti?Fals!!!Nu toti oamenii se rezuma la placerile lumesti sunt oameni,mai rar intradevar care nu se rezuma doar la asta. 5 În adevăr, cei ce trăiesc după îndemnurile firii pământeşti umblă după lucrurile firii pământeşti; pe când cei ce trăiesc după îndemnurile Duhului umblă după lucrurile Duhului.Romani 8:5 1 Acum, dar, nu este nicio osândire pentru cei ce sunt în Hristos Isus, care nu trăiesc după îndemnurile firii pământeşti, ci după îndemnurile Duhului.Romani 8:1 13.De ce omului ii plac placerile?Doar omului firesc ii plac placerile,placerile firesti sunt de o clipa pe cand lucrurile Duhovnicesti sunt pentru totdeauna. 6 Şi umblarea după lucrurile firii pământeşti este moarte, pe când umblarea după lucrurile Duhului este viaţă şi pace.
7 Fiindcă umblarea după lucrurile firii pământeşti este vrăjmăşie împotriva lui Dumnezeu, căci ea nu se supune Legii lui Dumnezeu şi nici nu poate să se supună.
8 Deci cei ce sunt pământeşti nu pot să placă lui Dumnezeu.
9 Voi însă nu mai sunteţi pământeşti, ci duhovniceşti, dacă Duhul lui Dumnezeu locuieşte în adevăr în voi. Dacă n-are cineva Duhul lui Hristos, nu este al Lui.
10 Şi dacă Hristos este în voi, trupul vostru, da, este supus morţii, din pricina păcatului; dar duhul vostru este viu, din pricina neprihănirii.
11 Şi dacă Duhul Celui ce a înviat pe Isus dintre cei morţi locuieşte în voi, Cel ce a înviat pe Hristos Isus din morţi va învia şi trupurile voastre muritoare, din pricina Duhului Său, care locuieşte în voi.
Creştinul trăieşte în aşteptarea mântuirii.
12 Aşadar, fraţilor, noi nu mai datorăm nimic firii pământeşti, ca să trăim după îndemnurile ei.
13 Dacă trăiţi după îndemnurile ei, veţi muri; dar dacă, prin Duhul, faceţi să moară faptele trupului, veţi trăi.
14 Căci toţi cei ce sunt călăuziţi de Duhul lui Dumnezeu sunt fii ai lui Dumnezeu.
15 Şi voi n-aţi primit un duh de robie, ca să mai aveţi frică; ci aţi primit un duh de înfiere care ne face să strigăm: „Ava!, adică: Tată!”
16 Însuşi Duhul adevereşte împreună cu duhul nostru că suntem copii ai lui Dumnezeu. Romani 8:7-16 14.De unde vin placerile?Din pacat! …ci a vrut mai bine să sufere împreună cu poporul lui Dumnezeu decât să se bucure de plăcerile de o clipă ale păcatului. Evrei 11:25 15.Ce este sufletul?Sufletul este viata din om!!! 7 Domnul Dumnezeu a făcut pe om din ţărâna pământului, i-a suflat în nări suflare de viaţă, şi omul s-a făcut astfel un suflet viu.Geneza 2:7
Sper din suflet ca v-am fost de ajutor.Cu drag Narcisa

8 01 2012
Robert Voinescu

Pentru boyzboy12:
Majoritatea intrebarilor tale nu au legatura cu credinta si prin urmare, la ele doar un psiholog iti poate raspunde.

Eu voi raspunde treptat. Deci:
Dumnezeu este o persoana. Creatorul nostru are trasaturi de aspect si trairi asemanatoare cu ale noastre, dar nu are corp de carne ca al nostru. Slava , maretia si puterea Sa sunt atat de mari incat nu pot fi cuprinse de creierul uman. Cel mai mare proroc, Moise , iubit de Dumnezeu, a vrut sa i-L vada. Dumnezeu i-a raspuns ca nu poate fi vazut de un om si apoi acel om sa mai traiasca. Insa Moise a fost lasat sa i-L vada din spate.
Biblia este Cuvantul Lui Dumnezeu. Cuprinde tot ce trebuie sa stim pentru a crede in Dumnezeu si in Fiul Lui. Contine istorie, prorociri, legi, dar si asteptarile Domnului de la noi. Interesant este ca necredinciosii nu pot citi Biblia. Nu e vorba de inteles….pur si simplu nu o pot citi. Se plictisesc teribil si renunta.

9 01 2012
Bogdan

pt. d-nul Robert Voinescu:
Super discurs, parca e scenariul filmului Bruce Almighty, eu unul ma simt deja luminat. O singura specificatie am, cei care se plictisesc teribil si renunta cand citesc biblia, se plictisesc teribil si cand citesc orice alta carte. Dupa ce ca nu sunt foarte rasariti si nici nu vor sa se educe, ar fi chiar crud din partea noastra sa ii mai facem si necredinciosi. Felicitari oricum ca stiti atat de multe despre divinitate cum ca „e o persoana” si are „trairi asemnatoare cu ale noastre”, cand „maretia si puterea Sa sunt atat de mari incat nu pot fi cuprinse de creierul uman”, trebuie sa aveti un creier f. bine pus la punct sa va dati seama de lucruri neaccesibile oamenilor. Va mai asteptam cu dezvaluiri.

3 12 2012
ais

Cind nepotul meu a citit biblia,in momentul ala a devenit ateu.Una din scrisele de acolo spune ca lumea a inceput prin Adam si Eva. Atunci a pus intrebarea .Oare nu suntem toti frati?Si daca este asa incestul nu este bagat la pacat? Biblia din pacate ,da multe citate care te duce la a fi ateu o zi buna

10 01 2012
Robert Voinescu

Lucruri neaccesibile oamenilor ? Aparent asa este, insa aceste ”dezvaluiri” sunt rodul studiilor mele biblice si nu numai, de cativa ani. La ele poate ajunge oricine studiaza Biblia. Evident ca, pe langa cine nu a deschis Biblia….par invatat…insa nu pentru ca altii ar fi nerasariti ci pur si simplu pentru ca nu sunt interesati si nu isi ”pierd” timpul cu astfel de lucruri. Daca imi spune cineva ceva despre chimie anorganica, de exemplu, eu habar nu am si ma uit la el ca la un invatat.

10 01 2012
boyzboy12

N-am nevoie de psiholog pentru ca intrebarile pe care le-am pus catre voi eu le stiu voiam sa vad privirea voastra fata de ele m-am lamurit .Multumesc.

5 12 2012
ais

In legatura cu credinta ,am sa-ti spun ca exista ceva in viata de care te lovesti si atunci o sa ramii cu un semn de intrebare.Exista sau nu exista El? Iar intrebarile care le pui sunt sigura ca le sti raspunsul.Fiecare intr-o anumita masura crede sau nu crede intr-o putere supraomeneasca .O seara buna

10 01 2012
boyzboy12

Porcarii biblia o fost o carte inventata care sa controleze personalitatea umana sa va influenteze spiritul adica ce vrei sa spui ca noi cine suntem?noi toti suntem fiii lui Dumnezeu! cum se face ca Dumnezeu atata cat va rugati voi si sfintit biblia zici ca-ar fi dintr-un alt Dumnezeu si tot rau e pe pamant de ce va mai inchinati ca va inchinati voua insiva voi nu va vedeti comportamentul? zici car fi o traditie din evul mediu si in evul mediu de cand omu se minuna de orice in fineee eu nu judec pe nimeni dar nu sunt deacord cu o manipulare dinasta.voi si acuma o folositi si biserica care aduna bani si nu armonie nu este un echilibru cand te duci sa te usurezi in fine nu mai are rost Cum a spus Iisus intr-o pilda ,,degeaba dai porcilor sa manance” asta este fiecare cu ale lui.pana la urma va fi una singura adevarata.

10 01 2012
boyzboy12

Stiti voi Dumnezeu nu vrea idolatrizare El nu vrea ca copii lui sa se inchine lui El nu vrea sa ne milogim in fata Lui in fata noastra lui Dumnezeu nui place suferinta e adevarat dar oamenii isi fac singur e adevarat ca avem nevoie de intelegere peste limite pentru ca suntem din acelasi aluat si fara intelegre sustinere unul fata de altul nu reusim sa depasim momentele grele ci sa revenim la noi insine la persoana noastra pentru ca El traieste experienta prin noi si noi ne creeam Dumnezeul nostru El este in noi in fiecara celula in orice noi ne crea pe ,,Cine Esti Tu,, Cine Sunt Eu.

10 01 2012
boyzboy12

Dumnezeu este observator si nu impunator pentru ca noi suntem copiii Lui suntem CO-CREATORII lui Dumnezeu.El este absolutul Supremul.

11 01 2012
addsalu

Dragilor,

Va rog sa recititi lucrurile pe care le puteti posta la aceasta rubrica. Pana in momentul de fata, doar unul dintre comentariile de aici indeplineste criteriile cu pricina! Prin urmare, singurul motiv pentru care am aprobat aceste postari a fost legat de respectul pe care il am fata de voi, insa trebuie sa va spun ca in cel mai scurt timp ele vor disparea de aici.

Va rog din tot sufletul sa ne gandim in primul rand la cei care intra pe acest site cautand ajutor! Ei nu vor sa citeasca nici disputele existente intre unul sau altul, nici cestiuni legate de convingeri personale.

Va multumesc din suflet pentru intelegere!

Cu prietenie,
Adrian

14 01 2012
Angela...salvata prin HAR

Boyzboy cauta ADEVARUL si vei avea raspuns la intrebarile tale ….

Aici suntem pentru ai ajuta pe cei care chiar au nevoie de ajutor si de prijinul nostru .
Cine are o vorba buna de mangaiere ,incurajare,sa se grabeasca sa o dea caci un sfat bun,intelept este ca o cana de apa in mijlocul desertului …
Adrian ,as avea niste carti de recomandat si prefer pe net ca eu vanez 🙂 carti bune si GRATIS ….cu preturile astea nu-m permit sa recomand la nimeni carti pe bani oricat de bune ar fi ele ,mai bine o cumpar eu si o ofer cadou direct personal dar fiind faptul ca suntem pe net si nu am aceasta posibilitate sa ofer o carte personal atunci as putea sa recomad niste link-uri cu carti care m-au ajutat pe mine in situatii grele …
Chiar acum am inceput la mine pe blog un studiu mai comlex despre complexul de inferioritate care cred ca e problema majora in zilele noastre …
La acest link sunt mai multe carti ca fiecare sa-si aleaga dupa gusturi preferinte,religie,etc
http://parereataconteaza1.wordpress.com/articole-pentru-iubitorii-de-intelepciune/carti-de-citit-pe-blog/

http://www.lampadaruldeaur.ro/descarca

14 01 2012
micicoi solomia

Pentru cei ce cauta cu adevarat un ajutor si sunt an momente dificile ale viti vreau sa le spun…AGATATI-VA TARE DE DUMNEZEU …si nu veti pirde ci veti castga sigur Odata viata asta si apoi o vesnicie cu DUMNEZEU.Noi toti avem un moment critc an viata suntem dispsrati atunci cel rau vine si ne spune ,ca nu suntem buni de nimic ca nu ne iubeste nimeni ca noi am facut bine si ni se antoarce rau etc…si asa este . l Dar tocmai atunci trebuie sa cerem ajutor lui DUMNEZEU.de multe ori nu putem singuri nu ezitati sa cereti ajutor prietenilor unei biserici pe facebooc ,,,MOTIVE DE RUGACIUNE,,,strigati dupa ajutor si Domnul va va ajuta .NU se excclude medicul de toti avem nevoie an asa momente .Eu cunosc pe Domnul din tinerete dar nu am fost scutita de ancercari cel mai greu a fost cand sora mea sa anbolnavit de cancer la pancreas si dupa 9 luni de suferinta a plecat M-am trezit antr-o tristete cumplita. si nimic nu mai avea sens cu toate ca am doua fete am nepoti si sot .Multumesc lui Dumnezeu ca nu m-am gadit niciodata la sinucidere dar aveam o tristete bolnava multumesc lui Dumnezeu sunt bine dar am avut nevoie de ajutor inclusiv medical Sigur uni vor comenta si rautaceos la ce am spus eu am vrut sa scriu doar celor care cauta cu adevarat ajutor an acesta situatie PE. tot parcursul vieti mele (56 )BIBLIA mi-a fost ajutor sprijin mangaitor cine nu o citeste pierde Dunezeu ramane acelasi si ne asteapta mereu cu dragostea lui .

0

14 02 2012
Alergic

Va salut !

Eu va recomand documentarul lui Andras Feldmar – psihoterapeut, foarte valoros !
http://alergic.wordpress.com/2010/09/18/exista-viata-inainte-de-moarte-2002-2/

Am trecut si eu prin momente dificile, dar filmul asta m-a ajutat enorm.

27 03 2012
6 04 2012
Cosmina

Buna. Numele meu este Cosmina, am 19 ani, si de cateva saptamani incoace simt ca problemele m-au ajuns, si poate vi se pare ciudat la 19 ani probleme .. dar, sunt. Imi trec 1000 de ganduri de suicid prin cap, dar totusi imi e frica de durere ce o sa o las in urma, si de moarte in special, consider ca n-am curajul ca sa fac asta. Vreau sa scap din toata chestia asta .. si sa realizez ca viata are prioritate si e mai frumoasa ca orice. Ajutati-ma, va rog.

7 04 2012
Angela...salvata prin HAR

Fii bineczvantata Cosmina!
Nu te lasa caci asa cum ai spus VIATA ARE PRIORITATE si E FRUMOASA MAI MULT DECAT CREDEM NOI 🙂

8 05 2016
calin

Salut Cosmina numele meu este Calin si vreau sa te asigur ca orice probleme ai avea daca incepi sa gandesti rational si in acelasi timp sa actionezi in sensul acesta pentru a-ti schimba viata o sa treci peste orice si o sa fii fericita.Iti spune asta o persoana care in urma cu 1 an si cateva luni se afla in cea mai crunta depresie posibila cauzata de anumite frustrari si neimpliniri .4 luni nu am dormit aproape de loc vroiam sa ma sinucid in fiecare minut,fizic ma simteam atat de rau incat nu credeam ca mai apuc ora urmatoare am cautat 4 luni in fiecare zi pe net metode de a ma sinucide am fost la psiholog care era mult sub nivelul meu de psihanaliza si am amanat internarea la psihiatrie din cauza prejudecatii ca medicamentatia psihotropa da dependenta.Intr_un final cand am simtit ca daca nu fac ceva rapid nu mai traiesc mai mult de cateva zile m-am internat la psihiatrie unde am stat 2 saptamani sub tratament medicamentos,dupa iesire am mai luat medicamente 5,6 luni si le-am intrerupt treptat,acum sunt bine mi-am gasit de munca in Germania si traiesc aici.Vreau sa stii ca eu eram adeptul conceptie ca prin forta mintii poti reusi orice asta a fost principalul motiv pentru care am amanat internarea dar daca ai depresie severa cum am avut eu fara tratament esti terminat .Eu am studiat foarte mult psihologie, psihanaliza,si in general despre cauzele depresie si anxietatii si vreau sa stii ca daca nu iti pui ordine in viata nu ai un scop precis in viata si nu depui eforturi pentru a le indeplini frustrarile vor veni peste tine ca un tavalug ,frustrari care iti vor adanci depresia sau anxietatea.Nu iti impune obiective in viata foarte greu de realizat ,trebuie sa construiesti totul treptat da sa o faci nu sa astepti sa se intample vreo minune ca nu se va intampla.Nu iti fie frica sa incepi lucruri noi in viata ,frica este cel mai mare obstacol in calea progresului nostru ca si indivizi,maturizeaza-te ca si gandire nu umbla dupa iluzii gandeste-te ce vrei sa faci in viata si depune eforturi pentru a-ti realiza scopul.tot ce iti spun aici eu nu am facut decat dupa depresie si eu am cautat sa am o viata ca in filme dar e greu si cand am realizat ca am pierdut timp si nu am facut nimic cu viata mea am intrat in cea mai neagra depresie.Ar fi multe de spus dar ne-ar trebui zile intregi in concluzie nu ezita sa pergi la un psihiatru daca te afli intr-o stare grava,actioneaza si fa schimbari in viata ta,puneti un scop si fa eforturi sa il atingi ,i-a totul de la inceput daca nu ai reusit,nu iti fie frica de esecuri,ele te fac mai puternica,nu iti fie frica de noi inceputuri,nu te baza pe religie in sensul ca daca te rogi se vor intampla minuni ,Dumnezeu e pretutindeni si nu are nevoie de intermediari sa te asculte,nu astepta sa iti de-a Dumnezeu ceva ,actioneaza si El iti va arata drumul.Sper sa iti fie de folos cele de mai sus si nu uita:Daca scapi de frica poti cuceri lumea.ps.daca te mai pot ajuta cu vreun sfat poti sa ma contactezi […moderat…].Vei fi bine cu siguranta,trebuie doar sa iti doresti.

7 04 2012
boyzboy12

Se pare ca sunt inteles gresit.Scriu cand ma doare in suflet,aici e adevarat dar nu ma doare in ceea ce imi spune sufletul si mintea.Ma doare in ceea ce simt pe moment si de cum ma simt.E advarat ca de cele mai multe ori ma simt singur,ma simt inchis,si-mi vin ganduri negre pentru ca nu pot trai atunci cand nu-mi vad sensul,il caut dar nu e nicunde,in afara de a merge spre servici,acasa si in fata calculatorului.
Fiecare crede ce vrea si fiecare are adevarul sau,insa sentimentele sufletului sunt aceleasi,sunt sentimente create de minte,fiecare isi creaza propriul Univers,deacea credem ceea ce vrem fiecare,facem ce vrem fiecare,pentru ca Dumnezeu ne-a dat Liberul Arbitru ca creatori.Am mai fi avut nevoie de mesageri,daca nu exista adevar?Adevar e acela,este in afara a ceea ce suntem noi cu adevarat.Tot adevarul se afla in constiinta umana,si in jurul nostru.Fiecare crede ce vrea,fiecare isi traieste experienta asa cum si-o creaza.Eu nu judec cum sunt oamenii,sau ce fac,sau cum sunt.Ci din contra,afirm ce vad extras din societate.Noi nu suntem de vina,dar suportam consecinte a ceea ce facem si alegem fiecare,pentru experienta sa din tot timpul,toti ajungem intr-un loc pana la urma.Dumnezeu mereu ne este mesager prin sufletele,printre noi.Ne-a trimis de milenii,sa ne atraga atentia ca noi ne indepartam de El,El nu are cum sa fie intreg fara noi,si totusi stie tot parcursul vietii acesteia,dar nu ne impune,nu Se impune in ceea ce facem,pentru ca Si-ar impune Lui insusi,ar impune vietii,si experientei Sale.Si cum ne indepartam noi de Dumnezeu? In primul rand El traieste prin noi vesnic mereu.Atata timp cat noua ni se spune ce sa facem,de cei putini ce mint omenirea,pentru a fi ei bogati,si noi acceptam adevar,minciunilor lor,atunci ne mintim si noi.Atata timp cat noi acceptam,sa facem dupa cum ni se spune,pierdem o gramada din ceea ce am face fiecare,pentru ce simte si dupa placerea sufletului,astfel Dumnezeu nu este intreg,si sufera pentru ca atunci cand suferi tu si El sufera,atunci cand tie nu-ti place ceva,nici Lui nu-i place,atunci cand ceri ceva si nu ti se da,nu i se da lui Dumnezeu,pentru ca El cere prin tine,atunci cand iti doresti sa faci ceva si nu poti,nu-i dai voie Lui Dumnezeu sa faca prin tine.Atunci cand tu plangi plange si Dumnezeu.Deci in concluzie,nu-L lasam pe Dumnezeu sa traiasca prin noi experienta Sa.Anume constiinta ne este spalata de societatea inventata de cei putini,mincinosi,manipulatori,bogati deasemenea,din puterea noastra a fiecaruia.Ei sunt vicleanul Satana,care nu exista ca entitate asa cum omul o imagineaza.Ei sunt, au avut nevoie de un nume ca o incenare.Omenirea este inscenata,mintita,manipulata si condusa de acesti nelegiuiti.Dumnezeu nu traieste prin noi cu adevarat,El traieste cat traim noi.Cine traieste?Cine este liber.Ce inseamna a traii? A fi liber.Cum poti fi liber?A sti cine esti.Cine esti?Dumnezeu.Cine este Dumnezeu?Totul.Aici traiesc cei ce sunt liberi,aceia sunt conducatorii.Dumnezeu nu are nevoie de conducatori,Dumnezeu are constiinta.Atunci cand constiinta te mustra,te mustra Dumnezeu.De milenii Dumnezeu traieste prin mesageri,veniti sa ne spuna ca L-am separat de noi,vazandul pe cer acolo sus peste toate,sau unele minti Il vad in viziune deasupra pamantului,undeva sus de unde se vede tot,pentru ca asa li se spune de mici.Deci in concluzie ,El ne spune prin mesageri,ca-L separam de noi,vzandu-L ca o imagine,in diferite forme,barbat in majoritatea,si nu Il vedem in noi,in jurul nostru,in mancare,in lucruri,vietati,natura,in orice,IN VIATA! Dumnezeu poate lua orice forma si cunoscuta si necunoscuta de noi,Dumnezeu este si femeie si barbat,Dumnezeu spune aceste cuvinte prin mine.As mai exista eu daca n-ar exista Dumnezeu?As mai spune eu cuvintele astea daca Dumnezeu nu ar trai prin mine?Pentru ca sufletele noastre, este Dumnezeu,orice lucru,orice fiinta,obiect,natura,vietate,Pamantul insus,fiecare are elementul sau,din Dumnezeu,tot Universul,toata Creatia are elementele a tot ce este creat,Dumnezeu este in Totul.Daca te omori Il omori pe El,ii omori din experienta.
Nu conteaza cat de bine este transmis un mesaj,conteaza cat de bine e primit.

7 04 2012
Bogdan

🙂 eu daca as stii atatea despe Dumnezeu, sincer sa fiu, nu mi-as face nicio problema despre „constiinta ne este spalata de societatea inventata de cei putini,mincinosi,manipulatori,bogati deasemenea,din puterea noastra a fiecaruia”, pentru ca probabil deja are o solutie pe care o si aplica (fie prin „mesageri” sau prin alte metode pe care noi nici nu le constientizam). Dupa descrierea ta, ai putea sta chiar linistit, cu siguranta o sa rezolve lucrurile fara sa ne dam noi seama…pana la urma un tata nu-si abandoneaza copiii, oricat de rai ar fi acestia. Adica, chiar si in caz uman, lucrurile pot merge spre bine, tocmai prin stiinta de a stii cum sa tratezi raul. Rau care nu e mereu ceea ce pare, stim cu totii marul si stim cu totii ca gesturile uneori, fie ele chiar si rele, pot avea multiple explicatii si sensuri. Zic asta, pt ca uite, daca nu exista acest rau obseravat de tine, tu nu ai fi avut aceaste revelatii 🙂

P.S. Felicitari pt idei, chiar interesante 😉

12 04 2012
Angela...salvata prin HAR

Buna
Am urmarit azi de dimineata acest video si m-am gandit ca orice picatura conteaza ,orice recomandare care ne indreapta spre mai bine e binevenita 🙂

12 04 2012
boyzboy12

Buna Bogdan,
Adevarul este ca, fiecare este ceea ce este,fiecare face ,spune din ceea ce este, si s-a creat pe sine.Deci in concluzie, nu mai are sens sa vorbesc prostii!!:D Pentru ca nu esista nici un adevar.Pentru ca nu exista ceea ce zic eu, o unda cu o singura frecventa fara atatea legi de a ne incalca liberul albitru,pentru ca sunt resemnat: Sufletul nu e de vanzare, si sentimentele la fel,le pastrezi pentru tine,pentru ca valoarea lor, pentru putini este importanta,si pentru ca valoarea lor nu este considerata in societate,deci nu exista ceva mai presus de ceea ce este, decat ceea ce cred si ceea ce sunt pentru ca nu le constientizez pe celelalte mai presus care aici nu ar putea exista fara credinta ,deci in concluzie:Exista tot ceea ce crezi,si tot ceea ce se spune;pentru ca nu s-ar mai spune ceea ce n-ar exista.Ma bucur ca vorbesti cu mine,si ma bucur ca ma intelegi,TE APRECIEZ si-ti multumesc!
Multa Bafta!

12 04 2012
Ioana

Vreti sa stiti ce m`a ajutat pe mine intr`un moment de rascruce? O fraza spusa de persoana iubita, citez: „Daca tu mori, eu vreau sa mor in acelasi moment cu tine.” Mi`am imaginat cum ar fi viata mea fara el.. Daca as reusi vreodata sa trec peste si ghiciti ce: nu as reusi sa merg mai departe fara el. Asta se numeste empatie, mi`am dat seama cum s`ar simti el daca eu as muri. Acea propozitie mi`a ramas gravata pe inima si ma ajuta sa merg mai departe in fiecare zi. Asa ca, nu uitati, cereti ajutorul persoanelor pe care le iubiti si care va iubesc, nu ezitati, pentru ca ele sunt singurele comori ale voastre, nu Dumnezeu!

11 06 2012
Lica Nemes

Felicitari autorului blogului pentru initiativa !

Daca vrei poti gasi incurajari prietenesti si la mine pe blog.
Am primit multe scrisori care dovedesc ca simple indemnuri pot avea impact mare daca sunt din inima.
Dumnezeu sa va binecuvanteze cu multa pace, bucurie si o noua viziune de viata, iar cand va este atat de greu incat pare insuportabil…doresc sa va amintiti ca intotdeauna mai este o sansa.

Sper ca este ok ca mi-am facut putin reclama aici :).
Cu drag, Lica Nemes

30 06 2012
Angela...salvata prin HAR

Cum sa depasim situatile dificile din viata noastra ?

este o intrebare destul de grea dar care necesita un

raspuns urgent

avand in vedere ca in fiecare zi poate sa apara o situatie grea in viata noastra si atunci fara o temelie puternica

ne putem usor clatina si chiar sa ramanem afectati pentru toata viata…..

Nu e de gluma…

este chiar o intrebare care necesita un raspuns serios si contructiv….
https://parereataconteaza1.wordpress.com/2012/06/30/cum-sa-depasim-situatile-dificile-din-viata-noastra/

1 07 2012
Bogdan

Pai in primul rand situatiile dificile sunt determinate de un factor de perceptie, dificultate de rezolvare sau de acceptare care e determinata de niste atitudini si actiuni care s-au dezvoltat in timp. E greu de crezut ca printr-un cuvant sau un sfat lucrurile pot fi remediate, pt ca la fel ca distrugerea care se face lent si vindecarea e un proces cel putin la fel de lent. Un sfat insa poate ajuta, atata timp cat e urmat de exercitiu zilnic care sa urmeze sfatul si de la un moment dat sa devina un gest inconstient.

3 07 2012
robert Voinescu

Lansez o calduroasa invitatie celor in suferinta sa imi cumpere (pretul este pur simbolic!, 2 lei !”cartile ” Credinta romanilor in prezent si Biblia” si ”Biblia scurta”care se gasesc in libraria Antic Exlibris de pe str. Doamnei, aproape de intersectia cu bulevardul. Practic cartile sunt gratis, insa trebuia sa aiba si libraria un mic castig, caci oricum pierde spatiu de raft. Lucru unica este insa ca a acceptat sa vanda la aceste sume derizorii.

3 07 2012
Angela...salvata prin HAR

Eu nu am cum sa o cumpar dar pun acum anuntul tau pe facebook si pe listele mele de Messenger …O ai cumva in format electronic sa pot sa o pun pe blog ? MULTUMESC MULT!

4 07 2012
Daniel M.

Sunt 2 lucruri care ar putea sa ne schimbe viata.
Defapt e unul singur, acceptarea, insa cu doua nuante.
Daca am reusii sa ajungem la un asa nivel, cred ca viata noastra ar fi diferita.

E foarte bine sa visezi, si sa crezi cu tarie ca vei ajunge acolo unde iti doresti,
luptand si muncind pentru asta, insa mai important decat asta este ca, indiferent ce am fi in viata asta si oriunde am ajunge cel mai important lucru e ca noi sa fim multumiti de noi tot timpul acceptandu-ne neconditionat. Adica, orice s-ar intampla in viata noastra noi sa acceptam si sa fim foarte comozi cu acele lucruri, si sa fim multumiti de tot ce reusim. Practic sa fim omul potrivit in fiecare moment, sa ne adaptam.

A doua parte a lectiei se refera la, cum percepem ce zic altii despre noi.
Gandurile nu reprezinta realitatea absoluta, ele sunt simple istorii, povesti pe care mintea noastra, noi insine sau alte persoane si le creaza. Astfel e firesc ca cineva sa gandeasca ceva despre noi in orice moment, si noi nu putem controla ce gandeste acea persoana, uneori nici nu stim, insa ideea e ca acel lucru pe care ceilalti il pot gandii despre noi are semnificatie doar pentru acea persoana, privind din punctul sau de vedere, iar testul pe care trebuie sa il trecem presupune sa putem accepta asta, si sa nu ne afecteze pentru ca e simpla lui perceptie, si nu inseamna ca e realitatea absoluta.

‎”Subconştientul acceptă ceea ce îi este impus sau, cu alte cuvinte, ceea ce gîndiţi în mod permanent. Subconştientul nu judecă faptele, aşa cum o face mentalul conştient ci, după cum am spus, este asemenea pămîntului care primeşte orice fel de seminţe, fie bune, fie rele. Gîndurile noastre sunt active şi ele constituie seminţele din templu. Ideile negative, distructive, continuă să lucreze în subconştient şi se vor manifesta în viaţa voastră sub forma unor experienţe mai mult sau mai puţin plăcute. Aşadar, subconştientul nu este interesat dacă gîndurile voastre sunt bune sau rele, adevărate sau false, ci, pur şi simplu, răspunde în deplină conformitate cu natura acestor gînduri. De exemplu, dacă în mod conştient acceptaţi ceva ca fiind adevărat, chiar dacă
acea idee era falsă, subconştientul vostru o va face cu putinţă şi va materializa ideea respectivă, în modul pe care dumneavoastră îl aşteptaţi.”

Sa ne imaginam un om care sapa o groapa, si in timp groapa se face tot mai mare si tot mai adanca. Cu cat sapa mai mult, cu atat mai greu ii este sa iasa din ea. Hai sa ne imaginam ca atunci cand evitam sa facem un lucru defapt sapam o groapa, iar cu cat evitam mai mult, iarasi si iarasi, teama creste tot mai mult. Ghici ce se va intampla dupa ce groapa va creste tot mai mare?? Exact, va fi tot mai greu sa iesim din ea.

Daca accepti gandul, situatia, nu inseamna neaparat ca nu vei mai incerca sa evoluezi. e important sa accepti, sa traiesti cu acel gand, dar sa nu te lasi afectat de el, sa te distantezi, sa te detasezi. Un exercitiu pentru a reusi sa te detasezi de gandurile si starile emotionale pe care le ai ar fi sa inchizi ochii, sa iti imaginezi o apa curgatoare pe care cad frunze, si in timp ce in minte o sa iti apara diverse ganduri sa asezi fiecare gand pe o frunza si sa privesti cum curge pe apa. Nu te atasezi de nici un gand, nu ti nici un gand mai mult, nici unul mai putin, fiecare gand il pui pe o alta frunza, si te uiti cum curge pe apa.

Sa accepti orice gand care iti vine in minte, cred ca inseamna sa te simti confortabil cu orice gand care iti vine in minte. Gandurile nu reprezinta realitatea absoluta, sunt doar istorii sau povesti pe care noi ni le facem. Sa fi confirtabil cu ceea ce simti si gandesti duce la ideea de a fi multumit de tot ce ai in fiecare moment, si poti sa zici de exemplu „Ok, mai e o luna de zile, nu am scris licenta, iar asta poate zice ceva negativ despre mine”. Fiind confortabil si acceptand situatia pot alege intre „no sa pot fi in stare sa fac licenta”, si „hai sa incerc sa vad ce am de facut de aici incolo ca sa reusesc”. Am acceptat gandul, sunt multumit de mine, nu traiesc nimic negativ, si prin acceptarea situatiei incerc sa fac ceva constructiv, care sa ma ajute sa reusesc in final. Daca nu as fi acceptat situatia poate ar fi urmat gadurile „sunt prost, incapabil, no sa pot, sunt cel mai prost, nu am invatat” astea mai apoi aduceau cu ele si alte ganduri si situatii in care nu am reusit si nu as mai fi ajuns la ideea „hai sa vad ce pot face constructiv de azi”, ci la ideea „sunt un ratat… nu mai am nici o sansa”.

E foarte benefic sa stam cu noi si sa discutam si sa vedem ce ganduri avem, de ce le avem, si care ar fi gandurile pe care ar trebui sa le avem ca sa ne duca spre obiectivul nostru. Dar asta doar in interiorul nostru putem gasii.

4 07 2012
Daniel M.

Carti si resurse online pe care le recomand? 😀

Eu am citit cateva carti care m-au facut sa vad lucrurile altfel. Sa le inteleg, si sa nu mai privesc precum un cal drept inainte. E drept, multe lucruri le-am invatat si la facultate, insa printre cartile pe care le-as recomanda oricui se numara :

Pera Novacovici – Personalitate Alfa
M.Scott Peck – Drumul catre tine insuti
Joel Osteen – Cum sa ai o viata mai buna
Paulo Coelho – Alchimistul
Robert Kyosaki – Tata bogat tata sarac
Joseph Murphy – Puterea extraordinara a subconstientului tau
Bradley Nelson – Codul emotilor

– multe dintre aceste carti se gasesc si in format electronic pe internet.

Pe langa acestea va recomand siteul

http://personalitatealfa.com/
http://mayhem.ro/
http://tophabits.ro/

Mai jos va dau o adresa unde ve-ti gasi o lista cu filme inspirationale foarte frumoase.

http://www.danluca.ro/2012/04/24-de-filme-inspirationale-cu-mesaje-si-actori-de-exceptie/

7 08 2012
Grigore

Pana deseara vreau sa mor! Accident si spanzurat, la alegere. N-am iesire din situatie. Datoriile ma omoara!

7 08 2012
ramona

Stai putin,ai rabdare.si eu am avut f.multe datorii,mai era putin si ramaneam in strada,eu si familia mea.si Dumnezeu mi-a intins o mana si am rezolvat.poate ca si pt.tine exista totusi o solutie.cand simtim ca nu mai putem atunci se iveste o luminita.ai putina rabdare,nu stii,poate maine va fi mai bine.

7 08 2012
Lica Nemes

Grigore datoriile sunt ff grele dar nu ai nici un motiv sa fi disperat. Cat timp ai viata si sanatate poti sa recladesti tot ce s-a distrus. ce ai de pierdut accepta sa pierzi, casa, masina, teren, etc. Astea sunt nesemnificative cu valoarea vietii tale. Vei reusi.

10 08 2012
Dana

Grigore..pe bune…? Adica,…. daca vrei sa mori e alegerea ta…insa nu mai vrei sa stai putin pe aici? Sa vezi de ce ai venit? 🙂

10 08 2012
Dana

Adica cu siguranta poti gasi si lucruri pozitive in viata ta, lucruri pentru care poti fi recunoscator…te poti gandi la cateva?

12 08 2012
Robert Voinescu

Omul a spus ca vrea ”sa moara pana diseara”….adica dupa aceea nu va mai avea aceste ganduri negre. Daca spunea ca vrea ”pana diseara sa moara” era cu totul altceva, era dramatic. E vorba de niste sensuri gramaticele. Cu viata te poti juca, dar nu si cu sensurile gramaticale. Pe urma scrie accident si spanzurat, la alegere…..corect ar fi fost accident sau spanzurat……si-ul nu face decat sa se creada ca cineva se poate arunca in fara vaporului si apoi se duce acasa si se spanzura de lampa (in cazul blocurilor , inaltimea tavanului este de 2,50 m, deci este imposibil sa te poti spanzura de o lampa ca deja ajungi la pardoseala. Dar daca esti d-ala minune, de 1,40 cu mainile ridicate…..atunci poti….plus ca se face economie la cosciug , ca e mic si intra putin material……plus ca in loc sa fie purtat de 4 oameni cosciugul, il poate purta unul singur.
P.S. Imi cer scuze ca am luat-o pe aratura, dar am vazut ca randurile precedentilor nu au avut nici un efect…..plus ca nu mai stim nici ce a facut sau nu a facut domnul cu datoriile. Ar fi fost corect sa scrie, sa ne informeze daca a facut vre-un gest necugetat sau nu, iar daca totusi l-a facut , daca i-a reusit sau nu.
P.S. 2 Cand ne bat astfel de ganduri suntem influinentati de duhuri rele. Aceste duhuri nu intra doar in oamenii posedati, care fac urat….acolo sunt asa multi ca iau ele controlul….De exemplu in curva Madgalena dinBiblie, se scosesera 7 draci , iar ea nu se comporta ca o posedata, caci altfel in mod cert nu mai dorea nimeni sa o plateasca pt sex….deci…..

2 01 2013
Indifferent

De exemplu in curva Madgalena dinBiblie, se scosesera 7 draci , iar ea nu se comporta ca o posedata, caci altfel in mod cert nu mai dorea nimeni sa o plateasca pt sex….deci.

Cine a facut aceasta referire?

De unde e preluata ?

Aici am impresia ca gresesti tare si iti spun si de ce .

Nu stiu daca e consemnat undeva , in biblie ca Magdalena era o ” curva ” -un cuvant plin de rautate .

In Biblie e este mentionata ca ” o femeie pacatoasa „.

Apropo, am si eu o intrebare pentru credinciosii de aici ?

Daca ” Codul lui Da Vinci ” ar fi real v-ati schimba parerea despre religie si Isus si de ce este o blasfemie codul lui Da Vinci ?

3 01 2013
addsalu

Draga Indifferent,

Exista o literatura consistenta pe marginea subiectului la care te referi. Cum nu face insa obiectul acestui grup virtual de suport, voi fi extrem de succint.

Referirea la Maria Magdalena, din care s-au scos 7 demoni, o face nimeni altul decat unul dintre autorii Evangheliilor nou-testamentare, doctorul Luca mai exact. Vei gasi afirmatia in capitolul 8, versetul 2 al Evangheliei dupa Luca: „şi mai erau şi nişte femei care fuseseră tămăduite de duhuri rele şi de boli; Maria, zisă Magdalena, din care ieşiseră şapte draci”.

Interesanta perspectiva ta despre demonizare. Este, in mod evident, tributara perceptiei hollywoodiene, in care un indracit trebuie musai sa faca spume la gura, sa se tranteasca pe jos, sa scoata tipete demente si sa atraga atentia in mod negativ asupra sa. Din pacate insa nu se intampla in toate cazurile in felul acesta. In Iuda, de exemplu, ne spune Scriptura ca, la un moment dat, a intrat Satana. Nu a facut nici spume la gura, nu a scos nici tipete mari, ba, dimpotriva, a fost atat de „normal” in aparenta, incat a putut negocia cu preotimea de atunci vanzarea Mantuitorului… Mai mult decat atat, a avut chiar clipe de remuscare, in care s-a dus si le-a trantit banii in fata, admitand ca a gresit si ca a vandut sange nevinovat…

Revenind la Maria Magdalena, ai dreptate, nu se afirma in mod direct despre ea ca ar fi fost o curva in trecutul ei. Cel putin nu in Biblie. Exista insa o traditie puternica ce afirma ca ea ar fi fost femeia care a fost prinsa chiar in momentul in care savarsea adulterul, ce a fost adusa la Mantuitorul cu dorinta de a fi ucisa cu pietre, conform obiceiului vremii. Atunci Mantuitorul scria cu degetul pe nisip, iar singurele cuvinte pe care le-a adresat multimii turbate au fost „cine este fara de pacat, sa arunce primul piatra”. Nu ni se ofera in textul biblic numele femeii cu pricina, ci doar, asa cum spuneam, exista o traditie puternica ce afirma ca ar fi fost vorba despre Maria Magdalena.

Cat despre Codul lui DaVinci, trebuie sa stii ca nu este o idee noua… Teoria este una veche, care a fost condamnata ca eretica de conciliile bisericesti ale primelor secole de crestinism, pentru un motiv evident: ea este in contradictie totala cu preceptele biblice. In Biblie se afirma clar ca Hristos a venit, a murit pentru noi, apoi a inviat si s-a inaltat la dreapta Tatalui. Ori, in Codul lui DaVinci se afirma cu totul altceva…

De ce este considerat o blasfemie? Pai pe tine te deranjeaza afirmatia ca Maria Magdalena ar fi fost o femeie usoara si ca s-ar fi scos din ea 7 demoni, dar nu te deranjeaza ca se afirma ca Fiul lui Dumnezeu, Iisus Hristos, ar fi lasat sa se creada atatea secole o mare minciuna? Si ca, in timp ce ni s-ar fi „servit” relatarea biblica, ca El a trait o viata fara pacat, ca a murit pentru noi, a inviat si s-a inaltat la cer, El de fapt a trait bine-mersi undeva in Europa, s-a casatorit si a avut copii?

Sincer, chiar nu inteleg de ce ne este mai usor sa credem ORICE altceva decat ce este scris? Care ar fi fost problema, daca ar fi fost adevarata aceasta erezie, sa se fi scris ca El ar fi fost casatorit? Daca ai fi citit vreodata Biblia, ai fi vazut ca sunt scrise in ea MULTE, dar MULTE fapte reprobabile ale multor oameni deosebiti. Ea nu a protejat niciodata pe nimeni, ba dimpotriva, a aratat clar ca, prin niste oameni absolut obisnuiti, cu multe greseli si uneori pacate grosolane, Dumnezeu a putut face lucruri deosebite si ca El poate, vorba lui Arghezi, „din mucegaiuri, bube si noroi, isca frumuseti si lucruri noi”. Ca si in cazul Mariei Magdalena, dealtfel… dintr-o femeie din care au fost scosi 7 demoni avem infatisata femeia careia i s-a revelat prima Mantuitorul, dupa invierea Lui, un adevarat exemplu de viata crestina…

Sper ca ti-am raspuns macar partial la intrebari. Merita sa cercetezi mai mult pe marginea acestui subiect, te asigur! Dar, evident, nu face obiectul preocuparilor acestui grup de suport!

Cu prietenie,
Adrian

13 08 2012
Pierdut?

Buna ziua, sunt un tanar de 22 de ani, vorbesc cu o fata de aproape 5 ani… si se pare ca totul se naruie… vrea sa ne despartim…. nu vreau sfaturi gen… mai sunt fete… sau altele… nimeni nu stie ce este in inima si in sufletul meu… ias da totul numa sa fim impreuna… vreau sa aud o parere de la cineva care stie ce vb… nustiu cat mai rezist…. durerea e enorma…

13 08 2012
Lica Nemes

Dragule, majoritatea care am trecut pe acolo, stim ce e in sufletul tau. Te rog intelege ca tu nu trebuie sa fi dependent de cineva, INDIFERENT CINE ESTE ACEA PERSOANA. Dependenta de cineva arata slabiciunea ta in fata ei, lucru care nu te ajuta deloc. Degeaba i-ai da totul daca nu ii dai ce are ea nevoie in acest moment.

– Trebuie sa respecti dreptul ei de a alege si sa te pregatesti pentru un nou inceput. Daca totul se naruie inseamna ca nu a fost bine cladita relatia, de aceea nu trebuie sa lipesti ziduri care se prabusesc oricum.

– Dragul meu lasa viata, lasa pe Dumnezeu sa lucreze in acest lucru care pare dezastruos. Te asigur ca daca crezi in binele pe care Domnul in are pentru tine, vei fi un invingator. Fie ca ti-o va da inapoi, fie ca te va ajuta pentru alt inceput. Unul mai bun.

– Frica de viitor fara ea te paralizeaza, si nici nu concepi asa ceva dar crede-ma, sa stai intr-o relatie in care ea nu mai vrea cu adevarat sa fie cu tine, este la fel de rau.

– Sfatul meu este sa cauti sa rezolvi problema dar sa fi pregatit pentru orice. Trebuie sa fi tare si sa stii ca VIATA nu se termina acum…ci se termina doar o etapa din viata ta.

– Lasa viata sa isi parcurga drumul ei si in calea ta. NImic nu ti se intampla tie ci totul se intampla pentru tine, pentru binele tau. Este ff greu sa vezi asta deoarece SIMTI diferit acum, dar ce SIMTI acum, nu va conta cand it vine vindecarea. Incepe sa investesti in tine, ocupa-te de tine, citeste, dezvolta-te, califica-te fa ceva frumos cu viata ta, nu lasa o situatie neplacuta si dureroasa sa iti ruineze tot viitorul.

Ma rog pentru tine, sunt alaturi de tine, dar DECIZIA trebuie sa o iei tu. Cu drag, Lica Nemes

13 08 2012
Pierdut?

Multumesc Domnule Lica, pentru aceste cuvinte frumoase… dar povestea mea am spuso doar pe scurt… cred ca ar fi bine daca am puteao continua in privat…. nu vreau sa imi scriu viata pe net… ca ea este o parte din viata mea… si cea mai frumoasa…. is si persoane care o influenteaza…

Va multumesc inca odata!

15 08 2012
Lica Nemes

Putem incepe o discutie prieteneasca desigur. Daca vrei sa imi scrii […moderat…]

17 08 2012
Angela...salvata prin HAR

… toate lucrurile lucreaza spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu ; cere-i lui sfatul si el iti da putere sa iei decizia care este cea mai buna pt tine fa-l pe el idolul tau si nu vei mai avea probleme de genul acesta tu o iubesti cu adevarat dar poate ea te-a tinut din interes mai bine acu decat dupa ce te legi prin cununie doar Dumnezeu iti poate rezolva situatia oamenii doar stiu sa dea pareri dar nu rezolvare si sa stii ca raspunsul trebuie asteptat cu rugaciune si in tacere….Viorica Bejnariu

14 08 2012
Robert Voinescu

Hai sa o luam si altfel (cu scuze ca nu cunosc detaliile problemei)!
1. Cand iubesti pe cinvea ii vrei binele. Daca o obligi sa faca ceva ce nu ii place , e clar ca ceva nu e in regula. Caci pentru ea tu nu esti binele, altfel te-ar fi acceptat.
2. Nu ai pierdut nimic, caci nu ai mai avut nimic. Daca ea nu te vrea , ce ai? Nimic.
3. Dragoste cu sila nu se poate!
4. Te-ai gandit vreodata ca esti gata sa te sinucizi stupid, doar pentru o fata care oricum nu e jumatatea ta? Daca era jumatatea ta nu te aducea in halul asta, si erai impreuna cu ea.
5. Esti f tanar si ai tot timpul sa cunosti sute de fete.La varsta ta e firesc sa fii foarte pasional…majoritatea am fost asa.
6. Daca tu ai 22 de ani, cati o avea ea? E clar ca nu este inca matura in gandire si poate habar nu are ce face……si pe cine pierde.
7. Daca imi amintesc de tinerete, eu doream exact fetele cele mai frumoase, mai feminine etc. Nefiind James Bond , evident ca eram refuzat de regula, uneori aratam ca un desen animat pe langa fotomodelele acelea. Pe de alta parte acceptam relatii pasagere cu fete care nu se ridicau la standardele impuse de mine….dintre care unele credeau ca sunt interesat de ele serios….dar dupa 1-2-3 intalniri intime ma pliseam si renuntam la teatru si la relatie. Ticaloasa gandire….dar asa gandesc multi tineri, e superficialitatea specifica varstei….si nu doar baietii! Fetele si mai si, caci….daca arata bine….au de unde alege…..de unde proba….

16 08 2012
addsalu

Draga Lica,

Te rog sa recitesti regulile minimale ale acestui site. Oricat ar fi de bune intentiile, nu pot permite adresele private si nici nu pot incuraja discutiile in privat. Suntem impreuna pe un taram extrem de sensibil, iar orice greseala, chiar si neintentionata, poate avea consecinte dezastruoase pentru cei pe care IMPREUNA incercam sa ii ajutam.

Apreciez enorm toate contributiile de AICI, de pe site!

Multumesc pentru intelegere!

Cu prietenie,
Adrian

17 08 2012
Lica Nemes

Imi cer eu scuze. Nu am fost atent. Respect regulile siteului tau. Multumesc Adrian. Numai bine. Cu prietenie, Lica

17 08 2012
addsalu

Fii pe pace! Apreciez intentiile tale nobile si iti iti sunt recunoscator pentru implicare! Cat despre reguli, le-am stabilit avand motive bine intemeiate. Multumesc pentru incredere!

Cu prietenie,
Adrian

17 08 2012
Angela...salvata prin HAR

Pierdut ? Sigur nu esti pierdut .La 22 de ani sa fi pierdut …nici vorba
Crezi ca esti singurul caruia i se intampla ?!Altii au trecut prin altele mai grele si sunt fericiti si impliniti ca au bucurie sa dea la toti.Viata merge inainte cu bune si rele,Dumnezeu nu se schimba,bunatatea Lui e aceasi,puterea Lui e nemasurata.AJUTORUL LUI E SIGUR ………

30 08 2012
olguta0

Sincer? Am cautat ceva pe siteul asta sa ma convinga sa nu ma omor. Si nu am gasit nimic.Bla-bla-uri de gen viata merita traita…ce viata? asta pe care o urasc?

30 08 2012
Bogdan

Salut Olguta, viata nu merita traita doar de dragul de a o trai. Ce e stupid, insa, e ca lumea ajunge sa se sinucida din bla-bla-uri si in cazul asta merita si numai de dragul vietii sa traiesti. Poate daca ai oferi mai multe detalii, ca utilizatori ai blogului, vom incerca sa te ajutam macar cu un sfat. 🙂

31 08 2012
Robert Voinescu

Cam are dreptate Olguta…..cu cuvinte frumoase scrise nu poti drege asa o trauma!
Cum am mai spus, e nevoie de o transformare radicala a celui in suferinta, in asa fel incat sa vada viata cu alti ochi, si sa nu mai vrea sa se sinucida. Insa aceastra transformare nu se poate face asa ..de azi pe maine. Insa ea este posibila si absolut necesara in cazul tau!
Insa trebuie sa stii ca tot universul tau de valori se va schimba radical. Insa tocmai asta te va salva!
Olguta, daca esti din Bucuresti am targ de carte unde dau gratis doua carti care te vor ajuta enorm. Va fi un targ mic, de antichitati , carti anticariat si manufacturi, pe 15-16 septembrie, in curtea Muzeului Bucurestiului – in piata Universitatii.

31 08 2012
olguta0

Multumesc Bogdan! Problema e ca nu stiu cat m-ar putea ajuta sfaturile unor oameni, de altfel bineintentionati, dar care oricat de empatici ar fi, nu pot patrunde in esenta problemelor celorlalti. Ceea ce mie imi pare de neacceptat altora le poate parea insingnifiant si viceversa. In legatura cu gandurile astea de suicid, sunt inca destul de lucida sa-mi dau seama ca nu asta este solutia. Ce ma ingrijoreaza este faptul ca din ce in ce mai des incep sa ma gandesc la asta si oricat incerc sa imi alung din minte gandul asta el revine ca un bumerang, mai puternic si mai insistent. Ma pierd incet, incet si imi e teama ca intr-o zi voi fi obosit sa ma mai lupt cu atatea probleme. Dar nu va faceti griji. Sunt inca destul de coerenta. Sunt aici oameni care au mult mai multa nevoie de ajutorul si sprijinul vostru. Ieri am avut doar un declin si imi cer scuze pentru cele spuse. Voi inercati benevol sa ajutati oameni in impas sa nu faca alegeri pe care mai tarziu nici nu le-ar putea macar regreta si pentru asta meritati tot respectul si pretuirea.
Voi reveni cu siguranta pe la voi pentru ca am gasit aici ceva rar, am gasit caldura sufleteasca.
Cu bine!

2 09 2012
sinucigas aspirant

din pacate, olguta, noi, cei cu tendinte suicidare, suntem, mai ales, singuri. si nimeni n-are cum sa ne inteleaga. nici macar ceilalti sinucigasi, pentru ca motivatia fiecaruia e alta, asa cum viata fiecaruia e alta.
pentru ca la sinucidere nu ajungem dintr-o data, ci cate putin, cu fiecare zi proasta, cu fiecare problema nerezolvata, cu fiecare esec. hotararea o iei abia cand se umple paharul, care la fiecare e mai mic sau mai mare, dupa cum poate duce. uneori, factorul determinant e marunt, insignifiant sau de neinteles. e doar ultima picatura. si am obosit sa luptam.
pentru ca prin tenebrele emotiilor noastre bajbaim singuri, si nimeni nu ne poate insoti nici daca ar vrea.
pentru ca in prapastia disperarii noastre coboram singuri, in mod repetat, tot mai jos, si ne e aproape imposibil sa povestim ce traim acolo, pentru ca nu avem termeni de comparatie si puncte de reper.
pentru ca, de cele mai multe ori, suntem singuri si in viata. acrobati fara voie facand echilibristica pe funia problemelor noastre nerezolvate, suspendata deasupra lumii, si care se subtiaza tot mai tare pe masura ce perspectiva noastra asupra lucrurilor se reduce tot mai mult, pana ajunge doar un punct.
un punct facut doar dintr-o nesfarsita, coplesitoare, devoratoare durere.
odata ajuns aici, nimic din afara nu te poate face sa rezisti, doar tu insuti.
iti spui ca daca dumnezeu ar exista ai fi avut alta viata.
ca daca ceilalti te-ar iubi, te-ar fi ajutat si nu ai fi ajuns aici.
ca daca lumii i-ar pasa, ar face macar un ong „sinucigasii anonimi”.
intrebarea ce-am facut sa meritam asta n-are raspuns.
pare sa fie doar tacere in jurul nostru. o tacere si-un pustiu in care suntem doar noi si durerea noastra ce pare s anu se mai termine.
gandul sinuciderii e ca o cruce pe care-o purtam pe-un drum nestiut si plin de obstacole, pe care mergem singuri, fara o destinatie precisa.
fiecare zi traita e o victorie asupra noastra insine. ne dovedim doar ca putem sa rezistam sa traim in iadul care pentru ceilalti e rai.
………………..

ma lupt de vreo 20 de ani sa mai raman AICI.
ma agat de valori precum dragoste, datorie, responsabilitate etc.
de acea singura fiinta care chiar ar suferi daca m-ar pierde. nu vreau sa-l condamn la o singuratate si-o viata pentru care nu e facut.

……………………

fiecare credem in ceva. acel ceva e singura franghie care ne tine ancorati deasupra neantului.
eu cred in reincarnare.
inca nu m-am sinucis pentru ca nu vreau sa am parte in urmatoarea viata de problemele pe care le-as lasa nerezolvate in aceasta.
nu vreau sa mai traiesc o viata ca asta.
daca sinuciderea e o evadare, moarte e doar o eliberare provizorie, conditionata.
imi spun ca, cu cat rezist mai mult acum, cu atat maresc numarul zilelor de libertate de mai tarziu.

…………………..

cad si eu, ca si tine.
mereu si mereu.inca ma mai ridic.
poate voi rezista pana la capat. sau poate nu.
sinucigasii nu sunt lasi. au doar o alta perceptie a suferintei decat ceilalti. sufletul lor reactioneaza la fiecare emotie precum acele obiecte atarnatoare care clinchetesc la orice adiere de vant, cat de slaba.
si au cate un punct tare slab din nastere. de cate ori un esec sau o pierdere afecteaza acea latura fragila a lor, se prabusesc.
este vorba de un atasament, o supraevaluare a unei idei, valori, lipse, frustrari pe care n-o pot echilibra.
uneori dragostea lor si a celorlalti ii salveaza.

……………..

esti si tu un suflet cald, si asta te va ajuta mult daca nu o vei considera o slabiciune.
existenta ta are, cu certitudine un scop, chiar daca el iti scapa acum, un sens. mare sau mic, important in ciclul tau evolutiv, dar si in cel al lumii. sa scrii un cantec nemaipomenit, sa pictezi un tablou deosebit, sa faci un copil care la randul lui va crea ceva, sa salvezi o specie pe cale de disparitie.
cand te simti doar un fluture in bataia vantului, adu-ti aminte ca fara fluturi ar dispare nenumarate specii de flori, surse de hrana si, in final, lumea.
de ce ne pasa de lume asta? pentru ca in ea exista macar un lucru pe care il iubim mai mult ca pe noi insine. 🙂

3 09 2012
claudiudoris

Poate ca lumea pe care o iubim mai mult decat noi insine,esti chiar TU.
Frumos, ca spui asa lucruri minunate.

La un moment dat toti pierdem pe cineva sau ceva in viata.Toti suferim din acelasi lucru.Insa principalul e ca uneori cand avem pe cineva langa noi,nu ne simtitm chiar atat de singuri,poti schimba o vorba,poti spune ce te doare,poti sa te bucuri de o iesire,de un lucru si altele.

Majoritatea care ajungem in punctul de suicid,ajungem si spunem chestii si dureri,pentru ca nu suntem IUBITI.Nu suntem vazuti in adanc,nu are cine sa-ti spuna o vorba lumii tale,sa-ti afirme sau sa-ti dea o sugestie.
Nu este cineva care sa te poarte sau sa te protejeze,si aici apare singuratatea.

Grijile care sunt a fiecaruia sunt din teama esecurilor,mereu cand vrei sa faci ceva sau sa te apropii de cineva spui mere daca…..si iti afirmi ca te razgandesti,si ti-e teama.Sau lucrurile care sunt in jurul tau,nu-ti mai sunt prielnice,si atunci spui NU VREAU SA MAI TRAIESC. 😦

Cand spui ca urasti viata,te urasti pe tine…IMI PARE RAU. Pentru ce sa traiesti? Poate sa-ti asumi o responsabilitate,o datorie,poate pentru dragoste.Si daca nu sunt toate astea atunci PENTRU TINE.
Omul mereu cauta cea mai usoara cale pentru a scapa din prapastie.Cauta cel mai scurt drum ajungand la destinatie.Ca si cum o iei pe scurtatura,pentru ca timpul meu este masurat..Da de unde?!! ….
,,Doar ma grabesc”
Dar uneori acea cale sau scurtatura,poate sa-ti fie cea mai grea si dureroasa.
Stiu ca majoritatea suntem stransi,si apasati de sanse,de motivatie care greu le gasim,pentru ca nu venim cu un scop maret,ci cu unul catusi de mic.Atunci te intrebi de ce sunt aici? Pentru ce sa traiesc? POATE CA SA INVETI CUM SA TE IUBESTI PE TINE.Atunci cand te vei gasi in lucrurile tale,in locul in care traiesti,in haina care o porti si-ti spune ceva despre caracter,in preferintele care crezi tu ca-ti atrag firea si ti se potrivesc,in peisajul care il adori si in mintea care te duce mereu unde vrei,asa cum te poate duce si la suicid,in animalele care-ti sunt dragi,precum toate sunt frumoase.Atunci iti poti spune ca te iubesti intradevar,atunci poti spune ca si Dumnezeu te iubeste asa cum o face in orice clipa,si-ti va arata ca te vede prin ceilalti,catusi de putin…lasand greul si acceptand o stare sa treaca prin tine,ca maine Tu sa te simti mai bine.
E ca si cum cand in jurul tau este iadul,mintea ta si sufletul tau se adapteaza sau accepti sa iubesti in continuare gasindu-te chiar si in acela.Supravietuind si croindu-ti singur iesirea.De multe ori e cel mai bine sa mergi singur in viata…pentru ca daca alegi sa mergi cu un element ce nu tii se potriveste,sau cu un element care nu te simte,care macar sa te inteleaga,sa-si asume responsabilitate pentru tine ca partener(care stiu ca isi asuma) cu un element oarecare,cu un element pe care il furi,sau cu un element pe care nu-l poti intelege.NU VEI FII TU.Mereu omul iti va spune ce ai facut tu,si mereu omul ajunge la discutii,atunci cand incepi sa faci la inceput sacrificii,si pe urma ajungi nemultumit.Mereu ajunge sa faca unul mai mult decat celalalt pentru El sau Ea.INSA CEA MAI IMPORTANTA UNEALTA ESTE INTELEGEREA.
De ce e rau sa mergi singur pe drumul tau,daca ceilalti nu sunt cu tine,te abandoneaza,te ranesc,sau mor lasandu-te sa-ti continui calea?Nu mai pot vedea asa ca e sumbra singuratatea,pentru ca acolo in lumea mea pot simti si pot vedea ca cineva ma vede DUMNEZEU (FEMEIE sau BARBAT) 🙂
Omul este ca si o pana,atunci cand vantul va bate asupra sa,nu stie incotro il va duce,si are nevoie de forta sa poata tine fraul drumului sau.Uneori are nevoie de ploaie ca sa-i ingreuneze pana,pentru a nu-l mai lua vantul. 🙂
Asta nu inteleg,cand multi oameni aleg sa ramana langa ,,evilul’ care mai devreme a fost ,,angel’.Raman langa sau in acel rau care lui nu ii bine.De ce aleg uneori oamenii sa ramana acolo?Pentru ca nu au forta sa continue,sau pentru ca le este teama?
E adevarat ca fiecare are lumea sa,si difera una de alta,dar daca scoti afara totul,se poate sa ramana gol,si atunci ori revi din nou la ea ori te chinuie lipsa din sufletul tau.

3 09 2012
claudiudoris

Nici eu nu mai vreau sa traiesc viata asta.Nici o data.Acuma este singura data.
Intr-o zi sigur vei fii in alta parte,dar aici n-ai sa te mai intorci.Abia astept si pentru mine sa se termine calvarul asta…:( De asta am ales sa-mi cumpar motor,nu stiu de ce m-a atras asta dintr-o data de ceva timp.Probabil si sigur ca intr-o zi voi zacea cu capul rupt undeva,dar asta n-am s-o fac intentionat,vine ea de la sine. 😦 OBOSESTI TARE incat nu mai ai clipe in adancul tau,si nu poti stii de ce traiesti asa.Asa cum fiecare ne intrebam ce sens avem. Dar uite ca este,macar pentru o motivatie.Sincer eu motivatie nu mai am….merg asa trecand zilele,noptiile si anii,pana ajung sa ma sting,dar nu voi stii vre-o data de ce am trait.Poate raspunsul vine mai tarziu,sau poate nici o data.

4 09 2012
claudiudoris

In ziua de azi farmecul in vieta este de a trai singur. Pentru ca omul deja este singur. 🙂
Este o experienta mareata Dumnezeului care o traieste.:)
Pentru a invata ce este iubirea cu adevarat.:)
Pentru a intelege dragostea ce este peste Omul Pamant de cand exista.:)
Pentru a invata ce trebuie apreciat.:) (NATURA,PASARILE,CERUL,LUNA,PAMANTUL,MAREA SI OCEANELE,ANIMALELE,POMII,SI MEDIUL IN CARE VIATA TA ARE LOC) 🙂
Pentru ca omul sa se descopere pe el insusi.:)
Pentru a simti cu adevarat o stare intensa care sufletul tau o desluseste in Al intelege cu adevarat.:)
Pentru a lasa sa patrunda raul care nu-l intelegem,pentru a ne face rabdatori.:)
In ziua de azi la moda este sa fii singur.:) Pentru a te bucura de sufletul si celuilalt de langa tine,nu doar bucuria celui cu care traiesti.:)
In ziua de azi,sa fii singur inseamna sa te iubesti pe tine DRAGA FRATE.:)
Viata care va fii de aici inainte va face omul sa fie mai puternic.:)
Viata care iti ofera singuratatea iti spune APRECIAZA-MA.:)
Sa fii singur inseamna sa asculti mai cu atentie un sentiment,o emotie ce o melodie o exprima,ce un om o canta,sau o poveste ce un om o spune.:)
Sa fii singur inseamna sa vezi lumea interiorara din jurul tau.:)
Sa fii singur inseamna sa Fi Tu.:)
Sa fii singur inseamna sa stii sa plangi.:)
ASTA ESTE NOUA LUME in care omul se simte singur,din ce in ce mai mult.Pentru a invata cum e sa supravietuiesti cu adevarat.:)
IMI PLACE SA FIU SINGUR!!!!! E o moda noua:) Care urmeaza sa domine omul,mai tarziu sa stie de aici inainte ce este cu adevarat FRUMOS pe PAMANT.:)

Asta o spun cu adevarat,ca anul acesta din ce in ce mai multi oameni se simt singuri,am intalnit care au venit la mine spunandu-mi ca nu-si gasesc locul,mi-au deslusit niste emotii in care am stat si m-am gandit,de ce vine cineva cu care nu am discutat vre-o data deschis,si-mi spune ca a gasit in mine ca eu pot sa-l inteleg,pentru ca mi-a vazut cateva publicari pe facebook.
Deasemenea stiu sa privesc omul de langa mine,sa-mi pot da seama cat de singur se poate simti.Deasemenea si aici pe site la fel multi oameni spun ca sunt singuri.Si cu adevarat spun,ca vor venii si se vor simti din ce in ce mai multi oameni,si dupa 2013 incolo care vor fii si mai numerosi.

Asta va fii o noua lume,in care multi oameni la ora actuala spun ca lumea a luat-o razna si ca nu o inteleg.:)
Asta va fii noua energie,in care omul nu va ma judeca pe celalalt,ci va impartasi lucruri frumoase din suflet precum sufletul fiecaruia.:)

ASA CUM ADRIAN A CREAT ACEST PORTAL,IN CARE TU FRATE SENSIBIL ,POTI SPUNE O DURERE,O EMOTIE,UN SENTIMENT,POTI ARATA UN LUCRU FRUMOS DIN SUFLETUL TAU,PENTRU A SE BUCURA CELALALT CARE POATE ARE NEVOIE DE SPRIJIN.
Stiu ca aici vin si scriu oameni cu probleme,oameni sensibil care vor sa impartaseasca durerea cu ceilalti,oameni care cu cat sunt de sensibil cu atat sunt de puternici,oameni cu bun simt,aici imi cer scuze ca uneori m-am aprins chiar eu,din cauza ca m-am simtit lovit.

Tinerii in ziua de astazi,nu mai dau atata atentie dragoste-i care a fost candva,putini sunt care doresc sa mai soarba din ea.:) Si putini sunt care apreciaza inca un lucru frumos,dar sunt si aceia numerosi.

Stiu ca veti sari pe mine,pentru ce am spus,insa mai departe veti afla ca asa este intr-un final,ca o schimbare sa aibe loc.:)

Omul va fii singur pentru a invata ce este pacea.:)
Omul va fii singur pentru asi dezvolta intelepciunea.
Omul va fii singur pentru a fii mai puternic in fata altor natii,si mai intelepti luminati.
Omul se va simti singur pentru ca viata asa il va face incat Dumnezeu va trai ceva peste ce a fost candva.:)

Am acceptat totul in seara asta,totul,toata singuratatea din suflet si toata durerea,am lasat sa treaca prin mine,pentru ca singur inveti cum sa-ti ridici morarul.De ce sa am nevoie ca cineva sa-mi ridice morarul ca eu sa ma simt bine ca la randul meu sa fiu pentru acel cineva,care la randul sau acel cineva sa ma raneasca.De ce sa am nevoie de prejudecati,si de un lucru care poate intr-un final iti face rau,cat bine ti-a facut candva.De ce nu pot sa fiu pentru mine,pentru a ma simti nou,ca si celalalt de langa mine sa simta.Si intradevar il pot ajuta si mai cu forta.PENTRU CA NOUA LUME A MEA ESTE SA FIU SINGUR.:) PENTRU A MA DESCOPERII DIN CE IN CE MAI MULT.
De ce trebuie mereu ca cineva sa-ti spuna vorbe frumoase din suflet,cand ele exista in mine si mi le pot dezvalui atunci cand am nevoie.:)
De ce avem nevoie mereu de forta celuilalt,cand defapt forta care o doresti exista in tine.:)
De ce sa te gandesti ca celalalt sa nu fie singur doar pentru a nu suferii?Candva va stii si acela ce inseamna singuratate si intelepciune.
Nu am nevoie de cineva,asa cum pana acuma am avut nevoie pentru a darui,daca acel cineva mereu nu este sau mereu te raneste atunci cand apare.Am nevoie de ceilalti care exista si aici,care te pot ajuta cu o vorba frumoasa,cu un sfat care te indruma,cu un compliment care te coleseste,sau iti da o emotie.

Sa fii singur inseamna ca ai invatat ceva,ce viata din interiorul tau ti-a daruit.

5 09 2012
Robert Voinescu

Sensibili si inteligenti oameni…..ma refer la cei de mai sus…..mare pacat ca nu cred in Biblie caci s-ar fi salvat.

Aveti viata grea? Nu o mai puteti suporta?
In cazul in care nu aveti boli greu de suportat va sugerez un mic ”tratament”. Cumparati-va carti care descriu ororile prin care au trecut evreii in cel de-al doilea razboi mondial.
Cititi viata din ghetourile din Varsovia si Lodz, sau din lagarele de munca si exterminare….Belzek, Treblinka, Maidanek, Dachau, Auschwitz, Sobibor…..sa vedeti ce inseama lupta pentru viata, ce inseama viata grea , si comparati-o cu a voastra! Poate o sa vedeti altfel lucrurile.
E drept ca ei cunoasteau Biblia……

5 09 2012
sinucigas aspirant

Domnule Voinescu, am citit tot ce-am gasit scris despre Holocaust (carti si articole) si am vazut toate documentarele pe aceasta tema. Asa ca va intreb, in cunostinta de cauza, unde era Dumnezeu cand evreii mureau gazati, impuscati, arsi de vii sau torturati in cele mai cutremuratoare moduri posibile?
Sau poate Dumnezeu ii pedepsea pentru ca stramosii lor il rastignisera pe Hristos?!

Si cu mine ce are Dumnezeu? Ah, stiu, am si eu stramosi evrei!

5 09 2012
addsalu

Draga Sinucigas aspirant,

La intrebarea pe care ai adresat-o am gasit un singur raspuns interesant, clasic dealtfel, fara a fi revendicat (din cate stiu) de vreun anume autor: Dumnezeu se afla in acelasi loc in care era si atunci cand Fiul Lui, Iisus Christos, a ales sa isi dea viata la Calvar, impacand lumea cu Sine.

Nu stiu daca te satisface ori ba, insa mi se pare oarecum ciudat sa il intrebam pe Dumnezeu unde se afla atunci cand se petrec lucruri neplacute sau drame, in timp ce atunci cand ne merge bine ii ignoram total prezenta.

Cu prietenie,
Adrian

6 09 2012
Angela...salvata prin HAR

Ce minunat raspuns…defapt cel mai potrivit 🙂

5 09 2012
claudiudoris

Draga Robert .

Cand am scris despre singuratate,m-am referit in zilele in care noi insine ne croim drumul. Si acelea in care parca lumea Cum ati spus la inceputul aceste-i rubrici:

,, In primul rand, noi, ceilalti, suntem tinuti departe de Dumnezeu prin placerile lumii, care sunt in contradictie cu credinta. Nu rezistam , de exemplu , ispitelor materiale. Aceste ispite, ca si altele , nu au nici un efect asupra cuiva care e gata sa renunte la tot.”

Cand am scris despre singura pustie din asezutul omului,am vrut sa spun, ,,Ce este rau in a trai singur?” Daca atunci cand esti singur,ceilalti te-au lasat pentru ca au ales sa traiasca mai usor.Exact cum a spus Adrian Apreciez raspunsul:)

,,Nu stiu daca te satisface ori ba, insa mi se pare oarecum ciudat sa il intrebam pe Dumnezeu unde se afla atunci cand se petrec lucruri neplacute sau drame, in timp ce atunci cand ne merge bine ii ignoram total prezenta.”

Am vrut sa ma asez pe pagina de mai sus despre singuratate,pentru ce a spus Ucigas Aspirant,am mers acolo in cel mai inalt simtamant SUNT SINGUR si am invins cu ce am simtit spunand tocmai CA IMI PLACE SA FIU SINGUR. Calca-ti pamantul atunci cand viata iti da, adica :Sunt inaltul singuratatii,aici eu sunt stapanul,pentru ca tu viata mi-ai dat-o,si eu ma asez in ea,este LUMEA MEA,nu ai cum sa mi-o iei,pentru ca Eu sunt Singuratate. Probabil ai inteles exprimarea.
– Aici eu sunt stapanul. Eu te controlez pe tine.Si eu te fac asa,
Singuratate!

Nu gasesc cuvintele potrivite… Sau ceva de genul am vrut sa ajut,cu ceea ce simt eu defapt,de ce,de ceva vreme am simtit atata singuratate? Pentru ca picatura asta de vopseaua in care m-a asezat viata,trebuie sa o absorb sa-i dau radacina plantelor mele.:)
Adica,daca tu esti Iadul meu,atunci eu sunt inamicul tau.
Daca tu esti dusmanul eu sunt opusul tau.
Daca tu esti inamicul meu,eu sunt raul tau.
Daca tu vrei sa ma invingi,eu te las sa castigi,iti dau ce vrei,ce mai ai sa-mi iei?
Dar ai grija Singuratate,pentru ca eu iti dau,insa dupa daruire,voi veni Eu,si-am sa-ti arat ce mi-ai dat tu mie.

Si cand am spus ca de ce avem nevoie de fortele altuia,m-am referit,ca atunci cand esti in groapa,ca sa te ajute cineva sa iesi,s-ar putea ca si acel cineva sa coboare dupa tine in groapa.Sigur daca tu nu ai iesit,e posibil ca nici el sa nu mai iasa.:)
De acea cand Omul te vede in groapa,te impinge in varful piciorului,pentru ca tu incerci sa iesi,si mereu se va gasi si acolo in drumul iesiri,cineva care este stapanul,si-ti spune nu-ti dau voie.Daca acel stapan,ar spune ,,iti dau franghia sau urcate pe mine,dupa ce vei iesi pot sa am parte de liniste.” Ar suna altfel. Insa in bine intotdeauna exista un rau.Si ca sa invingi acel rau,este nevoie de un altfel de rau.

Atunci am spus asa,Eu nu am nevoie de tine Singuratate,pentru ca eu sunt zero,si chiar imi place lumea asta in care mai varat,pentru ca fiind totul de la zero,nu mai am nevoie de cei din urma.Vor venii altii peste cei din urma.Si cei din urma vor fii cei din I.

Cu razboiul,razboiul din zilele noastre este mai crunt decat acel razboi.
Mor mai multi oameni decat atunci,sunt infometati mai multi oameni decat atunci.Alea au fost doar niste teste,asupra omului,pentru a vedea reactia unei noi lumi.Primul razboi mondial si al doilea razboi mondial.ONU sa infiintat,dupa ce bomba atomica a facut gaura si diforme creand boli asupra omului. A fost tot un test,pentru noua arma.Pentru ca inainte de asta nu s-a mai dat cu altfel de bombe si arme. Conducatorii acestei lumi,nu le pasa de noi ceilalti care suntem soldatii vietii.Ei ne tarasc,insa sa nu uitam,pentru noi este un antrenament,si acela poate sa fie o arma,asupra celui care l-a condus.
Deci singuratatea,poate fii o arma,in care ai adunat pentru un dans nou.

5 09 2012
claudiudoris

ITI CUNOSC LUMEA PE DE ROST,INTR-O ZI SI INTR-O LUME,AM SA-I PUN PE CONDUCATORI SA FACA FLOTARI.
Asta pentru ca-mi tortureaza lumea,si acuma este al lor.Dar va venii forta noasta,a acestori oameni care,,,nu ma pot abtine sa, tac si eu o data,sa simt si eu cata liniste. (Valabil pentru tine singuraticule).

5 09 2012
sinucigas aspirant

adrian, nu ma intereseaza unde este dumnezeu.
eu cred ca el nu cauzeaza probleme, nici mi le rezolva. am dubii ca exista.

iar calea bisericii nu o voi lua.
pentru ca persoana care mi-a amarat toata viata (43 de ani), care mi-a distrus incredere in mine, care m-a lipsit de dragoste, care mi-a minimalizat reusitele si mi-a exagerat esecurile, care m-a adus in pragul disperarii, este o femeie foarte credincioasa, care nu lipseste de la biserica la nici o zi mare, care stie pe dinafara biblia si zeci de rugaciuni, care e convinsa ca e un om drept si dumnezeu e cu ea in fiecare clipa.
pentru mine e doar un suflet de piatra, o ipocrita habotnica si bigota.

eu, „necredincioasa”, sunt mai OM decat e ea. o demonstrez macar prin aceea ca imi iubesc, ajut si respect copilul, nu-i transform viata in iad, cum a facut ea, mama mea, cu mine.
pentru fiul meu sunt datoare sa rezist.
si ei nu-i voi da satisfactia de-a ma vedea moarta si-a spune „stiam eu ca nu esti buna de nimic”…

multumesc ca ati avut rabdare cu mine.

6 09 2012
addsalu

Draga Sinucigas aspirant,

Sunt sigur ca nu te ajuta cu nimic asta, insa simt cum sufletul mi se strange atunci cand citesc drame cum e cea prin care treci tu. Si te respect in mod deosebit pentru ceea ce ai ales sa faci pentru copilul tau! Sincer!

Sunt de acord cu tine ca – in mod cert! – nu Dumnezeu se afla in spatele acestor drame, ci OAMENII. Oamenii, cu slabiciunile si pacatele lor. Unele de care poate se rusineaza ori, dimpotriva, se falesc cu ele. Nu iti pot spune de ce le ingaduie Dumnezeu, pentru simplul motiv ca nu stiu. Stiu insa ca totul are o limita, bazandu-ma pe promisiunile Lui, si ca fiecare primim doar atat cat putem purta. Ce-i drept, acea limita a suportabilitatii noastre ne surprinde pana si pe noi insine uneori…

Vezi tu, asa cum L-am perceput eu pe Dumnezeu, El nu a promis ca noi nu vom trece prin probleme sau ca nu vom avea parte de greutati. Ba dimpotriva, in Biblie scrie ca noi vom avea de infruntat MULTE probleme si greutati. Ceea ce-i ajuta insa pe crestinii practicanti sa mearga mai departe este nu ideea ca nu ar trebui sa trecem prin asa ceva, ci promisiunea Lui ca ne va fi alaturi si ca ne va ajuta sa le purtam. Imaginea pe care o am eu despre Mantuitorul Christos este aceea a unui Dumnezeu care nu doar se uita la tine atunci cand esti ingenuncheat de povara suferintelor, a amaraciunilor si a dramelor prin care treci, ci a unui Dumnezeu-OM, a unui Dumnezeu care de buna voie A ALES sa se intrupeze, sa experimenteze El insusi suferintele si dramele omenirii si, prin insusi acest fapt, POATE INTELEGE prin ce trec! Este acea Persoana care, cum spuneam, nu doar priveste, nu doar ca intelege, ci pune umarul, se apleaca si pune mana, ridica impreuna cu tine acea povara si te ajuta sa o porti pana atunci cand vei putea sta din nou pe picioarele tale. Stiu ca ti se poate parea ciudat ceea ce ti-am scris, insa acesta este Dumnezeul pe care l-am vazut la lucru in viata mea, pe care il pot percepe (pana la un punct, desigur) rational, in care cred si care – indraznesc sa afirm – nu m-a dezamagit pana acum.

As vrea sa spun ca Biserica, prin oamenii care o compun, Ii calca pe urme si ii urmeaza exemplul… Insa realitatea, din pacate, este de prea multe ori cea pe care o descrii tu. Asta imi aminteste de cazul descris de Richard Wurmbrand, unul din scriitorii mei favoriti, despre un evreu care voia sa devina crestin. Si, cum singurul crestin pe care-l stia era unul catolic, a zis ca vrea sa se duca la Roma, unde ar trebui sa fie crema si spuma acestei comunitati de credinciosi. Acum, crestinul stia el ce stia… si a tot incercat sa il determine sa se razgandeasca… In fine, nu a reusit, s-a dus evreul la Vatican, s-a intors, iar catolicul il intreaba daca s-a razgandit in privinta alegerii lui. Nu, i-a raspuns evreul. Inseamna ca ti-a placut ce ai vazut? Ba, dimpotriva, i s-a raspuns! Fereasca Dumnezeu! Insa daca Dumnezeul vostru a facut ca Biserica sa supravietuiasca 2000 de ani in ciuda acestei coruptii care o macina de la cel mai neinsemnat membru pana la varfurile ei, atunci cu siguranta ca El este Dumnezeul cel adevarat!

Ce vreau sa spun este ca Biserica, de nepermis de multe ori, isi tagaduieste Capul – pe Christos – prin felul in care membrii care o compun aleg sa traiasca aceasta viata si sa se raporteze la cei din jur. Insa lucrul acesta nu schimba felul in care Dumnezeu se raporteaza la noi! Iar daca El, intr-adevar, a murit pe acea cruce acum 2000 de ani doar pentru a ne impaca pe noi cu Sine, inseamna ca ne iubeste cumplit de mult si ca poate sa inteleaga dramele prin care trece o persoana care, la fel, iubeste pe cineva care nu ii raspunde cu aceeasi dragoste!

Cu prietenie,
Adrian

PS Cred ca iti voi face o „categorie” si tie in coloana din dreapta, intrucat discutiile devin din ce in ce mai interesante si cred ca si altii ar putea beneficia citindu-le!

6 09 2012
Robert Voinescu

De ce singuratatea trebuie sa duca la depresie?
Decat un partener care sa te exaspereze…mai bine singuratatea. In fond singuratatea nu poate fi absoluta decat in cazul sihastrilor…caci un om care locuieste la oras, care mai are 1-2 amici cu care schimba o vorba, nu e chiar asa de singur decat in casa lui. In casa lui unde atunci cand face ordine gaseste tot ordine, cand face curatenie nu-si bate nimeni joc de munca lui. In singuratate omul nu se depersonalizeaza ca atunci cand este cu cineva…..este el insusi si isi traieste viata dupa bunul plac, fara obligatii.

In biserica nu se studiaza toata Biblia, caci si-ar da seama cititorii ca locasul este plin de idoli…..de aceea zic ca acea femeie evlavioasa nu poate cunoaste toata Biblia…
Ca din intamplare mult mai putine femei cunosc Biblia decat barbatii, dar totusi mult mai multe femei merg regulat la Biserica….

Poporul evreu fusese avertizat ca va fi pedepsit crunt….nu doar din cauza nerecunoasterii Fiului….S-a gandit cineva ca, poate, exterminarea evreilor in razboi a fost un test ca sa se probeze credinta lor in Dumnezeu, daca isi pastreaza credinta pana in ultima clipa a vietii lor? Unii s-au lepadat , vazand in ce hal au ajuhs, furiosi ca Dumnezeu permite asa ceva….dar sigur majoritatea si-au pastrat-o…..SI S-AU MANTUIT!
Personal eu cred ca Dumnezeu nu ne ”rasplateste” pe masura pacatelor noastre care ne-au indepartat de El…de aceea poate e bine sa nu ne consideram tocmai indreptatiti la ajutor imediat….
In final: cine suntem noi sa Ii cerem Lui socoteala? ( raspunsul Domnului este in Cartea lui Iov)

6 09 2012
Alergic

Văd că sunt multe cazuri de boli psihice grave pe aici. Sunt analize de laborator specifice care se pot face […moderat…]

6 09 2012
claudiudoris

Draga Sinucigas Aspirant.

Sunt momente in viata in care exista oameni care ne fac sa ne pierdem increderea in noi. Si da,este adevarat ca o persoana aproape de tine iti poate distruge viata prin actiunile sale,si prin modul in care priveste si te vede.
Biserica este o guvernare,o politica a religiei.Asa cum a spus si Adrian despre Iisus,un Dumnezeu Om,care a venit pe Pamant sa poarte greutatile omului.Deasemenea a venit pe Pamant,pentru ca biserica indoctrina multa lume cu multe falsitati. Banii biserici sunt la locul lor. Iisus nu a cerut bani pentru rugaciunile sale si a omului credincios.El mai degraba ne-a spus:
Crede in tine.Vamesului care aduna si fura de la evrei,bani pentru stat,asa cum si in zilele noastre statul aduna de la noi.
Unul dintre mucenicii Sai Matei,a fost vames,la randul lui la intrebat pe Iisus,
Doamne de ce ma iubesti cand eu am furat de la oameni?
Acesta i-a raspuns:
Opreste-te.E simplu.Da totul inapoi.In primul rand cu mintea,care te poate schimba in timp cu o perceptie care o alegi.

Sa faci un lucru bun e mai greu decat sa faci un lucru rau.
Credinta este intotdeauna sa crezi in tine.
La fel Iisus,nu a spus sa nu crezi,mereu a spus crede si vei afla.
Dupa cum am citit din ce ati scris,cred ca sunteti o mama care isi educa copilul,cu respect si bunavoire.Acuma am inteles cand ati scris:

,,ma lupt de vreo 20 de ani sa mai raman AICI.
ma agat de valori precum dragoste, datorie, responsabilitate etc.
de acea singura fiinta care chiar ar suferi daca m-ar pierde. nu vreau sa-l condamn la o singuratate si-o viata pentru care nu e facut.”

IMI CER IERTARE,pentru ca la randul meu si eu ma simt singur.Si am ales sa scriu ce cred despre singuratate,tocmai ca in zilele noastre sunt acele persoane rare care iti sunt alaturi,si pentru care merita sa traiesti.Am vrut deasemenea sa transmit forta.SI VA MULTUMESC,ca la randul meu prin ce ati scris dumneavoastra,m-ati ajutat sa inteleg si sa merg acolo in tunelul in care,in ziua de astazi omul se simte.
Credeam ca dumneavoastra va simtit singura intr-o relatie,insa e o relatie care la randul meu si eu o traiesc,si o respect intotdeauna,pentru ca mi-a dat viata,sa depasesc greutatea aici si sa platesc ca in alta viata sa traiesc mai bine.De asta o mama trebuie repectata,incurajata,iubita,si singura persoana pentru care merita sa lupti in viata,singura persoana care este cel mai aproape de tine,cu sufletul.
Uneori par nebun,deduc totul dintr-o singura intamplare,care m-a socat si mi-a schimbat viata,nu in rau,ci in bine.Insa uneori o vad un calvar.
Probabil ar trebui sa nu o mai implic,sa o las in locul ei.Iar eu sa privesc doar locul meu.
Stiu un lucru frumos,dar uneori nu-l inteleg.
Atunci cand Dumnezeu vine in sufletul tau cand te nasti,are ceva aparte,care noi insine nu cunoastem,si care El vrea sa traiasca asta prin alegerea noastra,fiind noi experienta Sa.Dar oricat de mult te-ai opune apartelui Sau,nu ai cum sa-l schimbi,nu ai cum sa-l traiesti altfel decat cum este creat,si cum trebuie trait. El mereu isi duce ce trebuie trait la bun sfarsit,asa cum trebuie el trait ,,apartele” mai devreme sau mai tarziu.
Acela este Dumnezeul adevarat din tine.Ascultati cele mai inalte ganduri si cele mai inalte simtaminte,acela este El.

7 09 2012
Bogdan

Nu o sa spun lucruri ca „niciodata nu e prea tarziu” sau „spera in continuare la ceva mai bun”, e riscul prea mare sa te enervez. Dupa parerea mea nu exista niciun fel de firmitura de adevar in viata de zi cu zi a oamenilor, sunt doar adaptari la viata, unele atata de cotidiene si de banale incat scarbesc si fac socurile sa para chiar placute. Ca oameni ne adaptam la viata si la ce ne prezinta ea, nu ca ne-am dori un anumit lucru, ci ca asa TREBUIE sa fie. E stupid, dar real. Spui ca nu esti credincios, credinta nu inseamna sa mergi la biserica sau sa arati altora ca poti face la veioza cu mainile un porumbel alb. Din contra, probabil oamenii care fac lucrurile astea, sunt poate cei mai necredinciosi. Ei nu baga la cap sunete si mesaje, sunt prezenti acolo ca studentii la cursuri, sa faca prezenta (pontaju). Parerea mea este ca oamenii cei mai credinciosi sunt cei care dau dovada de un comportament corect atat fata de cei din jur, cat si fata de ei insisi.
Acum , partea comica, este ca un nivel ridicat de corectitudine, pe orice plan, atrage dupa sine si o mare gramada de dezamagiri. Acolo de fapt e socul cel mai mare, cand nu gresesti nimic, te zbati sa faci sa fie cat mai bine, si rezultatul…..este de dimensiunile si consistenta unui excrement de mamut. Lucrurile de genul asta nu ti se intampla numai tie, le traim cu totii, diferenta e modul in care le percepem. Ideal ar fi sa manifesti aceeasi corectitudine, dar sa nu ai asteptari de acelasi fel de la cei din jur, pe tema asta chiar poti sa te amuzi. Intr-un fel destul de negru, sunt destul de amuzante situatiile de genul asta. Adica oferi tot ce poti mai bun si primesti o palma, privesti putin in gol sa constientizezi si reactia normala ar trebuie sa fie sa te infunde rasul.
Multi oameni care au scris problemele lor aici pe blog sunt oameni extrem de inteligenti, dar si cu un nivel de hipersensibilitate ridicat. Partea interesanta e ca tocmai hipersensibilitatea asta i-a facut sa dezvolte inteligenta, frumos ar fi, acum ca s-a atins un prag intelectual ridicat, sa se scape de hipersensibilitate si sa se beneficieze de pe urma inteligentei dobandite, fie din carti, experienta sau meditatii, pentru a face sau a obtine ce isi doresc. Din pacate inteligenta asta se foloseste pentru a analiza minutios trecutul si cat de mult ne afecteaza sau o sa ne afecteze el in continuare. In cazuri de genul asta, inteligenta nu mai este un avantaj, ci devine nociva.

7 09 2012
claudiudoris

Singura schimbare in care omul va fii,este SINGURATATEA.Multa lume sufera din cauza asta.Multa lume care o simte este puternica.
Nimic si nimeni nu este mai puternic decat acela care mereu,a fost murdarit cu sange,acela care in suflet are cutite aruncate de fratii sai Pamanteni,acela care a simtit ignoranta,acela care a simtit nedreptate,acela care a simtit umilinta,acela care a fost torturat,acela care a simtit saracia,acela care plange pentru cei din jur si pentru ce traiesc,acela caruia ii pasa,acela care a simtit pustiul,acela care a fost un soldat in spatele inamicilor,acela care a fost doborat de cei puternici el fiind slab,acela care a fost judecat pentru ceea ce nu este,acela care iubeste in continuare,acela care merge alaturi de dragoste,acela care stie sa se iubeasca ,acela care se adapteaza iadului din jurul sau,acela care iubeste iadul si sabiile care-i impunge sufletul pentru ceea ce nu este.Acela care judeca pentru dreptatea omului.

,,Şi cerul plânge când stelele cad,
Şi soarele arde crescând în ani.
Oare cui îi pasă de ea moarte
Şi de omul slab şi vag?!
Când soldaţi-s îmbrăcaţi cu focul,
Lipit pe ei ca şi un scai!”

De ce America face razboi,in state slabe si supuse lor?Oare de ce?
De ce omului slab ii ia si ultima picatura?
De ce mereu cel slab este inamicul celui puternic?
De ce vor sa domine? Oare ei nu fac crima?
Cate crime au facut? De ce nu se pune cu cineva de masura sa?

Intr-o zi,tot raul se va intoarce impotriva lui.
Sa aduni in tine,e bine pentru cel care mai tarziu are nevoie de tine.

Sunt tineri care au 20 de ani.Traim in mileniul 3,anul 2013 in curand,putini isi permit sa aibe un lacas in care sa simta liniste.Cati dintre tineri cand vor ajunge la 50 60 de ani vor avea din ce trai daca acuma in zilele noastre abia traiesc de la o zi la alta?Oare cati?

In ultimii 40 50 de ani tehnologia a vansat enorm,enorm de mult.Unii ne intrebam chiar si acuma in prezent chiar daca gandul iti este doar la paine si placere.Azi sa fie ca maine nu mai traiesc.Dar vor trai copii care se nasc,vor trai generatii…Ce o sa faca aceia?Ce o sa invete?Cand profesorii nu apuca sa te invete intro ora 2 si multi nu-si mai dau silinta la ce trai au.Parintii nu isi permit sa le plateasca ore,aceia sunt cei care pica Bacul,si altii ii judeca pentru ca nu invata.Sunt multi care nu-si dau interesul dar sunt si foarte multi care vor sa invete,insa din propria experienta spun ca la o singura ora retii putin,si vei trece la urmatoarea lectie.Cine te sprijina in ziua de astazi cand guvernul nu se gandeste la copilul sau decat sa faca banii pentru familia lor sau pentru alte afaceri,in timp ce orfelinatele sunt pline de copii fara parinti.EXISTA INTRE NOI O FLAMA INTERZISA.
Asta inseamna sa fii constient chiar daca nu apuci acele vremuri de house,cand deja a inceput sa fie house si va fii.Atunci te intrebi cum de-ti vine sa-ti bagi o supradoza in vena,sa te duci din lumea asta.
Eu nu am vazut un artist in afara de 2pac si Michael Jackson sa transmita prin muzica,si sa ajute cu bani saracii,si sa iubeasca copiii.Si aceia au fost judecati si omorati.
Ce sa ramana?
Va ramane guvernul,caci Mie imi place sa traiesc Singur,in singurul cel mai crunt pentru ei.
Atunci te intrebi cine merita?
Probabil cei care traiesc aici scriind,si cei carora le pasa…sa faca un pas pentru a ajuta cat pot.Toti meritam,si toti merita ce este mai bun si ce este profund sa fie inteles.
:(:(:(

12 09 2012
claudiudoris

Draga Bogdan,inteligenta este nociva,dar…..nu intotdeauna.
Este bine sa gasesti opus a ceea ce te doaboara in fiecare zi.
Este bine sa te adaptezi iadului din jurul tau.Pentru ca iti spun eu,tu nu vezi si eu nu vad cand in acest moment,milioane de suflete sufera,milioane de suflete spun cuvinte din durerea care o simt.Sa stii ce-i important,ca atunci cand suferi,atunci cand esti dezamagit,atunci cand cineva te-a ingenunchiat,habar nu avem cate cuvinte din durere si sufelt zboara spre Univers,doar pentru nedreptatea care iti strapunge lumea.Pentru nedreptatea care zilnic o vedem in jurul nostru.
Sa fii inteligent inseamna sa infrunti ignoranta,indiferenta,nepasarea.
Si cum poti infrunta asta? Unealta cea mai putenica decat ele sunt UITAREA.
Atunci cand uiti de ele Uita Dumnezeu de ele.
Am spus o vorba mai demult unei persoane la care am tinut enorm de mult.I-am spus asa:Ce mi-ai dat tu,eu nu ti-am dat,dar faci ce vrei,ma ignori doar pentru ca am vrut sa fiu eu.Ma lasat fara motiv,atunci am inceput sa scriu aici pe site.
Nu exista imposibil sa infrunti inamicul.Uneori doare,dar avem unelte suficiente pentru a le lasa deoparte.Orice om face ce crede ca e mai bine pentru el insusi.Probabil ca atunci cand nu ne dormim sa ni se intample,incercam mereu sa fim puternici pentru a le obtine,sau a le depasi.
Rezistenta este mai puternica decat forta,si mai puternica decat puterea.
Va las cu bine!:*:*

7 10 2012
claudiudoris

Daca tot nu crezi sunt dovezi:)
De ce l-au ucis pe Iisus?
De ce l-au ucis pe J.F.Kennedy?
De ce l-au ucis pe Papa Ioan Paul al II?Pentru ca si ala deja a spus din jocul care-l fac ei,intr-o reuniune la Vatican,pana si el deja stia ce-i religia,si ce este El.
De ce l-au ucis pe Tupac,hip-hop nah… pentru ca nu a aratat rahat,care este deja si multi il vedem,a aratat din jocul lor.
De ce au ucis-o pe printesa Diana?Pentru ca nu era din filiala lor,era un sange al oamenilor de rand.
Si da daca asta este filozofie HAIDETI FRATILOR SA NE INGROPAM CU TOTII CE PLM,DAOR SUNTEM NISTE MASINI DE PLASTIC.
Pacat ca-mi pasa de astea,dar va fii un timp cand eu le stiu,si-mi vor folosi.Si va fii un timp cand acest mincinos eu,nu va mai fii sa minta.Pacat ca traiesc in rahatul asta de papile gustative.

13 10 2012
Bogdan

Eram sigur ca discursul tau are asa o tenta de hip-hop. Tupac asta este intr-adevar un exemplu de urmat, mort impuscat fiindca s-a luat cu toata lumea in gura mai putin cu maica-sa, 99,9 % din piesele muzicale scrise erau scrise cand era drogat sau in demi coma alcoolica, a avut cateva zeci de procese bazate pe acuzatii de viol, iar el era f. inocent in legatura cu asta pentru ca nici nu le mai recunoastea pe fetele care il acuzau, fiind probabil 2-3 pe seara e greu sa le tii minte pe toate. Sunt documentare unde explica cu o deosebita usurinta cum de distractie obisnuia, beat fiind, sa mai traga din cand in cand cu pusca in casa. Imi place ca in lista l-ai pus intre Iisus, Kennedy si Papa. Sub anumite influente e destul de usor sa scoti lucruri profunde (vezi miile de cazuri de drogati care dimineata sunt Dumnezei si seara batman, mai sunt si cazuri tragice de supermeni care cred ca pot zbura) de ascultat, si e numai parerea mea, ar fi acei oameni care nu au nevoie de stimuli obtinuti chimic pentru a inspira pe cineva. Cand crezi si te inspiri din discursuri artistice e ca si cum ai crede ca filmele sunt adevarate. O sa te trezesti la un moment dat, fiind intr-o polemica cu ciocanitoare woody, ca incerci sa il suni pe rambo sa iti faca dreptate.

13 10 2012
addsalu

Draga Bogdan, draga Boyzboy,

Oricat de haioase ar fi replicile si micile voastre contre uneori, va rog din suflet sa nu va atacati reciproc. Din experienta pot spune ca, uneori, ideile criticate pot fi percepute ca o critica a persoanei cu care polemizati. Nu as vrea sa se intample asta. Sa nu uitam ca suntem cu totii aici pentru a ajuta si, uneori, pentru a primi ajutorul celorlalti.

Va multumesc amandurora! Stiti ca amandoi imi sunteti dragi…

Cu prietenie,
Adrian

13 10 2012
Bogdan

Adriane, tu esti de vina, ca a trecut atata timp si inca nu ai organizat o iesire de grup. Eu, tu, boyzyboyzy si …. anunaki.

14 10 2012
claudiudoris

Linistea,intotdeauna apare dupa un razboi,ori daca pierzi,ori daca castigi.
Dragostea te intareste,atunci cand raul patrunde in ea.
Sufletul stie mereu ceea ce vrea,insa mintea de multe ori nu-l lasa.
Ne judecam unul pe altul,dar pana la urma toti traim intr-o oala.(PAMANT)
Esti o leguma ca si mine si ca celelalte,care au fiecare cate un potential.
Nu exista fals,decat ceea ce nu putem vedea.
Degeaba spui ca stii,daca nu ai trait sa inveti,apoi sa spui ca stii si din urma,inainte sa vezi.
Viata inseamna,suferinta,lupta,dragoste,sacrificii si biruinta.In spate la toate astea,exista viata.
Omul se considera matur,dar plange dupa jucariile din jur.
Sa fii mort,cate-o data,te duce in locul unde esti viu.
Cateva din dogma mea.
Nu vreau sa-mi faca dreptate nimeni.Pentru ca nici tu nu vrei sa ti se faca dreptate.Si nu vreau dragoste de la nimeni pentru ca eu am sange VERDE de nebun,traiesc acolo unde nu exista nimic,iar tu ai sange rosu,si ceilalti au alte culori.Pentru ca ne comportam ca si cum am fii din elementul animalelor.Asa cum nici tu nu-ti doresti,nici eu nu-mi doresc.
De-asta,cei din lumea inalta se joaca cu tine,esti sclavul lor,si anume,nu mai sta nimeni cu zbiciul in spatele tau,si nu te mai vinde nimeni la bogati sa fii sluga lor,ci mintea ta este a lor,atat,ti-au furat toata puterea,pentru ca ti-a dat jucarii pentru care sa traiesti,iar tu muncesti mereu pentru ei,tu doar pretinzi ca lucrezi pentru tine si ca viata asta este a ta,ESTE A TA,insa o lasi sa fie a lor,si nu ai nici o viata,esti un nimic,esti un nimeni,degeaba ai bani,degeaba esti,artist,degeaba incerci sa fii mai sus decat celalalt ca esti un nimeni,pentru ca nu ai viata ta.Si daca asta din jurul tau este viata ta,atunci visele din sufletul tau unde sunt?Mai spune-mi ca ai viata ta,si daca esti multumit,atunci poti sa pleci linistit.Pentru ca oricate jucarii ai,nu esti multumit,oricati bani ai nu iti ajung,pentru ca intrii in lumea scumpa si pana la urma iti trebuie un amortizor sa fii multumit.Este o esenta inalta.Deci,pana la urma esti tot un sclav….NU VREAU SA JIGNESC PE NIMENI…si nu ma adresez tie cu esti,tu,si sa fii.Ci la modul general.

Tupac,nu a fost violator,nici criminal,nici gangster,a fost cel mai mare negru care s-a luptat impotriva sclaviei.Violul i-a fost inscenat,si guvernul il vroiau mort,pentru ca a facut multe melodii in care a spus din cate am inteles asa…
Poate sunt un caine care traieste pentru tine,dar atunci unde este dragostea?
Si sunt mai multe,n-am timp sa-ti dau explicatii.
Drum bun….N-am timp de prostii.

14 10 2012
claudiudoris

Linistea,intotdeauna apare dupa un razboi,ori daca pierzi,ori daca castigi.
Dragostea ma intareste,atunci cand raul patrunde in ea.
Sufletul stie mereu ceea ce vrea,insa mintea de multe ori nu-l lasa.
Ne judecam unul pe altul,dar pana la urma toti traim intr-o oala.(PAMANT)
Sunt o leguma ca si tine si ca celelalte,care au fiecare cate un potential.
Nu exista fals,decat ceea ce nu putem vedea.
Degeaba spun ca stiu,daca nu am trait sa invat,apoi sa spun ca stiu si din urma,inainte sa vad.
Viata inseamna,suferinta,lupta,dragoste,sacrificii si biruinta.In spate la toate astea,exista viata.
Omul se considera matur,dar plange dupa jucariile din jur.
Sa fiu mort,cate-o data,ma duce in locul unde sunt viu.
Cateva din dogma mea.
Nu vreau sa-mi faca dreptate nimeni.Pentru ca nici tu nu vrei sa ti se faca dreptate.Si nu vreau dragoste de la nimeni pentru ca eu am sange VERDE de nebun,traiesc acolo unde nu exista nimic,iar tu ai sange rosu,si ceilalti au alte culori.Pentru ca ne comportam ca si cum am fii din elementul animalelor.Asa cum nici tu nu-ti doresti,nici eu nu-mi doresc.
De-asta,cei din lumea inalta se joaca cu mine,sunt sclavul lor,si anume,nu mai sta nimeni cu zbiciul in spatele meu,si nu ma mai vinde nimeni la bogati sa fiu sluga lor,ci mintea mea este a lor,atat,mi-au furat toata puterea,pentru ca mi-a dat jucarii pentru care sa traiesc,iar eu muncesti mereu pentru ei,eu doar pretind ca lucrez pentru mine si ca viata asta este a mea,ESTE A MEA,insa o las sa fie a lor,si nu am nici o viata,sunt un nimic,sunt un nimeni,degeaba am bani,degeaba sunt,artist,degeaba incerc sa fiu mai sus decat celalalt ca sunt un nimeni,pentru ca nu am viata mea.Si daca asta din jurul meu este viata mea,atunci visele din sufletul meu unde sunt?Mai spune-mi ca ai viata ta,si daca esti multumit,atunci poti sa pleci linistit.Pentru ca oricate jucarii am,nu suntmultumit,oricati bani am nu imi ajung,pentru ca intru in lumea scumpa si pana la urma imi trebuie un amortizor sa-mi fac dreptate si sa fiu multumit.Este o esenta inalta.Deci,pana la urma sunt tot un sclav.

Asa…ma voi adresa mie de aici inainte,daca mai este vre-o data cazul si daca mai aleg sa scriu aici vre-o data.

14 10 2012
claudiudoris

Dumnezeu este lumea mea,este familia mea,doar El ma intelege.Doar El ma cunoaste,doar El stie ce simt,Doar El stie cat pot fii de criminal si de bun.
Doar El nu ma judeca si nu-mi spune lucruri urate.

14 10 2012
addsalu

Draga Claudiu – Boyzboy,

Te rog din suflet sa nu lasi divergentele de genul acesta sa te amarasca. Va apreciez mult contributiile amandurora – si a ta, si a lui Bogdan. Fiecare aveti specificul vostru DAR, impreuna, parca sar scantei. Cred ca de vina este diferenta de varsta dintre voi – eu sunt cumva la mijloc…

In fine, imi pare rau pentru toata situatia si sper sa va limitati, fiecare din voi, la ceea ce faceti foarte bine – la a-i ajuta pe altii sa treaca peste clipele cumplite din viata lor. Asta ne uneste si ne ajuta sa trecem peste micile divergente…

Cu prietenie,
Adrian

14 10 2012
claudiudoris

Jur ca mi-am sters facebook-ul,pentru ca si asa mereu am fost aruncat.E o filozofie de hip-hop,si jur ca am nevoie ca sa ma iau dupa Tupac asta si dupa toata lumea.Inca dorm nu m-am trezit,si o sa ma trezesc intr-o zii si nu am sa mai vad nici o realitate.Am sters si contul de yahoo in 90 de zile,sa nu mai cred ca depind de vre-o unul.Si jur ca am sa tac pe veci amin,pentru ca Dumnezeu nu are esenta decat nuanta cea mai importanta,aia nici o data nu este judecata.Si am sa fug cat ma tin picioarele pentru ca nu mai trebuie sa contez pentru nimeni.Sunt un gunoi pentru toata lumea,si nu merita sa mai stau in vazul ei.
Si iti mai zic ceva,fie ea filozofie ce o fii nu ma intereseaza.Sa lupti este o oportunitate,sa nu lupti este o multumire.
Si fie cat oi fii de copil,de imatur,de asa cum am nevoie de rambo si chuk norris,asa nu am nevoie de nimeni.Pentru ca oricum,intr-o viata dinasta,sincer nimeni nu te iubeste cu adevarat,si nu contezi nici o data pentru nimeni.LUMEA ESTE EGOISTA PENTRU JUCARII.
Sa-mi spui ca copilul tau va fii schimbarea pentru omenire,generatia urmatoare.Pentru ca peste un stapan exista altul.Si peste un Dumnezeu exista altul.Mereu.
Am sa fug sa nu mai stau in vaz,pentru ca asa nu vrea sa ma vada nimeni.
Va urez mult noroc,sa treceti peste greul care nu este.

16 10 2012
addsalu

Boyzboy, Bogdan,

NU voi mai da drumul pe site comentariilor off topic. Nu ajuta pe nimeni cu nimic. Cred ca este o pierdere pentru toata lumea, inclusiv pentru voi doi, disputa aceasta inutila. De ce nu acceptati ca sunteti diferiti si ca ganditi diferit? Nu inseamna ca celalalt este gresit, ci doar…diferit.

Repet, amandoi imi sunteti dragi…

Sper sa intelegeti motivele pentru care UNELE din mesajele voastre – cele cu ‘sageti’ – nu vor mai aparea aici. Viata este prea scurta pentru a ne-o irosi atacandu-i pe altii. Suntem pe aceeasi baricada, baieti! Sa nu uitam asta!

Adrian

16 10 2012
Bogdan

Sunt sageti de prietenie, dar boyzyboyzy nu stiu de ce se supara. Uite si eu mi-am sters contul de facebook, (ca sa arat ca ii sunt alaturi in acest protest cibernetic) desi nu am avut niciodata. Fara sa te superi iarasi boyzyboyzy, la modul f. sincer eu cred ca te-ai suparat asa tare pt ca ti-ai sters contul de facebook 😦

17 10 2012
claudiudoris

Bogdan,cu o sticla de whisky, trece supararea,cu o sala buna de barbat,si cu omega 3 6 si 9 merge creierasul,chiar daca am zile in care sunt aruncat asa din parti,ma lupt pentru ca intr-o zi am sa am o oportunitate.Am avut o zi apasatoare,atunci cand am zis ca-mi sterg conturile,si asa am facut,pentru ca,daca persoana importanta pentru mine nu este,macar pentru o steluta,fara cuvinte,mi-e greu si mie sa stii,chiar daca incerc sa deslusesc detaliile,sunt constient ca am o familie,si nu pot sa fac rahaturi,nu ma lasa constiinta,poate as fii trait mai bine facand rahaturi,sa nu am responsabiitati,la cata nedreptate este pai atunci sa fie.Practic asta este jocul imi dai rahat,pai haide sa ti-l arat pe-al meu.Dar nah…suntem prinsi intre dragoste si frica,cu toate ca mergi si alegi dragostea,poate sa se joace cu frica doar cu pasiunea.
Numai bine.

22 10 2012
Lica Nemes

Fiecare zi ne dă motive să renunțăm la ceva din ceea ce vrem să facem bine și frumos cu viața noastră și a altora. Cineva ne vorbește de rău. Cineva ne pune bețe în roate și planurile noastre nu merg cum ne-am propus. Ne lovim de oameni care mereu vor să se bage în viața noastră. Cineva ne minte. Cineva ne bârfește. Cineva încearcă să ne manipuleze. Cineva caută să ne controleze și să ne facă să credem că suntem inferiori lor. Ba, uneori, noi ne facem rău cu mâna noastră. Chiar și știrile, titlurile lor, încearcă să ne manipuleze să urâm pe cineva sau ne înfrică transmițând panică și nesiguranță.

Vestea bună este că dacă privim prin prisma credinței că Dumnezeu ne-a făcut să fim ceva bun, că avem un destin minunat, toate aceste lucruri negative, nu sunt decât scări educaționale, pe care trebuie să pășim pentru a urca și nu scări sub care să ne ascundem de frică. Nu suntem victimele nimănui. Suntem pe drumul maturizării și autocunoașterii. Dacă privim astfel lucrurile, ne întărim credința, mintea, sufletul și nu mai avem de ce să ne plângem.

Da, știu, sunt motive să renunțăm, dar nu avem și dreptul să o facem.

Și ce dacă ai crescut în greutăți? Și ce dacă ai avut o familie dificilă? Și ce dacă ai pierdut mult în viață? Și ce dacă cineva te-a făcut să suferi? Ești genul ăla care te superi repede și lași totul baltă? Cunosc bine ispita asta, dar ascultă-mă: CHIAR DACĂ AI MOTIVE să nu mai faci nimic frumos cu viața ta, nu ai și dreptul ăsta.

Uită-te în ochii lui Lizzie. Ea a avut motive să se sinucidă dar nu a avut dreptul să o facă. Ea a transformat motivul pentru ceva rău în motivație pentru ceva foarte bun. (Articolul despre ea: http://viatainmainiletale.blogspot.ro/2012/09/frumusetea-celei-mai-urate-femei-din.html)

Vreau să spun că avem motive să facem ceva ce nu e bine și ce nu ne place. Și încă cum. Și eu am trecut prin faze urâte. Am motive să bat cel puțin 2 oameni. Am motive să urăsc, am motive să mă răzbun. Am motive să îl bag pe unu în închisoare, am multe motive să plec la capătul lumii și să stau singur, dar nu am dreptul ăsta. Așa cum am mai zis, pășesc în sus pe trepte, devenind mai bun zi de zi. Sunt mai sus acum și văd mult mai bine drumul înainte. Ce ar fi vrut să mă tragă în jos, m-a propulsat în sus, deoarece am avut o altă perspectivă. Una divină. Una pozitivă. Una constructivă.

Poate tu crezi că ai motive să renunți la studii, la afaceri, la proiectul tău, la credință, dar nu ai dreptul să o faci. Ai motive să devii alcoolic, să te droghezi, să devii un băiat rău, sau o fată ușoară, sau să te izolezi, dar nu ai dreptul să faci asta. Ai poate, mii de motive să renunți la tine însuți, la cei dragi, la viață, la iubire, dar nu ai dreptul să o faci.

Spun că nu ai dreptul, deoarece viața ta este valoarea ta și ce faci cu ea este responsabilitatea ta dar și pentru că ideea de a iubi, prețui și salva viața în orice formă a ei este, poate, chiar motivul pentru care tu exiști.

(va urma)

Scris de Lică Nemeș

22 10 2012
Angela...salvata prin HAR

Minunat Lica Nemes
GOTT SEGNE DICH!

22 10 2012
claudiudoris

Ce motive?
De ce nu as avea dreptul?Cine spune asta?
De ce mi-ar trebui un motiv sa traiesc?
Daca as fii pur si simplu,fara sa-mi trebuiasca vre-un motiv,atunci din ceea ce ai spus tu,rezulta ca sunt doar niste criterii de a alege ceea ce vrei sa faci,sau ce te forteaza sa faci,sau din contra din,nepasarea care tine la baza un element pe care trebuie sa-l urmezi pentru ca imbunatatii,ceea ce esti.
Viata cred eu,nu este un motiv.
Cred ca este o respiratie,asa cum respir.
Da te inteleg,spui ca ai avut greutati in viata si tu ca si deasemenea toti oamenii.
Dar ce ne-am face noi fara greutati?
Ce ne-am face noi daca am iubi si ne-am gandi numai la ceilalti din jur?
{Adica;Haide ca fiecare dintre noi sa ne gandim la noi ca si cum ne-am gandi la celalalt.Adica asa cum te gandesti la tine,nu mai trebuie sa te gandesti la celalalt,ci reiese eu-l tau,pai daca este bun atunci merita cei bun,ca viata asta o sa-i dea,pentru ca fiecare farama este Dumnezeu,si daca este rau pai viata asta o sa-i dea.} Aici spun,tocmai,ca,daca ne-am gandi fiecare la noi,am fii constienti si de celalalt.Tu ceri de la viata,prin ceea ce faci,si constient si inconstient.
Pana nu lasam decenta de-oparte,pana nu invatam sa suferim,nu vom creste.
Eu deja am obosit,sa tot scot din mine.Pentru ca in final cred eu,degeaba stim toate lucrurile,daca din ele nu punem in practic,aplicatie.
Spunem ca suntem barbati,dar ai frica si irespinsabilitate atunci cand trebuie sa-ti ceri dreptul.Spunem ca suntem femei,dar le lasam sa se lupte ca si noi pentru ca am devenit si noi la fel,ba mai rau,si atunci spunem de ce se comporta unele femei altfel?Si atunci spunem ca avem motive pentru care sa traiesti.
Care or fii?Sa-i lsama mereu sa ne fure mintiile.
Pai daca as iesi in fata parlamentului,si as incepe sa strig si sa critic viata care,o construiesc cica,de parca nu ar fii construita deja,multa lume s-ar uita la mine ca si cum as fii nebun,ca si cum ar zice
-pai saracu s-a saturat de saracie! ;dar la el nu se gandeste cam cum traieste,si problema este aici,ca noi vedem doar partea celuilalt de langa,putin vedem partea noastra,ca pana la urma toti traim cu aceleasi reguli,cu aceleasi mancaruri,dar in timpuri diferite.
Dar am fost invatati,ca din decenta,si din frica sa-i lasam pe altii care nu au frica sa faca treaba care Dumnezeu striga prin ei de milenii.

Motivul meu,este sa traiesc pentru mine,cu ceea ce sunt,si voi fii,si il rog pe Dumnezeu sa-mi mai dea inca pe-atata suferinta,cat am suferit pana la 25 de ani,dar simt ca nu-mi mai da,nu mai gasesc cel mai inalt element sa ma intareasca,pacat,pentru mine,deja a inceput sa-mi placa suferinta,sincer,de ce atunci cand iti place un lucru nu-l mai ai?Oare?
Pai tocmai ca-l placi,si ai inceput sa-l intelegi,de asta nu-l mai atragi,trebuie ceva si mai infocat decat ce a fost.
Dar cred eu ca suferinta este si in lucrurile care nu ne plac si le facem zilnic.E ok,practic si asta,si ii multumesc sufletului meu ca asta a vrut.
Da,asa dupa cum spuneam,incet incet,fiecare se apropie de el insusi din ce in ce mai mult.

Insa vom urma in alta parte.

Scris: de Claudiu Doris.

2 01 2013
archanghel

Draga Claudiu Doris,nu sti ce este suferinta,nu ai fost in contact cu suferinta si nu ai suferit inca.Doresti suferinta ? A inceput sa-ti placa ? EU-l tau te va ucide rapid daca doreste.Ai stat pe margine si ai simtit mireasma suferintei iar ca urmare,crezi ca si tu ai suferit,Sa te fereasca Cel de sus de suferinta. Sa traiesti viata prin dorinte si sa faci confuzie ca este traita prin vointa ,se intimpla la toata lumea.Dar sa traiesti prin vointa,cind suferinta elimina toate dorintele,asta este ceva ce putini oameni pot sa inteleaga,dar de obicei,cei care nutresc ginduri suicidale ,inteleg.

3 01 2013
claudiudoris

Asa este,ai dreptate,nu am suferit inca.Traieste fara dorinte.Nici eu nu mai am nici o dorinta.Traiesc intr-o lume moarta unde „ceea ce sunt”este aproape pierdut.Habar nu ai ce greu mi-e sa scriu,dar se pare ca stii sa faci omul sa vorbeasca cand eu incercam treptat sa nu ma mai apropiu de acest site.Va veni si perioada cand voi pleca pentru totdeauna din imaturitatea pe care nu o am,din inexperienta si din acest „Eu” pe care tu nu il mai ai si nu poti intelege claritatea unui sentiment pe care multi oameni intelepti de-a lungul timpului l-au exprimat si au stiut ce spun atunci cand au trecut prin viata si au stiut ce inseamna „suferinta”.Cel de sus nu te fereste si nici nu te ajuta.Ceea ce poti face este sa te ajuti pe tine.Cand vei fugi de suferinta atunci poti spune ca inca suferi,cand vei incerca sa uiti toti oamenii care te-au facut sa suferi,ceea ce nu dorinta te face sa suferi,atunci chiar esti in acest pisc al suferintei.Eu nu sufar domnule archanghel,daca suferinta dumneavoastra a eliminat orice dorinta inseamna ca le-ati trait pe toate.Da probabil inca nu stiti ce inseamna aia viata.Eu nu o stiu nici atat,nici macar lumea asta a lui Dumnezeu in care traiesc nu-mi da dreptul sa-mi exprim sentimentul.Cand voi trai cu sentimentul ci nu cu dorinta voi stii ce inseamna suferinta.Traieste tu experienta din sufletul meu si atunci vei intelege ceea ce inteleg si eu.O sa mai am o viata in care nu o sa am nimic,dar in cealalta viata ma voi ridica pentru tot ce-am suferit.
E greu sa ma vezi domnule archanghel,si e greu sa ma vada multi oameni,pentru ca omenirea sufera din cauza ca noi oamenii nu suntem apreciati pentru „ceea ce suntem”ci mai degraba suntem apreciati pentru ceea ce avem.Vei intelege ceea ce vreu sa spun.Iar daca nu ai dorinte inseamna ca nu mai ai nici vise.Visele domnule archanghel sunt imposibil de evitat,pentru ca atunci cand vom invata sa traim cu „ceea ce suntem” vom intelege ce inseamna sa fiu „Eu”.Cei mai apropiati de „Eu” au fost mereu cei pe care oamenii nu i-au apreciat,pentru ca acestia au fost cel mai apropiat de „Eu”.”Eu” nu ma va distruge niciodata si daca o va face tot „Eu” ma va ridica.Oamenii sunt devina pentru „ceea ce traiesc”pentru ca lumea in care traiesc acesti oameni,nu este a lor,ci a gruparilor de oameni care mituie o realitate,iar mitul inseamna indepartarea de „Eu”.Dumneata inca nu esti pe drumul cautarii de sine,eu ii multumesc acestui „Eu” pentru ca m-a ajutat sa ma regasesc pe mine.Si da am suferit din cauza dragostei pe care am vrut sa o daruiesc cu adevarat unor oameni care nu au vrut-o si nu m-au vrut.
Eu merit sa traiesc singuratatea pentru ca asa am creat-o din timp,fiind mereu singur.Alti oameni au contribuit destul de bine la ceea ce traiesc eu,iar ceea ce traiesc eu prin acesti oameni este o parte din adevarul lor ca au vrut ca nu au vrut toti acesti oameni au facut sa traiesc „adevarul lor”.
Iisus a spus,ca adevarul te va elibera.Dar se pare ca oamenii nu sunt in cautarea adevarului,ci nu stiu in ce cautare sunt.
Am trait mereu cu impresia acea care mi-au dat-o multi oameni,ca nu ma va iubi nimeni si ca nu am prentru cine sa traiesc,chiar daca este asa „ceea ce traiesc”este „ceea ce sunt”.Daca sufletul meu simte ca vrea dragoste inseamna ca are de daruit indiferent cum,pana la urma ma va cunoaste cineva cu adevarat,fara ca sa imi spuna ca nu am suferit,iar acela ma va aprecia pentru „ceea ce sunt”,eu nu am sa-mi las demnitatea in aceasta epoca nici macar pentru jumatatea mea.Daca iubirea este neconditionata asta nu da dreptul ca celalalt poate sa faca ce vrea cu mine si invers.Eu nu o sa-mi mai pun sufletul in acest joc in care traiesc.
Dumneata sper ca vei intelege asa cum inteleg si eu ca suferinta care ati strabatut-o va impietrit din cauza ca nu mai aveti nici macar dorinta de dragoste cea mai simpla si sincera dorinta,adica sa ai un suflet care sa te iubeasca pentru „ceea ce esti” sau sa daruiesti dragoste cu ce poti si cu cat poti pentru ceilalti.
Cadoul meu de craciun a fost sa umplu un sac plin de haine din dulapul meu,blugi,bluze,maieuri,tricouri,printre care au fost si aproape noi ca le-am purtat o data sau de doua ori,si nu mi-au mai fost bune pentru ca cu timpul am slabit,si sa le dau unor oameni de pe strada care am crezut eu ca sunt mai sinceri si le sunt bune pentru a le purta.Pentru ca eu am ochi sa deschid sa vad in ce lume traiesc.

3 01 2013
claudiudoris

Intr-o zi ai lasat dragostea si ai acceptat altceva,in multe zile ai lasat-o si ai acceptata altceva,asta te-a adus in ceea ce ai dat tu o data.Sa nu uiti ce-ti spun pentru ca nu spun din rautate.Tot adevarul nostru care il cautam de-a lungul timpului se afla in ceea ce am creat noi cu noi,toata viata.Ne este mila de noi atunci cand ne vedem cu adevarat,intr-un om sau in singura persoana.Eu sunt doar reflexia a ceea ce traiesc,si fiecare este doar reflexia a ceea ce traieste.Constient,subconstient,supraconstient este toata creatia omului care se intoarce mereu si mereu si mereu sub o alta forma cu acelasi efect si asta exprima”asta sunt eu”. Razboiul fizic aduce un razboi psihic.Razboiul psihic aduce un razboi al dementei.Ceea ce traim astazi este rezultatul de ieri.
Tot ceea ce exista si tot ceea ce vad eu,a creat de-a lungul timpului omul.
Ceea ce traim astazi este rezultatul de ieri sa nu uiti ca ceea ce traiesti tu acuma ca suferi asta ai daruit vietii.Poate nu crezi si crezi ca cel care sufera este cel mai bun om,dar eu iti spun ca omul cel mai bun este acela care iarta si ramane mereu „Eu”.Nu o sa mai detaliez nimic din ceea ce gandesc,fiecare are creier,fiecare traieste,sa-si caute fiecare libertatea de sine pentru ca libertate de viata nu o avem,trebuie sa o castigam.Jocul in care ma aflu este ca si o poveste.Incepe cam asa;degeaba imi pun intrebarea „Cine sunt”cunosc tot Universul,pentru ca dimineata ma trezesc sa merg la munca.Asta este jocul pe care aceste grupari il fac.Degeaba vreau sa ofer dragoste pentru ca banii sunt gloantele iar monedele sunt sabiile si sulitele.Vrei sa detaliez? Haide ca incerc….Banii sunt gloante rachete si asa mai departe,au fost creati din hartie atunci cand s-a creat si prima arma cu glont.Sabiile si sulitele…pe vremea aceia nu existau inca banii de hartie decat monede si altele cursuri de a crea psihicul,de a mitui acest”Eu” si de a lupta nu pentru „Eu” ci pentru psihic,mereu omul s-a prostit intre el,care mai decare sa fie mai puternic si mereu omul s-a grupat in diferite grupari,Cu timpul evolutiei si dezvoltarii stiintei ne vom afunda incet in dementa,pentru ca stiinta creaza un razboi dement.Acest „Eu” nu are nici o legatura cu lupta pentru putere,acest „Eu” este inlaturat,pus de-oparte,pentru ca lumea in care traim inca se lupta pentru putere.Nu o putere a dragostei,ci o putere a egoului si arogantei.Ai sa fim seriosi….toti oamenii care s-au luptat alaturi de acest „Eu” si de dragoste au supravietuit?Sa fim seriosi.Eu am renuntat demult la mine,am renuntat la cunoastere,la intrebari din iscoadele mele de ce se intampla ceea ce se intampla.De ce viata mea este afectata.Pentru ca banii care ii castig din societatea lor imi afecteaza propria viata.Eu nu imi permit cat isi permit ei sa ma educe.Nici macar adevarul meu,pentru ca legile spun „asa”.Poti cauta la infinit intrebari si raspunsuri,daca nu esti rece daca iti doresti de la viata asta,nu ai sa primesti.In schimb este bine sa accepti „ceea ce esti”indiferent de viata care o traiesti „asta esti” vrei sa faci mai bine pentru a nu fii asa?Se pare ca nu mai ai nici o dorinta,vei continua asa chiar si-n urmatoarea viata vei primi exact ceea ce ai oferit.Tot adevarul nostru sta la baza subconstientului,tot trecutul nostru sta la baza constientului pentru ca constientizam”trecutul”,iar supraconstientul este al saselea simt „supremul”.Noi ne facem viata si noi ne dam noua.Nu exista karma,ci acest ciclu de viata al liberului albitru pe care Dumnezeu ni l-a lasat.Asa ca ne este greu la toti,suferim toti si copiii nostrii vor suferi si mai mult.
Cine vede „ceea ce traieste”va intelege ce am vrut sa spun.
Toate cele bune tuturor.

8 04 2013
alexandradiana

buna…nu stiu cum sa incep..stiu doar ca simt nevoia disperata de a vorbi cu cineva,de a gasi pe cineva care ma intelege…nu mai suport viata asta..as vrea sa mor…am in cap tot mai des gandul asta…totul a incepu cam de cand m.am nascut…tata era alcoolic o batea mereu pe mama,asistam mereu la toate bataile si certurile,pana cand am inceput sa cresc si am putut sa ma bag intre ei…tin sa precizez ca relatia mea cu mama era oribila ma batea mereu cu coada de la matura cu lantul de la lesa cainelui imi rupea urechile ma zgaria pe fata etc,si chiar daca ma puneam in genunchi in fata ei tot ma batea ,folosea ca pretext faptul ca nu invatam eu,dar nu era asta eu cred ca era din cauza tatalui pt ca el o batea mereu. oricum am inceput sa devenim mai apropiate dupa cum spuneam cand am crescut eu si puteam sa ii iau apararea in fata tatalui…prin 2000 ne.am mutat intrun apartament nou s.a lasat de bautura cam 6 luni…atunci am simtit si eu ca am o viata normala…doar 6 luni in 20 de ani….trecand acele 6 luni el si.a reluat obiceiul,avea in cap ca mama il inseala si aveam regula stiam ca din 2 in 2 zile vine acasa beat face scandal…de multe ori am plecat de acasa cu mama dar ne intorceam pt ca tata o convingea,de multe ori stateam intre ei pana la 4 5 dimineata cand trebuia sa ma duc la scoala…de multe ori plecam dimineata de acasa si dormeam ba la mama la munca pana cand se deschidea scoala fie ma duceam la scoala mai devreme si stateam cu femeile de serviciu pana la inceperea orelor…de ziua mea cand am implinit 13 ani,tata s.a imbatat,eu eram cu mama si matusa mea in hipermarket cand am ajuns acasa a inceput scandalul…matusa mea statea nemiscata nu vorbea nu se baga intre noi…eu incercam sa il calmez pe tata dar degeaba..a inceput sa sparga tablourile s.o bata pe mama a incercat sa arunce frigiderul pe ea pt ca nu stiu de ce atunci s.au gandit sa faca mutari in bucatarie…la un moment dat eram in sufragerie cu mama,ei se tot certau..atunci mama nu a mai suportat si si.a bagat foarfeca in vena in repetate randuri..nu o sa uit niciodata cum tasnea sangele din mana ei…atunci am iesit pe holul blocului si am inceput sa strig ca o omoara pe mama.intr.un final au iesit vecinii a venit politia care nu i.a facut mai nmc pt ca tata lucreaza in domeniu…s.au calmat spiritele pana la urma…asta a fost cadoul lui tata pt mn in ziua aia…a 2a zi faceam petrecere de aniversare,bineinteles ca nu a mai venit niciun invitat din bloc…in fine s,a terminat am plecat de acasa aceasta fiind despartirea lor definitiva.eu m.am mutat cu scoala in provincie un an…pt ca nu am avut posibilitate sa stam in bucuresti nu aveam unde pt ca epuizasem toate sursele pe la care am stat inainte sa ne mutam la tara.la un an dupa asta am cunoscut un baiat de care m.am atasat ft tare..am stat cu el 3 ani,a fost si primul baiat cu care m.am culcat probabil din cauza asta tineam ft mult la el. dar treptat el s.a dovedit a fi copia fidela a tatalui…ma batea se purta urat nu ma respecta,,,in fine nu stiu de ce mi.a luat 3 ani sa ma despart de el..poate pt ca eram un copil prost mi se parea normal ca un barbat sa bata o femeie din cauza ca asa am vazut in familia mea.dupa ce m.am despartit de el la o perioada de cateva luni am intalnit un alt baiat ft special pentru mine…care a tinut mult la mine si m.a respectat se purta superb cu mn a fst singura persoana pe care am simtit.o ca ma iubeste…tin sa precizez ca relatia dintre mine si mama s.a racit foarte mult dupa ce am plecat de la tata,probabil pt ca nu mai avea cine sa o bata ca sa ii pot lua eu apararea….revenind la acel baiat,numele lui este Andrei…si eu am tinut ft mult la el la inceput…el insa avea probleme de sanatate facea dializa de 3 ani,si s.a chinuit foarte mult mai ales ca tatal lui l.a dat afara din casa si statea ba la prieteni ba pe unde apuca..iar mama lui sta in afara bucurestiului departe nu se intereseaza de copii ei,pt ca Andrei mai are 4 frati dintre care 1 e infiat si locuieste cu mama lui Andrei si concubinul acesteia.sora lui locuieste la sotul ei,un frate are garsoniera lui iar celalat frate cu chirie pe unde apuca…in fine…mi.e cam greu sa vb despre el…aproapre 2 ani am fost impreuna zic am fost pt ca in 7 noiembrie 2011 a facut infarct si a decedat…noi fiind certati…o perioada am stat cu el din mila,in capul meu stiam ca o sa moara pt ca nu isi tinea regimul nici tratamentul la spital nu se ducea cum trebuie e foarte dificil…bunica mea face dializa de 10 ani aproximativ si mi.a spus ca un baiat care face dializa nu este apt sa intretina relatii sexuala….si va spun asta pt ca eu nu am intretinut nici macar 1 data relatii sexuale cu el…poate o sa vi se para o prostie sau poate o sa radeti dar… nu stiu..asa o fi vrut soarta…..mie oricum mi se pare ca am avut o viata de rahat…va spuneam ca nu am facut nimic cu el..dar nu din cauza ca era bolnav ci din cauza ca la moarte…am aflat ca Andrei….e de fapt Andreea…inainte de a incepe relatia cu el auzisem niste zvonuri dar toata lumea pan asi mama si prietenii lui au negat asta..au spus ca e baiat…si l.am intrebat si pe el..a spus de asemenea ca e baiat….aqm realizez ca s.a jucat putin cu mine adica m.a facut sa cred asta…oricum ar fi cand am aflat ca a murit nu a mai contat pt mine asta ca era fata…pt ca ma obisnuisem cu el ca fiind ”el”…si m.a dat complet peste cap…nu ma mai duceam la scoala..am incercat sa ma sinucid…nu mai pot sa ma concentrez nu mai pot sa invat..nu mai pot sa fac nimic..memoria mea e la pamant abia pot sa retin…a trecut 1 an jumatate si sunt inca in depresie….viata mea e data de tot peste cap…acum locuiesc cu mama in apartamentul in care s.a intamplat incidentul de la ziua mea la 13 ani, noi in ultimii 4 – 5 ani locuind prin bucuresti numai cu chirie…la partaj i.a revenit apartamentul lui mama iar lui tata jumatate din valoarea apartamentului..pe care trebuia sa i.o dea mama,si prin urmare aceasta a facut un imprumut de 22 de mii de dolari la banca pt a.i da lui banii…dar acum plateste in jur de 1000 de lei pe luna…ne descurcam ft ft greu cu banii..e incredibil de greu…colac peste pupaza bunica,mama lui mama a facut pareza pe partea stanga…si anu trecut a trebuit s.o aducem sa locuiasca cu noi…si bineinteles ca dupa ce am terminat scoala in loc sa ma angajez a trebuit sa stau acasa sa am grija de mamaia care pe langa faptul ca e bolnava mai e si o fire ft rea…ma trezea dimineata nu ma lasa sa dorm,isi rupea pampersul plin de excremente..eu plangeam si o stergeam pt ca mirosea ingrozitor…am fst ingrozita cateva luni…tipa ft tare era ceva de nedescris..facea totul cu rautate..spunea la toata lumea ca o batem ca nu avem grija de ea..in fine aqm 1 luna cam asa au dus.o la tara si acolo a angajat pe cineva sa aiba grija de ea…eu inainte sa moara Andrei…vazand ca o ducem ft greu cu banii si ca pe tata nu il intereseaza de mn..pur si simplu nu ii pasa nu ma cauta nu ma suna..nu nimic nu stie ca are copil..si asa a fost mereu..nu i.a pasat niciodata de mine..reiai firul de la partea in care va spuneam ca eu vazand ca o ducem ft ft ft greu cu banii,pt ca erau zile in care nu aveam mancare in frigider…m.am angajat ca ospatarita…munceam mult si eram platita prost..tot 1 data ma duceam si la liceu.si totusi am vazut ca nu reusesc sa ma ridic deloc ca nu o ducem bine o vedeam pe mama mereu suparata din cauza banilor m.am decis sa plec de acolo si m.am angajat la videochat… credeti.ma nu sunt multumita cu asta…mi.e rusine pot spune…dar nu am ce face…sper sa nu ma judecati…eu cand am ajuns la interviu stateam cu Andrei in fata cladirii si plangeam aveam ochii rosiii si fata umflata incat nu stiu cum de m.au acceptat la acel studio…in fine am lucrat maxim o luna nu am putut mai mult pt ca eram si cu scoala si aveam ture de noapte de la studio plecam direct la liceu..imi era ft greu..am decis sa ma las,,plus ca exact la la 2 luni dupa ce m.am angajat a murit Andrei…a pus capac la tot…de atunci stau in depresie si ma uit ce viata de rahat am avut…spuneti.mi si mie…la ce viata am avut…oare chiar mai merita sa lupt pt ceva…tata nu ma iubeste..mama se fereste de mn..si niciodata nu are bani pt mn…dar pentru alte lucruri are…acum 2 ierni cand inca eram la scoala mergeam uda la picioare ca ea era prea ocupata sa isi cumpere parfumuri pe 2 3 milioane..pe care le ascundea de mine..sambata a plecat la tara la ma.sa si nu mi.a lasat un leu in casa,a facut doar o mancare de mazare din carea ramas doar un sfert de oala ca a luat restu la tara pt ma.sa si am stat 2 zile pe un sfert de oala de mazare si o portie de cartofi prajiti in rest frigideru era gol goluttt pt ca nu a cumparat nimic…a fost in cora nu stiu ce a cumparat de 50 de lei si i.a dus lu ma.sa la tara…pai asta e mama…? eu momentan nu pot sa mai lucrez pt ca am niste probleme de sanatate,si ma rog de mama de saptamani intregi sa imi dea macar 50 de lei pt un control…plus ca mai sunt multe alte lucruri care mi le.a facut in trecut….va rog sa ma ajutati stiu ca am scris un roman aici…dar ma simt oribil vreau sa ma inteleaga si pe mine cineva si sa stiu ca insemn si eu ceva pentru cineva…am un prieten acum dar e plecat in strainatate de 3 saptamani si m.a lasat complet singura..prietena mea cea mai buna si ea e plecata in strainatate..am ramas singura..nu am prieteni..stau de 3 sapt in casa si ma gandesc numai ca vreau sa mor,nu am cu cine sa ies,nu mai pot sa dorm mai ales de cand a plecat prietenul meu nu mai vreau sa mananc…s.a agravat depresia mai tare..si simt ca ma afund tot mai multt..ma simt singura si neiubita nedorita …si ma simt urata si proasta…va rog…si iertati.ma daca am deranjat cu ceva in povestea mea,dar va rog numai sa nu ma judecati pt ca tot ce am incercat sa fac am vrut sa fac bine…ma simt asa goala pe dinauntru..si e prima data cand spun cuiva asta…as vrea sa mor dar mi.e frica de faptul ca exista si ceva dupa moarte si nu vreau sa ma pedepseasca Dumnezeu..pe de alta parte daca stiu ca maine mor nu imi pasa..stiu ca ma asteapta cineva acolo sus…nu stiu ce sa mai fac… sunt disperata…reamintindu.mi din toate astea imi intareste si mai tare convingerea ca eu chiar am avut o viata de rahat…am pierdut degeaba timpul pe pamant,chiar daca am 20 de ani..sunt inca un copil,ma simt ca un copil neiubit..care nu a primit afectiune de la nimeni..si atunci cand a primit.o Dumnezeu i.a luat.o…nu mai stiu ce sa fac..nu primesc ajutor de la nimeni..nimeni nu ma ajuta nu ma sustine si pe mine…ma simt ca ultimul om…poate pare ca imi plang de mila dar sunt disperata va rog nu am niciun sprijin..ma simt ca un caine pe care toata lumea il alunga… 😦

8 04 2013
addsalu

Draga Alexandradiana,

Ti-am facut o categorie a ta in coloana din dreapta, pe care o gasesti sub acest pseudonim (pentru ca observ ca ai postat de doua ori acelasi comentariu, cu pseudonime usor diferite). Pentru protectia datelor tale personale, am scos din pseudonimul ales anumite elemente, dupa cum probabil ai observat deja. Prin urmare, rugamintea este de a posta ACOLO, in categoria care ti-a fost dedicata, sub acest pseudonim, toate celelalte detalii referitoare la situatia ta, pentru ca acestea sa poata fi urmarite in contextul lor de membrii grupului de suport.

Cu prietenie,
Adrian

8 04 2013
Lica Nemes

Nu pot sa zic decat ca sunt alaturi de tine Alexandradiana si ca simt alaturi de tine. Multi am trecut prin mari greutati si suferinte unele mai mici altele mai mari decat ale tale dar daca ramai cu speranta in inima vei reusi sa depasesti aceasta situatie. Eu asa am inceput sa scriu pe blog articole de incurajare si asta a ajutat sute de suflete scumpe asa cum esti si tu. Alexandradiana, tu esti iubita, esti puternica si ai un potential deosebit pentru viata, trebuie doar sa descoperi asta si s anu lasi situatiile din trecut si durerea prezenta sa iti dicteze viitorul.

8 04 2013
elena

dumnezeu te iubeste. daca nu crezi asta si nu crezi ca dumnezeu exista fati 2 min timp sa citesti ce ii sa intimplat parintilor mei acum 15 ani .
multa lume vb cu ei si le spunea ca exista ceva acolo in cer und dumnezeu si tot asa, si parinti mei nu credeau. si au zis : daca exista cu adevarat dumnezeu sa ni se arate noua personal.
intro noapte pela 2 mama sa trezit din somn si cind sa uitat la geam era o lumina atiti de puternica incit nu putea sa se uite mult la ea si o voce ia zis: ca sa vezi ca eu exist cu adevarat, iti voi face un semn in palma dreapta, si til voi lasa sa vada si alti ca til lam facut. mama sa speriat f tare si la trezit pe tata din somn, cind ia aratat mama semnu din palma tata nu a crezut, a zis ca a visat sigur si ca sa lovit in palma la bucatarie cind a facut mincarea sau ceva. a doua noapte exact acelasi lucru sa intimplat iara. si o voce ia zis: ca sa creada si sotul tau iti voi face un semn si in palma stinga sa vezi ca eu exist cu adevarat.
si la fel,mama la trezit pe tata si ia aratat,si atunci nu am mai avut ce sa zica. si au facut poze si cind la luat dela developat pozele care leau facut au iesit negreu si restu au iesit clare care erau cu fam.
sint martori,prieteni deai lor care au vazut acest lucru.
vreau sa va incurajez.ca se vb mult daca exista ceva sau nu, parinti mei sint cel mai bun exemplu ca exista cineva care tea creat si te iubeste si te vrea pt cer. te asteapta ceva de nedescris in cer, dece sa petreci eternitatea in iad unde este cel mai mare chin care poate fi undeva.
pt orice problema exista o rezovare. . capul sus!

10 04 2013
Angela...salvata prin HAR

Ce interesant Elena .Fii binecuvantata .

8 04 2013
andradiana

va multumesc foarte mult pentru incurajari,inseamna mult pentru mine…pentru ca nimeni drag nu mi.a spus lucrurile acestea…eu incerc sa trec peste ele de foarte mult timp…doar ca nu trece nu stiu ce sa fac…am momente in care cred ca nu o sa mai treaca niciodata…sunt constienta ca e doar un moment si ca poate exista o rezolvare…dar momentul asta dureaza de atata timp incat cred ca nu mai apare soarele si pe strada mea…va multumesc inca o data

22 05 2013
manymeetings

Ceva care pe mine m-a ajutat de multe ori sa merg mai departe:

–––––––––––––––––––––––––––––––-
Pain is TEMPORARY, it may last for a minute, for an hour, or a day, or even a year, but eventually it will subside and somethig else will take its place!

If I „QUIT”, however, it will last „FOREVER”!
––––––––––––––––––––––––––––––––

22 05 2013
Claudiu

Ai dreptate in tot ceea ce spui.Mie imi pare rau,caci,inteleg greu multitudinea expresiva.
O seara buna.

22 05 2013
Claudiu

Draga Adrian,imi cer scuze de deranjul meu aici,rezist greu tentatiei;
vroiam sa te intreb,de ce ora postarii unui comentariu este mai devreme decat ora precedenta?Multumesc pt permisiune.O seara buna.

22 05 2013
addsalu

Draga Claudiu,

Eu nu intervin in continutul comentariilor si nici in alte elemente decat cele care tin strict ori de confidentialitatea utilizatorilor (de exemplu, daca isi dau numele complet, il moderez, lasand doar prenumele sau un pseudonim), ori de politica referitoare la comentarii (cele rautacioase, injurii, descrierea unor metode detaliate etc). Acesta este, de exemplu, motivul pentru care unul din comentariile tale anterioare nu a fost aprobat. Daca apar diferente intre ora la care ai postat si cea afisata, acestea nu tin de mine. Fie e vorba de setari diferite ale computerelor noastre, fie de serverele pe care este gazduit site-ul.

Cu prietenie,
Adrian

31 05 2013
Claudiu

Adaug aici in sectia Contributii ceea ce vreau sa spun despre religie.
Nu e rau sa credem in ceva,daca nu am crede in nimic s-ar duce totul de rapa.Insa conceptia de Dumnezeu este gresita in toate sectele religioase.Nu vreau sa contrazic nimic,ci doar sa spun ca este „gresit” ca sa-L vad pe Dumnezeu in exterior,fata de mine.Practic cand spun o rugaciune si vine din adanc,o spun fata de mine,ma sustin cu gandul,ca El ma aude si imi intinde mana.E adevarat,El ma aude in acelasi timp cand simt si ma aud si eu.Tocmai de aici pleaca toata frica lumii,pentru ca noi nu Il vedem pe El in fata noastra.Deaceea nu avem incredere unii in altii.Traim separati si ne inselam singuri,ca noi nu suntem altceva in fata exterioritatii pe care o vedem si chiar o percepem.Acesta este somnul,ca noi ne rugam de noi singuri,ca Dumnezeu se roaga de unul singur.Atata timp cant nu ne rugam unii de ceilalti si nu concepem ca Dumnezeu sunt chiar eu si e chiar in fata mea,nu va fii pace si nu vom vedea ceea ce este necesar ca sa traim,nu ne vom imbogatii viata si nu vom calma nici natura,iar nemultumirea vine din exterior tocmai ca Dumnezeu „nu exista acolo”!
Religia este un ritual prin care venereaza exterioritatea.Este multa mila acolo,deoarece Dumnezeu isi varsa suferinta si rugaciunile Lui insusi.Asta nu poate concepe omul si nici pe Iisus nu l-au conceput astfel decat exterioritatii.A fost un simplu om care s-a luptat pentru poporul sau,care acesta lupta devenea pentru toti oamenii.A devenit,pentru ca nu se lupta altcineva decat noi,Dumnezeu se lupta singur pentru ca noi nu luptam cu el,si oricat ar spune cineva,ca eu sunt Dumnezeu si simt sa te ajut,accepti ajutorul, sau nu,dar nu accepti conceptul de sine.Aceasta mentalitate este denumita „nebuna” de majoritatea oamenilor,de mintea lor,pentru ca esti mult prea departe de exterior.Singurul concept a lui Dumnezeu,ca El este in fata mea si eu sunt El.
Imi cer scuze de acest mesaj daca cumva a deranjat pe cineva.

31 05 2013
Claudiu

O sipla pilda ” Cheama-ma in ziua necazului si eu te voi izbavi iar tu ma vei proslavi”.Nu il chemam pentru ca acolo de unde il chemam nu poate sa vina.

31 07 2013
archanghel

Drada Claudiu,nu este undeva anume,este tot timpul linga tine,dar,pentru ca capul si creierul,au niste limite,de care nu sintem constienti,nu-L putem vedea,ca este alaturi de noi.Iar pentru ca nu puteam vedea dincolo de aceste limite,acel spatiu il numim..dincolo.In realitate,NU EXISTA DINCOLO.

26 06 2013
Stef

Urmariti aparitia proiectului si a cartii „Mierciri 10”, autor: George Bonea.
celor ce scriu aici sigur le va folosi.
numai bine.

31 07 2013
archanghel

Buna,deci,observind ca dvs sinteti medic,sa incerc sa va spun problema mea.Voi sintetiza in vre-o 10 rinduri povestea mea,apoi,la sfirsit,am sa va pun o intrebare,si daca raspunsul este intelept, (pentru mine) ei bine,am sa ma decid.
M-am despartit de prietena,aveam 33 de ani.Nivelul de suferinta pe care m-am prabusit,ma condus la plimbari in locuri cit mai nepopulate,in afara orasului,mergind in nestire.Singurul motiv pentru care traiam,era sa umblu pe jos.Dupa un timp,observasem,ca sosetele din picioare,erau rosii de singe.Pielea dintre degete(toate) era carne vie si singera dar eu nu simteam,daca nu vedeam singele.Prin asta va descriu primul aspect al gradului de suferinta la care eram.Daca mergeam pe strada si se vorbea in jur,nu intelegeam cuvintele,erau doar galagie.Acasa,mama,mi-a vorbit de multe ori,si la indicatiile mele,rostea cuvintele pe rind si cu pauze de cel putin 1..2 secunde intre ele,pentru a le putea prinde intelesul,altfel,nu intelegeam nimic.Asta am experimentat personal.Acum am 47 de ani,sint singur de 7 ani,o tentativa de suicid esuata si nestiuta de nimeni,iar viitoru meu,include inca una bine pusa la punct,dar nu mai devreme de mijlocul lui septembrie.Motivele mele,dar exista si posibilitatea de a sari peste,care cred ca ar trebui sa o numesc aminare.Si una din problemele actuale,de va scriu este ca,hrana cea de toate zilele,este folosita ca munitie si sint atacat.Eu stiu asta,dar se pare ca ceva din mine,nu stie asta.Si acum,doresc sa va intreb ce am scris mai sus: fiind medic,puteti face diferenta intre starile spirituale autentice si ceia ce pare si nu este ?Asta doar daca credeti in asa ceva.Sper intr-un raspuns.Stiu mai multe decit e posibil sa credeti dvs ca stiu,am nevoie doar de ajutor,de aceia am scris si a-si vrea sa-mi scriu si eu povestea pe undeva dar sincer,nu am gasit decit sa raspund la altii,nu am unde o posta..Acest mesaj l-am scris fiind intr-o stare depresiva medie.Si practic Y.O.G.A de multi ani.La revedere

1 08 2013
Adrian

Draga Archangel,

In primul rand, multumesc pentru randurile scrise. Am sesizat niste contributii destul de consistente din partea ta (sper ca e ok sa ne tutuim!), motiv pentru care iti multumesc.

In acelasi timp, trebuie sa iti atrag atentia asupra unui aspect. NU sunt medic! Nu toti cei care poarta titlul de doctor sunt medici (exista, cum e si cazul meu, oameni care au un doctorat in diverse stiinte, altele decat cele medicale), dupa cum nici toti cei care isi spun „dr.” nu sunt doctori, ci doar medici (nu si doctori in stiinte medicale!). In Romania, din pacate, nu ai cum sa faci distinctia aceasta, dar in tari precum SUA, dupa titlul respectiv ar fi scris fie MD (la medici, respectiv „Medical Doctor”), fie PhD (ca in cazul meu, respectiv „Philosophy Doctor”, sau doctor intr-un anumit domeniu – psihologie, sociologie, matematica, istorie etc.). Mai mult decat atat, chiar daca, printre licentele pe care le am, una dintre ele este in psihologie, trebuie facuta clar diferenta dintre psihologie si psihiatrie. Dintre cei doi, de exemplu, doar psihiatrul este medic. Destul insa cu clarificarile acestea, pentru ca nu de-asta ai scris aici.

Trebuie sa iti spun fara nici un fel de ocol ca sunt ingrijorat de mai multe aspecte din cele pe care le-ai enuntat. Varsta pe care o ai e una destul de critica (sunt sigur ca ai auzit de criza varstei de mijloc, frecventa inclusiv la barbatii cu realizari pe toate planurile, nu doar la cei cu dezamagiri in dragoste!), singuratatea prelungita, istoricul tau care contine nu doar o persistenta ideatie suicidara (cum am remarcat ca ai mentionat intr-unul din comentariile tale), ci si o tentativa esuata si, colac peste pupaza, faptul ca te autodescrii ca fiind intr-o stare depresiva medie (sunt curios, totusi, daca ai un diagnostic in sensul acesta, ori daca te-ai auto-diagnosticat). Cel mai ingrijorator insa mi se pare planul tau despre care vorbesti.

Inainte de a merge mai departe insa, as vrea sa iti raspund la intrebare: domeniul stiintific pe care il promovez, suicidologia integrativa, incearca sa integreze cunostintele din diversele stiinte care se preocupa de aceasta problema – de la cele clasice, gen psihiatria, psihologia, sociologia etc., pana la cele mai putin acceptate in mod traditional – gen teologia, consilierea crestina, psihoterapia crestina. Deci, altfel spus, fara a avea pretentia ca POT deosebi intre experientele spirituale autentice si cele care doar par, dar nu sunt, cum spui, iti pot marturisi ca sunt unul dintre cei care INCEARCA sa faca aceasta diferentiere. Daca te multumeste suficient pentru a continua un dialog, atunci eu sunt dispus sa il purtam. Inainte de asta, trebuie sa iti mai marturisesc ceva: asa cum tu esti practicant YOGA de mai multi ani, eu sunt crestin practicant; prin urmare, abordarea mea va fi una crestina. Nu neaparat confesionala, pentru ca am o larga acceptabilitate si o deschidere ecumenica, insa una crestina, la care ma raportez permanent. In masura in care lucrul acesta nu este o problema pentru tine, de asemenea, putem discuta aspecte legate de spiritualitate. Altminteri, putem ramane fara probleme doar la sfera trairilor tale, pe care sa le analizam si sa le dezbatem impreuna cu ceilalti membri ai grupului de suport.

Un ultim aspect este legat, din nou, de diagnosticul tau. Am motive sa cred ca este vorba despre mai mult decat de o depresie medie. O evaluare complexa si completa insa NU se poate face aici, ci doar intr-un cadru specializat. Te incurajez, cu toata fermitatea, ca, daca nu ai fost pana acum la un medic psihiatru, sa iti urmezi instinctul si sa te programezi de urgenta pentru un consult. Sunt ferm convins ca un om cu potentialul tau, daca urmeaza un tratament corect si, cu putin ajutor (si de sus, si din partea grupului de suport), pana la jumatatea lui septembrie s-ar putea sa isi schimbe planurile. Sau macar sa le amane pe o perioada nedeterminata.

Acestea fiind spuse, asteptam povestea ta. Ti-am facut o categorie a ta, in coloana din partea dreapta. Pentru ca mai e deja un „Archangel”, ti-am adaugat un Y la final (de la Yoga), pentru a fi mai usor de diferentiat. Te asteptam sa scrii acolo.

Cu prietenie,
Adrian

2 08 2013
archanghel

Multumesc Adrian,nu am gasit sectiunea si scriu aici.Si sa incep.Pentru ca e mult de scris.Dar voi fi scurt.Ce veti citi,nu e credibil,sau,nu va fi inteles,dar va sprijini pe cei care cred.Acum 7 ani,am divortat.Nu mi-am spurcat patul conjugal nici macar o data.Si desi am avut nenumarate avansuri chiar si din partea soacrei,care era o femeie frumoasa,nu am cedat niciodata.In ultimele luni de convietuire,fumam cam 2 pachete de tigari la zi,nu ma ingrijam fizic,iar ceia ce mi se cerea sa fac in casa,faceam la cerere,fara implicare emotionala sau sentimentul raspunderii.La un moment dat,in acea perioada,am realizat ca fumez 2 pachete zilnic,ca am palpitatii in corp,usor tremur pe sistemul nervos iar intentiile de a varsa codul vietii in exterior,erau zilnice/executate,plus multe alte maruntisuri.Ce se intimpla ? Aia am gindit.Si am inceput sa fiu atent.Nici in vis nu mi-a dat ca ar avea legatura cu sotia de atunci.Intr-o dimineata,era simbata,sotia era chiar linga mine,eu,pe scaun la calculator,cred ca ora 10..11 cind soacra mi-a cerul sa ies afara sa matur in curte,fiind sarbatoare religioasa,duminica.Am rostit DA si m-am ridicat de pe scaun.In secunda cind m-am ridicat,o voce straina de mine s-a auzit in mintea mea si aceste 2 cuvinte : ESTI MURDAR.Uimot,dar nu socat,am intrebat pe fiecare,caci nu-mi venea sa cred,daca au rostit ceva.Raspunsul lor,ambele a fost,NU.Trebuia sa intreb.Aia a fost prima din ele,ca si ciudatenie/miracol…cum vreti voi.Ulterior m-am divortat.Am revenit la parinti.Ma trezeampe la 4..5 dimineata sa-mi fac exercitiile..rugaciune,fixitate a privirii pe o foto cu Isus,catolica,cu intentia de a mentine pe durata intregii zile.A doua a fost dupa divort.Era duminica.Seara,intrebasem pe mama ce s-a predicat la biserica.Despre Maria Egipteanca.Stiam de ea,istoria ei.In pat,la somn,adormisem in lacrimi.Devenisem extrem de sensibil la tot ce insemna efort si suferinta.A doua zi,luni,la munca,concentrarea mea pe imaginea Mariei egipteanca,insotita de emotiile si plinsul stapinit,nu a scazut nici macar o secunda.Deja fortam cu putere practica citita.Nici nu stiam,atunci,ce potential aveam.Durata mentineri,a fost de 10 ore.La ora 18.00,eram in bucatarie,acasa,am privit ceasul si,pentru prima data,in ziua aceia,am gindit.Sint obosit,destul,acum ma relaxez.Apoi,am intors privirile pe geam,in departare.Socul,a fost mare de tot.Relaxarea mentala a gindirii,care fusese ,prin vointa,fixata,timp de 10 ore,a avut ca efect,dizolvarea,pentru o secunda,iar ce a ramas,a vazut gindurile si instant intelesul CIURDA a aparut.
( CIURDA= popular,gramezi de animale)Cu o fractiune mai tarziu,imaginea a turme mari de bivoli si nori de praf s-a format in minte.De aici,mai incolo,nu mai retin ordinea in care s-au petrecut,dar o sa vi le scriu pe toate.Zilnic,ieseam pe cimp,si cind eram singur,departe de cartierul de blocuri,incepeam rugaciunea Tatal Nostru.Intentia era de a nu lasa sa patrunda nici un gind,intre cuvintele rostite cu mintea.Am reusit de citeva ori.De cele mai multe ori,nu am putut face efortul mental cerut.Si intr-o dimineata,dupa ce revenisem de pe cimp,cred ca era cam 6 dimineata,nu mai stiu,trebuia sa merg la munca sau eram sch2,m-am pus in fund in pat,cu picioarele incrucisate,gen lotus,palmele pe genunchi,sa-mi fac exercitiul.Ultima amintire,a fost ca palmele erau fierbinti,ele fiind situate pe genunchi.Apoi,nu mai stiu nimic despre corp,am amintiri,dar ele nu includ corpul.Si cum stateam asa,in intuneric si ascultam tacerea,am zarit ceva alb in fata.Care s-a apropiat.Cind a ajuns in fata mea,am vazut ca era o carte veche,groasa,care era deschisa,si in ea scria ceva.Nu stiu ce scria dar,dintr-o data,am stiut ca sint scris acolo.Odata cu acest inteles,a venit si frica,nu stiu de ce si nici ce a cauzat-o.Instant mi-am revenit.Am incercat de muuuulte ori sa reproduc,refac/reajung asa,dar nu am mai reusit.O sa va mai scriu 2 care mie,imi par extraordinar de relevante,iar restul,ramin nescrise,fiind mai putin semnificative si mai greu de …prins intelesul.Eram intr-un local,destul de scump,nu foarte multi clienti.Mergeam acolo,caci priveam pe geam si,ma relaxam,avea geamuri mari/largi si-mi placea.In fata mea era o vaza cu flori.Intorceam capul si priveam geamul unde imaginam ca putea sa apara fosta sotie.Constient ca privesc cam des pe geam,si poate atrag atentia din jur (nu era f multa lume,totusi ) nu am mai intors capul,in schimp,intreaga mea atentie,a fost concentrata la geamul aflat in dreapta mea.Ei bine,cind eram in toiul celei mai mari atentii la geam,socant,ceva/cineva din interiorul meu,a exprimat o curiozitate ,pe care,instantaneu,am tradus-o in cuvinte,iar,stupefiat,atentia de pe geam s-a risipit ca fumul.Aceste cuvinte au fost: OARE AIA CE O FI ?….ochii mei,cit timp am fost pe geam,PRIVEAU VAZA DE FLORI AFLATA IN FATA LOR.Si va mai spun una,poate mai multe
Acum inchei,deja sint obosit,scriu in direct,nu ciorna si transfer.Mai revin cv ma incolo

2 08 2013
archanghel

Asa,am baut un pahar de bere si mi-am pus o cafea,si..continui.Va mai spun una si gata.Aceasta parte poate fi descrisa ca..experiente spirituale.Deci,eram acasa,stateam pe pat la orizontala si priveam pe geam.Practicam relaxarea.Doar ochii,se miscau,atentia mea era pe corp,eliminind tensiunile/incordari.Pe nesimtite,m-am pierdut,nu am mai stiut de mine insa,OCHII MEI RAMASESERA DESCHISI.NU MAI ERA UN EU ACOLO.Si cum zacea,ca sa zic asa,un trup care respira pe pat,si altceva nimic,din nimicul acela,spontan a aparut :PAI EU NU-MI DAU SEAMA CA STAU.Intelesul ce a aparut,acel inteles,a fost tradus in aceste cuvinte,concomitent cu eu,care mi-am revenit observind ca ma pierdusem avind ochii deschisi si privind pe geam.Aici,ma opresc cu relatarile starilor spirituale si revin la cele mai usor de inteles,in care,inca simt nevoia de ajutor.Deci,in ultimele 2 luni,am facut 2 descoperiri:ca hrana,in timpul procesului de asimilare/transformare in energie,e folosita pentru a provoca/sustine senzatia din stomac si ca energia sexuala,are un rol VITAL in mentinerea unei stari pozitive,care exclude depresia.Infrinarea dpdv sexual,nu te lasa sa cobori aproape deloc pe scara bucuriei de a trai,in schimb,saboteaza placerea mentala/fizica.De nenumarate ori s-a petrecut,pina am avut certitudinea celor scrise mai sus.Acum,ma gasesc intr-o situatie in care nu stiu ce sa fac.Cam de 2 ani,intuitiile vis a vis de ce sa fac si cum sa fac,pe calea spirituala,s-au oprit.Sprijinul nevazut a disparut,sint in impas.Miracolele au incetat.O mare parte din raspunsuri,le-am aflat din scrierile Phd David.R.Hawkins care nici macar,nu scrie ca a murit,ci ca a parasit acest plan fizica acum,cred 2 ani in urma.Conform celor scrise acolo,nu e boala,am fost la un medic totusi,nu ca simteam ca am nevoie,ci pentru ca fosta sotie,in cirdasie cu un fost amic,pe la spate,si cu ajutorul mamei mele,pe care ea a convins-o,ca sa-i fac pe plac,m-am dus.Un medic specialist ( surd la cele spirituale) mi-a dat tratament pe 2 ani.Dupa 1 an,facind scoala de soferi,profesorul,m-a intrebat de Dumnezeu,si i-am raspuns apoi,am uitat.Peste citeva zile,el,fiind credincios,m-a intrebat din nou,altceva,nu mai stiu si din nou,am discutat,caci cunosc biblia,apoi am uitat.A treia oara,in urma discutiei despre cele sfinte,la ora de condus auto,dupa incheierea orei,nu am mai uitat si m-am dus acasa,am luat-o pe mama la o discutie si am intrebat-o:Mama,tu de ce nu ai vb cu mine de D-zeu ca uite…bla,bla,i-am spus ce am vb cu instructorul.Mama,saraca,mi-a zis:Copile,eu am incercat dar tu nu vroiai sa asculti si rideai.Aveam un an de tratament in acel moment si tot atunci,l-am incheiat.Practic,de atunci a inceput lupta.Asta v-am scris vs sfatul de a consulta un medic.Inutilitatea unui medic este demonstrata de urmatorul adevar: TOATE DISPAR DACA IMI GASESC JUMATATEA.Deci,orice ar fi,se datoreaza unei LIPSE.Nu e boala.Lipsa provoaca toate aceste belele.Cum am scris,au trecut 7 ani.Cum se pare ca cele spirituale s-au oprit,a venit momentul sa ma reorientez spre cele lumesti,sotie etc.Practica spirituala nu e recomandabil a se executa intre lume.Dar cind gradul de suferinta depaseste umanul,nimic nu mai conteaza,iar ratiunea inceteaza sa mai aibe efect.Iar daca mai si spui cele traite,gravul devine dezastru.Exact cazul meu.Nu pot face o schimbare de context,nu sint posibilitati.Disponibilitatea mea,include si deplasarea/casatoria cu cineva aflata in alta localitate in cazul care exista serviciu acolo.
Reticenta legaturilor pe net este ridicata.Sansele sint mici.Nu am de gind sa dau curs tendinteler suicidale inca.Momentan,energia sexuala suplimentara,ma sustine sus de tot,ma bucur grozav ca va scriu si ca traiesc,ma rog,acomodarea cu starea asta noua extrem de neplacuta,la inceput si greu de suportat,daca se amortizeaza in corp,va fi ok.Dar,pentru asta,privegherea necontenita,asa cum scrie in biblie,este o cerinta vitala.Cam asta a fost,o raza din intreg,care,imi pare rau dar,nu poate fi cuprins in acest spatiu.Daca nu m-am gindit la solutii,nu s-a gindit nimeni,dar,sint deschis la orice sugestie sau idee care poate deschide noi oportunitati de a vedea si a intelege.

2 08 2013
Adrian

Draga Archangel,

Categoria ta o poti gasi foarte simplu: in coloana din dreapta, la „Categorii”, cauti „ArchangelY”. Aceea este categoria ta. De fapt, ai si postat un comentariu acolo, raspunzandu-i lui Stef.

Sau, mai simplu, o poti gasi urmand linkul acesta: https://suicid.wordpress.com/2013/08/01/archangely/

Iti copiez mesajele acestea acolo, sa le poata urmari mai usor toti cei interesati.

Cu prietenie,
Adrian

14 08 2013
Adrian

––––––––––––––––––––––––
Elma a scris:
––––––––––––––––––––––––

Buna! Am intrat pe acest site dintr-un motiv banal, nu conteaza. Important este ca am vazut ca exista atatia oameni care sunt in situatii disperate.Ce pot sa spun, nici pe mine nu m-a mangaiat viata pe crestet. Copil crescut la tara cu parinti simpli care au facut educatie asa cum au stiut si ei, fara nicio legatura cu viata reala.Fortata de imprejurari sa ma descurc singura dupa terminarea liceului, desi aveam vise si capacitatea de a urma o facultate, a trebuit sa ma angajez la un non-stop.Aici am fost sedusa de un barbat mult mai in varsta decat mine, ce-i drept asta a rezonat si cu orgoliul meu de a nu ma casatori inainte de treminarea facultatii. Am fost tinuta captiva in aceasta relatie aproape 8 ani in care traiam sentimente contradictorii de la iluzia ca sunt iubita la chinul ca stric o famile frumoasa. Am avut numeroase tentative de a iesi din situatia asta, multe dintre ele au fost nereusite, personajul in cauza avea o capacitate psihica foarte mare in comparatie cu mine. (intre timp am aflat ca traia pe ascuns de 6 ani si cu sora mea mai mica pe care a sedus-o cand avea 16 ani.Ambele eram virgine cand ne-a sedus) Intr-un final am reusit, mi-am facut o relatie cun un barbat de varsta mea ce parea ca stie ce vrea de la viata, avem impreuna doi copii. Dupa ce am inceput impreuna o afacere care mergea bine, cumparat impreuna spatiu comercial, s-a gandit ca nu se poate dezvolta financiar legat de o piatra de moara, femeie cu copii.Ne-a parasit cand cel mic avea patru luni iar cel mare nici nu implinise doi ani.Copiii au ramas la mine iar agoniseala la el. Am luat-o de la capat, am strans din dinti si am cautat solutii, am reusit sa cumpar un apartament ieftin pe care mi l-am aranjat dupa posibilitati. Am sperat ca nu toti barbatii sunt la fel, am gasit pe cineva care avea la randul sau doi copii, a mers bine o perioada dar exista diferente de venituri intre noi si se faceau si diferente in privinta copiilor.Pana la urma ne-a facut pachet si ne-a trimis acasa.Eu imi lasasem loc de munca in localitatea mea. A trebuit sa o iau iar de la capat….A trecut aproape un an pana mi-am gasit din nou serviciu, intre timp am trait din pensia alimentara si din chiria apartamentului meu,noi stateam la o sora de-a mea. Am trecut greu peste aceasta despartire, aveam sentimentul ca nu sunt buna de nimic, nu-mi gaseam de munca, as fi acceptat orice,desi terminasem o facultate economica….Am vrut sa donez sange dar eram prea slaba :)). Am avut inspiratia sa plec la o alta sora, departe, in nordul tarii. Am simtit ca trebuie sa ma detasez un pic. Dupa cateva zile am fost sunata pentru un interviu, acceptata,serviciu bun. Sa va povestesc ca tot la serviciu am gasit si un barbat cu caracter frumos, care ma accepta asa cum sunt, are grija de mine, e atent si multe alte calitati. In tot acest timp, mi-am pastrat credinta, nu cea religioasa.Am fost convinsa ca trebuie sa existe un scop pentru care existam pe acest pamant, chiar si unul mic si neinsemnat. Cand pastrezi legatura cu ACEL CEVA MARE care ne-a creat pe toti, cand iti pui intrebari de bun simt precum ce e bine sa fac, este imposibil sa nu primesti raspuns sub forma de gand sau conjuctura favorabila.Totul depinde de cum iti focalizezi atentia si ce vrei sa vezi. Nu sunt psiholog , sunt doar un simplu om care a trecut prin niste situatii. Nu cred ca a-ti lua viata este o solutie.Exista o vorba,,numai moartea n-are leac”, trebuie sa va puna un pic pe ganduri. Si pentru cei care sufera din iubire, exista mai multe iubiri in aceasta viata. Fiecare are rolul sa te ajute sa inveti cate ceva, cel putin pentru oamenii simpli, de rand, asa cum ma consider si eu. Cine crede altceva n-are decat sa faca pact cu propriul orgoliu, va va duce in situatii de genul acestora. Daca nu ma iubeste asa cum vreau eu,ORGOLIU,mai bine mor. Am gasit intr-o carte o formula magica,,Asta n-a fost dragoste adevarata, a fost doar o gluma proasta”.Cine crede in dragoste adevarata, invata din greseli si stie sa o recunoasca atunci cand o intalneste si mai ales stie cum arata o gluma proasta. Sper sa va ajute cu ceva postarea mea si sa va bucurati de viata!

28 08 2013
Adrian

Am primit pe mail o povestioara cu mult talc. O atasez aici, pentru cei dispusi sa isi rupa cateva minute pentru o lectura interesanta.

Un indian american era impreuna cu prietenul sau in centrul New York-ului. Era ora amiezii iar strazile erau pline de oameni. Masini claxonand, taximetre ce luau curbele cu viteza, sirene ce se apropiau sau se departau, toate aceste sunete ale orasului parca te asurzeau. Dintr-o data indianul a spus:

– Am auzit un greiere.
– N-ai cum sa auzi un greiere in tot vacarmul asta! i-a spus prietenul lui.
– Sunt sigur, am auzit un greiere! a insistat indianul.
– Asta-i o nebunie! a raspuns prietenul.

Indianul a ascultat cu atentie un moment dupa care a trecut strada spre o zona unde se aflau cativa copaci. A cautat imprejur, sub ramuri si a gasit micul greiere. Prietenul sau a ramas uimit.

– E incredibil! Trebuie sa ai un auz supraomenesc!
– Nu, a spus indianul. Urechile mele nu sunt diferite de ale tale. Totul depinde de ce asculti cu ele.
– Dar nu se poate! a continuat prietenul. Eu n-as putea auzi un greiere in acest zgomot!
– Depinde de ceea ce este important pentru tine. a venit imediat raspunsul. Da-mi voie sa-ti arat.

A bagat mana in buzunar si a scos cateva monede pe care le-a lasat sa cada discret pe asfaltul trotuarului. Atunci, cu tot zgomotul asurzitor al orasului, au remarcat ca toti oamenii de pe o raza de 5 metri au intors capul privind in jur daca nu cumva banii cazuti erau ai lor.

– Intelegi ce am vrut sa spun? a continuat indianul. Totul depinde de ceea ce este important pentru tine.
Ascultind zi de zi la televizor gilceava, crimele, tragediile,
URECHEA CARE ESTE PRELUNGIREA CREIERULUI NOSTRU se formeaza pe tot ce este urit, rau. Ni se impregneaza FRICA!
Devnim neputinciosi, tematori ( de avion, de frig, de vint, de mincare, de oamenii de linga noi, de sentimentele noastre SI NU STIM DE UNDE, CIND SI CUM.

UITE ASA: ascultind asa zisele informatii, care de fapt sunt praf in urechile fraierilor! Dupa care spunem: e greu, oamenii sunt rai, tarim intr-o lume nesigura, urita, nu mai am incredere in nimeni, etc.

Intre timp greierii cinta, frunzele fosnesc, apele curg si noi nu le auzim.
Viata este frumoasa si merita traita!

Hraneste-ti sufletul ascultind tot ce te unge la suflet, nu ce te raneste!

Avem sufletul sa il hranim, sa il curatam, sa avem grija de el.

20 11 2013
Adrian

–––––––––––
Angelina 007 a scris:
–––––––––––
Buna. Am gasit acest site de vreo saptamana de cand o colega de servici s-a sinucis aruncandu-se in gol […moderat…]. M-am tot intrebat DE CE ajung unii oameni sa se sinucida si am ajuns aici. Vreau sa va spun teoria mea si daca Adrian va gasi de cuviinta sa publice acest mesaj ok, poate va intoarce pe cineva din drum,daca nu,nu.Ideea asta morbida incolteste pe parcursul vietii,nu ne nastem cu ea.Ce sunt oamenii? Suntem niste molecule chimice care ne nastem inconjurati de fericirea celor din jur, care ne ingrijesc ,care ne spala, care ne adorm cantand, care ne citesc povesti cu zane, la care visam in somn. Dar uitam aceasta etapa de bebelus.Nu stim daca a fost asa.Credem ca a fost asa sau nu.Apoi crestem.Dam piept cu viata,cu dezamagirile,cu umilintele,cu subaprecierea sefilor,cu nedreptatea,cu violenta, unii gasesc in drum cutia Pandorei si o deschid.Suntem dezarmati,nimic in etapa de bebelus nu ne-a pregatit pentru asa ceva.Ce face un om dezarmat? Molecula chimica (omul)isi creeaza o serie de convingeri de puterea legaturilor tricovalente, adica foarte puternice, de necombatut. MINTEA lui creeaza acestea:ca nu e destul de bun,ca nu merita sa fie iubit etc. Dar SUFLETUL lui este cel din stadiul de bebelus. Sufletul e de factura divina si deci nu se schimba niciodata pana murim. El nu se intineaza de dezamagirile vietii.Doar mintea se incarca de negativism din cauze exterioare(presa arhidramatica, cu stirile negative care fac rating) sau apropiate, familie etc.La bebelus sufletul e una cu mintea.El e o fiinta care se bucura de tot,care zambeste cand ii zambesti,chicoteste cand ii chicotesti,care se spune ca vede ingerii si de aia zambeste asa fara motiv sau se uita fix intr-o parte. Ca sa apropiem mintea de suflet,de starea de bebeluseala, adica de starea de bine si de confort,ne trebuie o cuanta de energie direct proportionala cu distanta la care ne aflam in acest moment de suflet.Exact ca un electron care sare de pe un nivel inferior pe unul superior trebuie sa primim din Univers energia sa facem saltul.Avem dreptul ca macar asta sa cerem Universului daca tot ne-am nascut fara sa vrem.Energia care sa desfaca legaturile tricovalente din creier care ne tin pe un nivel inferior. Pare greu de gasit asta pentru unii. Daca am fost perfecti la nastere iar pe parcurs mintea s-a indepartat de suflet ce ne facem?Cum desfacem sinapsele gresite,cum inversam reactia chimica spre ceva bun?Identificam receptorii din creier care se activeaza la gandurile negre si nu-i mai incurajam.Oprim cauza.Oprim catalizatorii.Refacem drumul inapoi spre suflet.Sufletul niciodata nu-ti spune ca esti prost,ca nu esti bun de nimic, ca nu meriti nimic. Sufletul e particica divina din noi perfecta la nastere. Ramane pe parcursul vietii sa nu o acoperim cu prea multe straturi de beton astfel incat sa fie prea greu sa mai ajungem sa o mai accesam.

1 01 2014
Nu ma cauta

Ma intreb daca s-a sinucis vreun om singur. Sunt oameni care s-au sinucis pentru ca li s-a repetat in mod obsesiv ca nu trebuie sa fie singuri, sunt oameni care s-au sinucis pentru ca au vrut sa nu fie singuri si au fost ignorati. Ma indoiesc ca un om care traieste singur, adica in afara constrangerilor sociale, s-ar sinucide. Nu prea are de ce.
Acum multi ani, cand locuiam cu parintii, curtam ideea de sinucidere, pentru ca nu vedeam speranta. Aceleasi stereotipuri pe care le uram, aceleasi ingradiri pe care le uram, controlul constant, impunerea unor norme pe care nu le recunosteam. Dupa ce m-am mutat, singuratatea a rezolvat ca prin minune toate problemele.
Si au trecut anii, si mi s-a urat cu binele, si am facut copil. Si s-au intors constrangerile, impunerile, normele, ingradirile si speranta ca voi dispune vreodata de viata mea din nou pare din ce in ce mai firava.

2 01 2014
Claudiu

Poa’sa fie si un minut toata viata,asa cum vrea sa fie.Am invatat sa nu ma mai impotrivesc la nimic.Acum Il inteleg pe DUmnezeu cu adevarat.Oamenii sunt ca niste celule intr-un corp,cu cat celulele bune se sting sau devin negative,cu atat corpul este mai lipsit de imunitate (expresia imun in exterior devine uman).Cu cat celulele pozitive cresc, cu atat imunitatea creste (umanitatea este vizibila mai dens).Cand cele doua pulsuri (negativ-pozitiv) devin o transformare se naste o boala,ceea ce in prezent nu se schimba nimic decat se transforma.Un exemplu babesc din propria-mi gandire,o fictiune,afirmatia lui daca, ar fi:”Daca curentul n-ar mai exista dintr-o data,am vedea cat de mult am evoluat.”Evident ca nu ar mai fi principala sursa,decat atunci cand exista alta sursa mai viabila.Am doar 25 de ani,ma mandresc prin ce-am trecut,nu e o lauda,nici o afirmatie,nici o evidentiere,e doar o sursa de energie.Cand o sa am 30 si ceva de ani o sa-mi permit sa am orice femeie din clasa mea,chiar si din alta clasa,atunci cand simt momentul care mi se deschide.Invidia exista pentru ca nu toti pot sa aibe acelasi lucru,aceasi viata,aceasi familie,aceleasi sentimente,aceasi putere.Traim viata pentru a invata si pentru a aduce pe unii in aceasi viata cu noi,pentru a invata si ei,doar ca unii din acestia,au fost adusi de prea multe ori sa invete acelasi lucru,si atunci e greu pentru ei,e doar hotarator Universul.Adevaratul corp in care existi este Dumnezeu,cu cat rezisti la toate celulele cu atat devi mai puternic si mai invincibil asupra lor.

6 01 2014
Eduard B.

Pentru ”nu ma cauta”…(sper sa nu fiu tras de urechi pt. parerea sarcastica vis-a vis de copii…)
Prietene, pe multi singuratatea ”ii omoara”…. dar pe altii (mai putini, ce e drept) , singuratatea ii face sa isi poata trai viata exact cum isi doresc.
Ce folos sa nu fii singur daca iti imparti viata cu o persoana care nu iti este potrivita? Iti invadeaza intimitatea acut.
Acu….un copil e o belea pentru oricine nu isi doreste la modul cel mai serios copil. Caci doar acela poate suporta….ce are de tras….vre-o 20 de ani!
Pe de alta parte..ai scris ca esti singur….un copil nu apare decat cand sunt doi….si mai fac si sex imatur (adica neprotejat).
P.S. La divort copii raman cu mamele.

8 01 2014
Eduard B.

Pentru Claudiu….
Am mari indoieli ca il intelegi pe Dumnezeu cu adevarat. Din ce scrii tu reiese ca esti doritor de crestere spirituala si ai citit din multimea de carti de spiritualitate orientala de care sunt pline librariile…. si care sunt anti-crestine!!!
Multi tineri cad in capcana asta asa ca….
Cand insa vei ajunge la nivelul de meditatie transcedentala , atunci deja vei avea o problema! Dar vei suporta consecintele….

10 01 2014
Helen

Ma numesc Helen si am 18 ani.
A trecut un an de la tentativa de suicid.Si acum incercand sa imi impart povestea cu voi..imi vin in fata toate acele imagini..da,m-am chinuit sa mor,am incercat diferite modalitati pana cand una din ele m-a bagat in coma.
De ce? Aveam 14 ani cand pe parcursul anilor,incet,incet am inceput sa intru intr-o depresie.Lipsa de incredere a parintilor mei fata de mine,devenea o problema din ce in ce mai grava.Incercam sa ma preocup de alte lucruri,sa-mi gasesc intotdeauna o activitate care sa ma distraga de la acasta stare,insa cu un an in urma nu am mai avut de ce sa sper.Nu mai aveam motivatie,nimic din ce faceam parca nu mai avea sens.Totul devenise o rutina.Incercam sa-mi explic de ce sunt tratata asa,cu ce greseam? Eram un copil bun,invatam bine,niciodata nimeni nu s-a plans de mine.
Nu sunt niste parinti rai,mi-au oferit tot ce am avut nevoie..ma refer la lucrurile materiale,nu s-au certat in fata mea,nu s-au batut,etc.
Tot timpul am facut lucruri care sa ii faca fericiti pe ceilalti,ma gandeam atat de mult la altii,imi pasa de ei si aveam incredere in ei..insa eu nu primeam niciodata ceea ce mi doream.
Voiam sa-mi petrec copilaria..sa ma bucur de ea..sa ies afara,sa ma joc,sa am prieteni,sa alerg,sa cad,sa ma lovesc,sa fac tampenii ca sa aiba intr-adevar parintii mei motive sa ma certe.
Voiam sa ma bucur de libertatea pe care am primit-o de la nastere…ceream prea mult?imi petreceam zile in sir stand in casa,ori in camera..vara,iarna,toamna,iesind doar cu ei intr-un parc sau la cumparaturi.
Totul a durat 2 zile.Intre timp ma raneam singura (mi am bandajat ambele maini pentru ca am lovit o oglinda si peretii).
Trebuie sa ai un curaj incredibil sa recurgi la o astfel de fapta.
M-am trezit pe patul de spital legata de maini si picioare.Plangeam.Asistenta credea ca plang pentru ca imi pare rau pentru ce am facut,din contra ..plangeam pentru ca am deschis ochii din nou.Trist.
Nu sunt o fire religioasa,insa cred ca exista ceva suprem,o entitate care ne-a creat.Cred in karma si reincarnare.M-am gandit ca nu mi-am terminat treaba aici si ca avand in vedere ca sunt pe pamant sunt destul de puternica incat sa ma confrunt cu orice situatie pe care o intampin.
Oarecum dupa asta lucrurile au inceput sa se indrepte.Am crezut ca parintii mei au inteles.Insa totul a durat doar o perioada.Eram urmarita cand ieseam afara,aveam limite de ore,nu puteam sa ies oricand,eram sunata din ora in ora.
Deja devenea si mai stresant.
Am inceput sa am atacuri de panica.Mama m-a aruncat pe scari si a dat in mine pana cand am tacut.
A mai trecut ceva vreme,ne-am impacat,o iubeam enorm,ne imprietenisem si parca nimic si nimeni nu ma intelegea ca ea.Cu tata insa inca mai aveam o relatie incordata.
A trecut din nou ceva timp si am luat-o de la inceput.Iesitul prea des (3-4ori/sapt).
De la certuri am ajuns iar la atacurile de panica,mama m-a batut din nou si pentru prima oara tata mi-a dat o palma peste fata.
Si cate lucruri nu as vrea sa fac..pentru ca sunt atatea de facut si de vazut,mii de motive pentru care sa traiesc.
Nu mai mananc de 3 zile,si ieri am vomitat sange.
M-am inchis total in mine.Nu mai vorbesc cu nimeni nimic.Nu-mi mai pasa de nimeni si nimic.Nu-mi mai suport familia,ii urasc..prezenta lor ma dezgusta.Nu mai pot..nu mai am putere..
As vrea doar sa inchid ochii si sa se termine.

14 01 2014
Eduard B.

Cred ca si aici si-a bagat coada mare inselatorie care face varza creierii tinerilor….e vorba de spiritualitatea de origine orientala…anti-crestina. Daca vrem sa credem orice filozofie pagana….sa nu ne miram ca Satan se joaca cu mintea noastra slaba si ne arunca in disperare…..
O citez pe Helen ca argumente la ce am afirmat mai sus:
Nu sunt o fire religioasa,insa cred ca exista ceva suprem,o entitate care ne-a creat.Cred in karma si reincarnare.M-am gandit ca nu mi-am terminat treaba aici si ca avand in vedere ca sunt pe pamant sunt destul de puternica incat sa ma confrunt cu orice situatie pe care o intampin.
Doar Iisus te poate salva…cauta-L in Biblie.

30 01 2014
nobodyintheroom

Am 16 ani. Am devenit un esec lamentabil. Motivul pentru care consider asta e fiindca m-am plafonat complet. Simt cum m-am blocat efectiv si nu sunt capabila sa gasesc resursele necesare sa trec peste. Marea problema pe care incerc sa o combat e scoala. Inainte de perioada liceului, pe tot parcursul gimnaziului am fost un elev model. Din punctul asta de vedere, ma simteam implinita. Am avut doar 10. Da, stiu pare pueril in ansamblu. Sunt constienta de faptul ca notele nu definesc adevarata valoare a omului si nu il influenteaza cu nimic in dezvoltarea lui sociala sau in alte domenii. Problema este ca, brusc, situatia s-a denaturat in mod neasteptat. Am intrat la un profil care nu ma reprezinta si pentru care nu am inclinatii. Am facut un lucru foarte necugetat, fiindca nu am gandit deloc clar legat de ce as vrea sa fac pe viitor sau ce imi place cu adevarat. Ca rezultat, am facut o alegere gresita, cea mai proasta de pana acum. A intervenit colectivul jegos care a avut o mare influenta din punct de vedere moral. Si am mai incetat sa prezint interes fata de ceva anume. Imi petreceam zile intregi regretand si inecandu-ma in propriul amar. Din nou, poate pare banal, dar sa traieste o mare parte din timp intr-un mediu in care nu ti-ai dori sub nicio forma sa te afli e o experienta groaznica. Am incercat sa ii conving cumva pe ai mei in speranta ca as putea rezolva ceva, ca as putea gasi o solutie, finalmente. Nu am rezolvat nimic fiindca ei nu ma inteleg, sunt limitati si nu incearca sa intre in pielea mea si sa se expuna, macar de curiozitate, situatiilor prin care sunt nevoita sa trec. Astfel am ajuns in al doilea an de liceu, in stare de corigenta la 3 materii pe primul semestru. E amuzant ca doar la acele materii am notele cele mai proaste, iar in rest am doar 9 si 10. Totusi ma simt un om abject si ratat si singurul lucru la care ma gandesc e ca existenta mea nu isi gaseste niciun rost aici. Ma simt inlantuita si atat de panicata incat nu sunt in stare sa-mi pot organiza propriile ganduri, sa iau o decizie si sa fac ceva sa indrept totul. Am nevoie de ajutor. Si nu stiu unde sa il gasesc. Nu pot relata toate astea unei persoane tete-a-tete, pur si simplu, mi-e mult prea rusine cu mine insami. Mi-e rusine sa mai privesc oamenii sau sa mai comunic. Tocmai de aceea, am gasit ca metoda mult mai facila sa scriu aici, desi nici asta nu a fost deloc usor. M-am gandit permanent la o varietate de cai sa ma sinucid si am studiat intens psihologia sinucigasilor, dar conchid in cele din urma ca mi-e teama oarecum. Mi-e teama pentru ca , in interiorul meu, singurul lucru dupa care strig in disperare este eliberarea, iesirea din prapastia in care m-am afundat. Nu mai pot vedea alte solutii de scapare, sa ma lepad de toate cele rele si sa gasesc drumul cel bun. M-am blocat.

7 04 2014
Axeltoromakae

lool ficare are un punct nervos si cedeasa daca te face sa razi eu la scoala mereu aveam 3 4 2 lool la unele materi care imi place aveam 10 uite cum e in punctul meu de vedere daca ai scoala sau nu tot aia esti cea ce inseamna mai mult e scoala vieti daca ai habar ceva de ea treci peste multe si parinti is mai neintelegatori apropo scuzami gramatica nu ma obsesc sa scriu corect …parinti is protectori etc si vor sa faci numa ce vor ei ei bine eu la 17 am pus picoru in prag hmm miar place sa vorbesc cu tine si sa iti explic anumite lucruri .. ce e stiut despre mine e ca am un sflet bun si imi place sa ajut lumea daca vrei sa mai vorbim pe aceasta tema […moderat…]

28 07 2014
tavi

revino-ti ….lasa corigentele si spune-ti va vei reusi

30 01 2014
Eduard B.

Sa intelegem…..tu esti o ratata sau colectivul e jegos?
Ratata pentru 3 corijente?!
Ratat e un om matur….care isi bate joc de viata lui….care a colectionat doar esecuri.
Tu inca nici nu ti-ai inceput viata adevarata, deci nu ai cum sa fii ratata.
Nu poti pierde o cursa in care nici nu ai pornit!

10 02 2014
Carmen

Buna tuturor, ziua trecuta am publicat un video inspirational la rubrica Contact, insa apoi am inteles ca acest fel de contributii isi au locul la aceasta rubrica, revin cu niste sfaturi ce sper sa fie cat de cat folositoare, iar daca vreti sa vedeti si video-ul il gasiti la rubrica contact, printre ultimele comentarii! Evident ca motivul pentru care ne aflam aici este depresia puternica, diferita pentru fiecare si stiu ca cel mai probabil, ceea ce scriu aici este prea putin pentru a rezolva orice problema care ne-a impins catre astfel de ganduri dar cand ne aflam in momentele acestea, orice ajutor este binevenit si trebuie primit de catre noi. Suntem putini cei care am reusit sau avem ocazia sa apelam la un ajutor specializat. Stiu ca problemele noastre sunt de ordin emotional si sufletesc, nici numai luam in calcul ca sunt si stimuli de ordin fizic care conduc catre aceasta. Creierul nostru proceseaza tot ceea ce se intampla in jurul nostru si tot acesta ne conduce catre ganduri negre. Sunt pe piata medicamente, care intr-un fel sau altul ajuta depresiile prin stimularea acelor stimuli cerebrali ce se inhiba in cazul tristetei puternice. Insa, cateodata raspunsul se gaseste chiar in jurul nostru si daca nu avem puterea sau increderea sau chiar dorinta de a lua medicamente de orice fel, ce ajuta la stimularea cerebrala in a face fata depresiilor va voi da niste exemple de alimente ce pun pariu ca se afla chiar acum in debaraua sau in frigiderul vostru. S,i chiar daca eu, de exemplu nu pot manca nimic in astfel de momente… in unele perioade in care incerc sa ma ajut pun mana si incerc sa mananc unele din aceste alimente, pentru ca toti ar trebui sa valorificam ceea ce natura ne-a daruit si sa realizam ca unele raspunsuri pentru boli sau suferinte sunt chiar in natura. Dopamina, care mai este numita si „combustibilul fericirii”, este produsa in mod natural de catre organism in urma sintetizarii unor mancaruri ce contin, printre altele si tirosina. Astfel, consumand alimente ce contin Tirosina in compozitia lor nutritionala, ajutam creierul sa sintetizeze dopamina, in momentele in care aceasta se afla la un nivel scazut! Puteti gasi tirosina in alimente ca: MIGDALE (in primul rand), banane si avocado, branzeturi slabe in calorii, susan si seminte de dovleac. Deci daca aveti in casa o banana sau faceti o vizita la magazinul de la colt, hai sa luam o doza de tirosina in mod natural, ce nu va face niciun rau si nu va crea nicun fel de dependenta si nu se stie dar, s-ar putea, ca mai tarziu, un lucru ce l-am ignora intr-un astfel de moment, sa ne smulga un zambet. Deasemenea, dopamina oxideaza foarte repede in creierul nostru si alimente bogate in antioxidanti ajuta foarte mult, acestea sunt: orice leguma si fruct portocalii (portocaliul este un semnal ca acestea contin beta-caroten- puternic antioxidant) MORCOVI, PORTOCALE, ardei gras, de altfel tot ce are vitamina C si E sunt antioxidanti: kiwi, citrice, NUCI, SEMINTE DE FLOAREA SOARELUI, brocoli! Evitati alimentele ce inhiba functille creierului. Orice provoaca dependenta creaza receptori falsi de dopamina ce inhiba receptorii acestuia , asa cum este cofeina si mancarea de fast-food, alimetele preparate cu uleiul rafinat. Da, mancarea fast food provoaca si ea o dependenta! Nu e asa, ca dupa ce o consumati va simtiti lipsiti de vlaga si chiar mai sleiti de puteri?! Consumul de fructe, legume, lactate scazute in grasimi si carnea slaba, este o modalitate sigura de a rămâne pe partea de sus a jocului mental.
A intelege cum functionam ne poate ajuta sa actionam in beneficiul nostru! Iar in loc sa mai turnam o cana de cafea in timp ce citim ceva motivational, sa rontaim un morcov sau sa facem din migdale si nuci un snack minunat ne poate da un boost starii noastre de spirit!

„O obsesie nu este doar o idea posedata de minte, ci mai degraba o idea ce iti poseda mintea” -Robert Oxton Bolton
NU O LASA SA TE POSEDE! Fii mai puternic decat gandurile tale!

9 03 2014
Helen

“Odată ce ai înţeles că propriii tăi copii nu-ţi aparţin, că ei aparţin existenţei, iar tu ai fost numai un vehicul, trebuie să fii recunoscător existenţei că te-a ales ca intermediar pentru venirea pe lume a unor copii minunaţi. Însă nu trebuie să intervii în dezvoltarea lor, în potenţialul lor. Nu le impune propria ta gândire. Ei nu vor trăi aceleaşi vremuri, ei nu vor avea de înfruntat aceleaşi probleme. Vor face parte dintr-o altă lume. Nu îi pregăti pentru această lume, pentru această societate, pentru acest timp, deoarece le vei crea probleme.
Nu-şi vor găsi locul, nu vor fi pregătiţi.”

26 03 2014
Tatiana Iordachi

ТЫ НЕ ОДИН! ОБЩАЙСЯ! \ TU NU ESTI SINGUR\ A! COMUNICA! Анонимный чат психологической помощи: http://www.pentruviata.md

28 07 2014
tavi

salut, adrian m-am gandit intens la sinucidere o vreme pentru ca nu am inteles viata si acum stiu ca important este sufletul, credinta iubirea
as vrea sa las id meu de mess pentru a ajuta pe oricine simte la mare cumpana (crede-ma ca as face totul ca nimeni sa nu se mai sinucida)
macar incurajari sa dau..nu stiu am inteles sistemul vostru fara id…daca nu ma lasi ok…

28 07 2014
Adrian

Draga Tavi,

Apreciem foarte mult dorinta ta de a-i ajuta pe prietenii nostri necunoscuti, si esti mai mult decat binevenit AICI, pe site. In particular insa, din motive pe care le-am precizat deja, nu putem incuraja contactele intre membrii site-ului. Dar, asa cum spuneam, esti mai mult decat binevenit sa contribui aici, pe site. Ori de cate ori rezonezi cu cineva, lasa-i un comentariu, iar acesta va ajuta mai mult decat iti poti imagina!

Cu prietenie,
Adrian

23 08 2014
23 08 2014
23 08 2014
23 08 2014
23 08 2014
26 08 2014
Adrian

–––––––––––
Paul 27 a scris:
–––––––––––
Pentru cei cu ganduri sinucigase, de la un alt om cu tentaiva sinucigasa, va zic, anumite lucruri care poate o sa va deie de gandit:
Daca esti pe pagina asta esti victima propiei inchisori si a propiei gandiri, dar mai exista o speranta ca inca nu esti mor si cauti ajutor.

In legatura cu metode de sinucidere…ceva ce o sa va deie de gandit daca sa incercati si voi:
Taiat de vene: 2 cazuri. mi-am taiat venele […moderat…] dupa ce am fost salvat de mama, ce ma gasit plin de sange, inconstient in camera , m-am trezit in spital in perfuzie si transfuzie, recuperearea a fost lunga , mai ales tendoanele atinse mi-au luat din mecanica bratului si a durat apropae doi ani pana la recupare completa, timp in care am fost cu un handicap de mobilitate a maini. acuma port inca cicatricile pe mine iar imaginea mea in fata altora e mult alterata,
Spanzurarea: n-am incercat ..nu suna bine .
Supradoza: in 4 cazuri de tentaive am inceract supradoza , combinatia de pastile folosite au fost […moderat…] m-am trezit in patul meu dupa cinci zile, in care nu am stiut nimic, deoarece acetse medicamente dau aceea memorie de 5 secunde la supradoza, in astea cinci zile am avut o viata activa m-am dus la cursuri la facultate, am iesit in oras, datorita schimbarilor emotionale date de supradoza m-am facut de toata bafta in fata unui amfiteatru profesori oameni de pe strada, in plus dupa ce efectul a trecut am stat in sevraj si cu sindrom extrapiramidal o saptamana. ceea ce nu a fost placut.
Otrava. 1 caz… ..salavt de parinti dar si asha nu cred ca muream , am avut arsurri grave esofagiene si stomacale , noroc ca nu au dat perforare de stomac, dureri insuportabile , tratament de recuperare indelung, distrugere de ficat, apropae pierderea functiei unui rinichi , era posibila a ambilor si ducea la dializa ,
Injectare […moderat…]….nu am mers pana la capat deoarece dupa 03 ml din seringa in care am dizolvat 1 mg […moderat…] in 5 ml de ser, capul imi pocnea de durere si tremuram prea tare sa mai pot tine seringa in vena, risc de AVC,

Acum dupa ce am ajuns cadru medical, desi nu am o viata roz, si inca mai sunt depresiv, mai exact un bipolar maniac depresiv…pot spune ca multe din tenativele de suicid duc la complicarea vietii ce urmeaza, a victimelor, si afamiliilor, costrui ridicatre de recuperare, cu banii aia ce vacante poti face, timpul pierdut in recuperare, timp in care va puteati distra cu banii cheltuiti pe costuri de recuperare.
Lucrand in compartimentul de medicina de urgenta, nu ma impresioneaza moartea cuiva, e ceva normal fiziologic si stiintific, dar urletu mamei care isi pierde un copil e cel mai tragig si de insuportat sunet auzit de mine pana acum. Ganditiva la cei dragi , la ce imagine le lasati lor in urma mortii : plin de sange, atarnand in streang sau plini de fecale , (deoarece in urma mortii survine relaxarea sfincterelor, dar si in come ), Ca om nu-mi doresc ca cineva sa-si aduca aminte de mine in astefel de mod, deoarece amintirile cele mai pregnate si imaginile ce vor urmarii pe copii vostri parintii, prietenii vor fi acestea, moartea voastra mai distruge pe langa voi cel putin alte 2 persoane
Si in caz ca tentativa nu va reuseste puteti ramane cu handicap pe viata, legume la pat, iar atunci practic veti traii fortat de imprejurari si victima a propiei persoane ,cu o viata distrusa, si fara un viitor, obling si pe altii sa ai parte la tragedia voastra,
Daca iubiti pe cineva nu-i condamnati sa traiasca cu remuscari si imagini oribile, traiti pentru ei, oricare din noi avem pe cineva ce ne place, ne iubeste ne intelege, trebuie noi sa fim pregatiti sa iesim din gandurile negre si sa vedem aceste persoane.
Viata merita traita, si oportunitati si momente placute vor veni, rabdare , tratativa problema chair si la specialist, impacativa cu voi, daca sunteti invinsi de propia gandire recunoasteti asta si cereti ajutor.
Cine a ajuns pe pagina asta , a recunoscut ca are o problema mare, primul si cel mai important pas a fost facut , acuma rezolvati problema sau tratati-o, depresiile de moment dispar, psihozele se trateaza iar dupa o perioada de timp starea de bine va reaparea, eliminati ceea ce e rau, fiti introspectivi si o sa va cunoasteti pe voi insiva, si o sa gasiti raspunsurile in voi.

Sper sa va dea de gandit si mult succes la toti in viata. Si impacativa cu voi insiva, nu va mai acuzati, nu regretati emotii sentimente, alegeri, e doar viata si complexitatea omului.

2 09 2014
iulia

Mda…am ajuns la acest blog cautand motive sa NU te sinucizi;am citit unele comentarii si cam toata lumea vorbeste despre cei dragi….nu te sinucide ca-i ranesti pe cei dragi.Dar ce te faci cand nu mai ai pe nimeni drag in jurul tau?
Cand au murit de-a dreptul sau pur si simplu te-au parasit,au uitat ca mai existi?!
Eu mi-am ingropat parintii si bunicii pana la 25 de ani,m-am despartit de iubitul meu exact inainte de cununie,am un frate ce-a intrat in lumea drogurilor,putinii mei prieteni sunt mereu ocupati si preocupati de propriile probleme ,neamurile de gr 2 care au mai ramas sunt plecate prin strainatate,nu mai dau nici un semn,nici nu stiu cum si unde sa-i contactez ,servici stabil n-am,sanatate subreda si multa amaraciune.
Am ajuns la 33 de ani simtindu-ma ca la 80,cu viata imprastiata,fara planuri si fara viitor,dezamagita si fara speranta.
Ma gandesc zilnic la suicid de vreo 5 ani incoace,n-am incercat niciodata totusi,probabil nici nu voi incerca ci chiar o voi face cand mi se va innegri de tot orizontul.Nu voi intrista pe nimeni,cel putin nu mai mult de 2/3 zile intrucat cei cu adevarati dragi mie nu mai sunt prin preajma..
Pe mine psihoterapia m-a lasat doar cu gaura in buget,la psihiatru n-am apelat inca.
Unii oameni pur si simplu nu pot fi salvati,cu toata teoria si gandurile bune.Ceva s-a rupt in ei si nu mai poate fi lipit.

2 09 2014
Adrian

Draga Iulia,

Bun venit aici! Trista povestea ta, intr-adevar – si asta doar din cate am putut deduce citindu-ti aceste cateva randuri! Vrem sa aflam mai multe despre tine, motiv pentru care vei gasi in coloana din dreapta o „casuta” cu numele tau si un scurt indicativ – „Iulia 33” (e varsta despre care ne-ai scris).

Te asteptam sa revii acolo, cu mai multe detalii!

Cu prietenie,
Adrian

11 09 2014
Eduard B.

Pentru Iulia.
Din ce scrii e clar ca nu poti fi salvata de oameni, caci nu mai ai oameni dragi, care sa tina la tine.
Dar cineva te poate salva…..cineva care stie de tine si te iubeste…caci El te-a creeat.
Oamenii , chiar cei necredinciosi, isi iubesc copii , chiar daca unii au mari handicapuri de sunt legume..si tot ii ingrijesc si se sacrifica pentru ei.
Iti dai seama cat de iubeste Tatal tau, care deja a sacrificat ceva foarte pretios pentru tine, ca sa iti ofere tie ceva ce nici nu visezi.
Vrei sa Il cunosti si sa stii ce iti ofera gratuit? ……Citeste cu sufletul deschis Biblia!
Vei vedea viata cu alti ochi, te vei transforma total si nici vorba nu va mai fi de sinucidere.

29 09 2014
Dana

Buna seara..va scriu pentru ca am ajuns in punctul in care nu ma mai pot ajuta pe mine insami..nu sunt genul de om care cere ajutor dar sincer nu mai gasesc singura solutia. Asa ca sper din tot sufletul sa gasesc aici macar niste sfaturi nu neaparat solutia.. Bun, o sa incerc sa fiu cat se poate de scurta si la obiect. Abia am terminat liceul, am intrat la facultaate deci eu in mare parte pot spune ca sunt ok. Dar Sunt intr-o relatie de aproape 3 ani de zile cu un om care la inceput parea a fi un inger pe pamant..pe langa

22 11 2014
Adela

Buna ! Felicitări pentru site , l-am găsit întâmplător si ma bucur ca am făcut.o . Ma numesc Adela si chiar daca am doar 15 ani , am descoperit ca viață nu e deloc roz si de multe ori eram gata sa renunț la tot dar mi-am dat seama ca viață merita trăita indiferent de greutățile ei . In momentele in care te simți singur ,ca nu mai ai un scop si ca nimeni nu te înțelege trebui sa te gândești ca nu ești ultima persoana care are probleme , eu întotdeauna ma auto-consolez si încerc sa trec peste si sa fiu optimista . E greu sa stai cu capul sus când ști ca multe persoane au satisfacție doar atunci când te rânesc , insa nu trebuie sa le dam importanta . Fiecare problema are rezolvare ! Trebuie sa găsim pace si liniște întotdeauna , aceste lucruri le putem avea doar alaturi de Dumnezeu , el sa ne fie cel mai bun prieten . Pace !

22 11 2014
Adrian

Draga Adela, multumim pentru contributia ta!

Cu prietenie,
Adrian

5 01 2015
Dana L

Buna prieteni,
Sunt Dana L si as vrea daca se poate sa imi spun si parerea mea despre suicid. Am incercat sa ma sinucid, mi-am spus povestea pe acest forum si nu vreau sa va plictisesc cu alte amanunte. Am vazut tot felul de pareri despre depresie si sinucidere. Eu cred ca despresia este tristetea sufletului si a corpul si cand corpul nu mai are putere sa se ajute si sa se vindece singur, atunci tristetea din suflet cuprinde tot corpul si in incercarea de a scapa de aceasta tristete covarsitoare mintea cauta un mod imediat de a scapa de aceea durere care te sfasie pe dinauntru. Unii spun ca sinucigasii sunt lasi, unii spun ca iti trebuie mare curaj sa comiti crima asupra ta. Iar partea cu Dumnezeu si pacatul capital pe care il fac sinucigasii e si acesta controversat.Eu sunt credincioasa dar nu prea merg foarte des la biserica, ma mai rog acasa, mai aprind o lumanare, asa cum cred ca este majoritatea lumii dar am crezut si vor crede pana la finalul vietii mele in puterea dumnezeiasca care este mai presus de toti si toate. M-am tot intrebat de ce eu o fiinta cu credinta am putut pune durerea mea din suflet mai presus de vointa lui D-zeu.si acum cred cu tarie diavolul de care multi spun ca exista sau ca nu exista, m-a ispitit cu amagirea ca daca mor, indiferent cum, scap de durere. Dar acum stiu ca am gresit si am fost lasa, nu m-am gandit decat la mine nu si la durerea si stigmatul pe care l-as lasa celor ce ma iubesc: copii, mama, surorile mele si cei apropiati din viata mea. Probabil ca sotul, cel din cauza caruia am vrut sa ma sinucid ar fi fost mai putin afectat, sau chiar usurat sau poate ar fi suferit si el ( inca nu mi-e clara aceasta parte). Dar abia cand m-am spovedit si impartasit dupa eveniment, am simtit o usurare imensa si sper ca intr-o zi D-zeu, tatal nostru al tuturor ma va ierta. Nu sunt inca sigura ca m-am vindecat si nu voi mai fi ispitita, dar stiu acum ca am, de fapt am avut intotdeauna in ceruri un prieten care nu ma va parasi nici atunci cand voi mai cadea in ispita, care ma va ajuta cand toti ma vor parasi, care ma va ridica cand voi cadea si care ma va iubi cand toti ceilalti ma vor uri. Cred ca trebuie sa-l iubim pe Tatal nostru din ceruri ma presus decat orice in viata noastra si cred ca avem o nevoie disperata fiecare din noi sa fim iubiti neconditionat de cineva si acela e Dumnezeu. Mai cred, de fapt am stiut dintotdeauna, ca prin sinucidere iti pierzi pe vecie singurul lucru care e si va fi al tau: sufletul. Sa incercam deci prieteni sa nu ne pierdem sufletele, sa nu-l alungam pe D-zeu din sufletul nostru. Cred ca toate problemele noastre care ne imping la sinucidere, le percepem in acel moment poate mult prea dureroase si daca am avea atunci putere si sprijin sa trecem peste acele clipe, mai tarziu nu vom mai percepe durerea atat de acut ca sa ne impinga la gesturi disperate. Ma rog la D-zeu sa-mi dea putere si intelepciune sa trec peste acele dureri si multumesc voua ca existati prieteni de pe acest site, in fata carora mi-am putut deschide sufletul sa povestesc amanuntit tot ce m-a impins in jos pe treptele spre infern si ca de aceasta data am reusit sa ma intorc inapoi.
Si mai vreau sa multumesc din suflet omului care a infiintat acest site si pentru empatia, rabdarea si promptitudinea cu care raspunde la toate strigatele noastre de ajutor.
Cu prietenie,
Dana L.

6 01 2015
Adrian

Draga Dana L.,

Cu drag! SI multumim din suflet pentru contributia ta si, mai presus de toate, pentru ca esti in viata! Asa cum ti-am mai scris, faptul ca esti in viata acum este darul lui Dumnezeu pentru tine. Iar decizia ta de a renunta la planurile tale de a te sinucide reprezinta darul tau pentru El!

Cu prietenie,
Adrian

13 01 2015
Adrian

–––––––––––––––––-
La 13.01.2014, Lalena a scris:
–––––––––––––––––-

Pentru că stau prost cu circulaţia periferică, m-am gândit să îmi pun mâinile la treabă pentru a îmi scoate din suflet temperatura prin literele de pe tastatură, în speranţa de a mă încălzi atât pe mine, cât şi pe cei care vor citi aceste rânduri, fie din curiozitate sau dorinţa de a analiza, fie pentru că unii se vor regăsi, îmi vor da dreptate sau vor vrea să dezbată pe mai departe. Momentan, nu discut în numele meu, ci îmi expun părerile personale, pentru a le fi la îndemână altora, cu un buchet de idei mai strălucitoare decât înfăşuratul funiei în jurul gâtului, aruncatul în faţa trenului, săritul în cap de pe bloc, pumnul căuş plin cu pastile în toate culorile, sticluţele cu otravă parfumată, bidonul cu benzină şi paiul de chibrit păstrat în pijamale, pentru ultima ţigară aprinsă cu care unii aleg să îşi oprească definitiv intrarea oxigenului în organism. N.B. Aceste rânduri sunt destinate tuturor, însă vor putea fi parcurse în esenţa sa, de mai puţină lume, deoarece există dualitate, deci şi inteligenţă versus prostie sau ignoranţă. Tu (nu am pe nimeni luat în vizor, motiv pentru care, deocamdată, nu mă refer la nimeni, nu în particular, ci doar în general) crezi că ai drept de viaţă asupra cuiva? Da. Doar dacă îl / o salvezi. În continuare: dar drept de moarte asupra cuiva, ai? Nu. Şi atunci? Te-ai creat / făcut tu pe tine? Nu. Te-ai uitat în oglindă? Eşti mulţumit de tine? Nu. Te-ai face altfel? Da. Te-a făcut altcineva şi cine a făcut asta, le-a aşezat bine. Presupunând că există ceva superior ţie (fiecare poate completa pentru sine, fără a aduce vreun prejudiciu crezurilor celorlalţi), care eşti om, înseamnă că am dreptate în ce am scris în acest pasaj, la început. Nu ai cum gândi mai bine ca acea forţă superioară. Dacă te lăsa la mâna ta, erai, nu pe site, ci deja la doi metri sub pământ. Dacă ai avut una, două, şapte sau cincisprezece tentative, consider doar că ţi s-a tras un avertisment, nu că ai tras tu celorlalţi unul (deşi uneori pare că doare mai puţin când crezi că pare să îi pese cuiva de suferinţa ta, de traumele tale, de şedinţele tale psihiatrice, de operaţiile tale, de kilogramele tale extra sau în minus, de neajunsurile tale, de nemulţumirile tale, de problemele tale, de sechelele tale, de nervii tăi, de mofturile tale, de aspiraţiile tale, de secretele tale sau de facturile tale). Hai pe logică. Degeaba judeci corect, dacă nu ai toate datele. Cum poţi avea toate datele? Trăind până la capăt. Dacă tu curmi, nu mai afli nimic. Sunt momente în viaţă când e bine să te izolezi. Se decantează toate gândurile şi te reaşezi, te reorganizezi. Şi cel mai important, înveţi să îţi recâştigi sau să îţi câştigi (pentru cazul în care nu ai avut-o niciodată) încrederea în sine sau în cei din mediul care te înconjoară pentru cât timp va dori sufletul, mintea sau ambele care îţi aparţin în totalitate, indiferent de câte cicatrici există mai recente, mai trecute, mai vii sau mai acoperite de umbră. Admiţând că eşti ateu (fiecare are dreptul să fie ceea ce îşi doreşte şi chiar dacă principiile tale nu sunt de găsit şi în principiile altora, nu înseamnă că nu te poţi eticheta după cum simţi nevoia sau după cum îţi dictează orgoliu, drogurile, un pahar în plus sau încă un alt şoc), nu eşti decât echivalentul unui fulg de zăpadă ivit în miezul verii. A fost, s-a dus şi n-a folosit la nimic. Abia dacă cineva a reuşit să-l surprindă într-o instantanee sau să-l ţină în palmă o fracţiune de secundă. Dar atât. Fiecare crede despre sine că e. Şi, dacă tot e, are: vise, planuri, proiecte, pasiuni, temeri, dorinţe, iluzii, dezamăgiri, idealuri, speranţe, frici. Cele pozitive nu i se îndeplinesc şi e tentat să creadă că toate acele lucruri i s-ar cuveni, iar pentru că există toate şansele, de care se convinge pe traseu, de a nu le primi, începe să se clatine, din ce punct de vedere doriţi dumnevoastră. În momentul în care într-o fortăreaţă nu mai există siguranţă, nimic nu mai contează. Şi atunci se apucă de luat şi trasat tot felul de decizii, care mai proaste, care mai satisfăcătoare, care mai ironice sau mai inteligente, după cum e capabil să judece şi să simtă în acelaşi timp, toate cele care i se întâmplă în acele clipe care îi vor decide zilele şi nopţile vieţii sale, pentru totdeauna şi fără vreo altă cale de întoarce. De ce ai alege să te duci (presupunând că ar fi o „cealaltă lume” pe undeva), când ştii că ai atâtea lucruri bune de făcut, de primit şi de dat altora, care datorită ţie pot creşte frumos, se pot bucura sau îşi pot alina sufletul plin de toată durerea pe care o resimt, ca şi tine? Nu poţi demisiona din propria viaţă; e cel mai cutremurător fapt pe care îl poţi face pentru tine, când tu ar trebui să fii cel mai bun prieten al tău şi nu cel mai feroce duşman. Oamenii ajung să fie nemulţumiţi de faptul că nu reuşesc să pună în valoare calităţile pe care le au, la nivelul dorit de ei. Asta frustrează. Iubeşti. Cauţi. Şi vrei să fii iubit, dar de cine vrei tu, care nu îţi întoarce aceeaşi lumină. Asta frustrează. Iubeşti pe „x, „y” şi „z”. Nu ţi se întoarce. Dacă s-ar fi întors, în clipa de faţă, erai cu una din acele persoane. Asta îţi provoacă şi o mare durere pe lângă frustrare. Esenţa înţelepciunii este să ai răbdare. Dacă ai fi obsedat de gândurile care mă obsedează pe mine, ţi-ai pune ştreangul de zece ori. Avantaje şi dezavantaje: Te simţi slab, mizerabil, fără valoare, cantitate neglijabilă, nimeni nu te bagă în seamă. Când ai valoare, ai şi partizani, şi adversari, oameni care se tem de tine, care îşi pleacă pălăria în faţa ta, care te iau de exemplu, care te adoră şi care vor să fie ca tine. Avantaje – tu le cunoşti. Dezavantaje – pierzi tot ceea ce ţi-a oferit mai frumos, mai bun, mai natural, mai nobil, mai pur, mai curat, mai sincer, mai deschis, mai excepţional, mai senin, viaţa. Pierzi tot ceea ce ţi-a adus un zâmbet sau o bucurie cât întreaga inimă. Cum ai putea să renunţi pentru o veşnicie la a mai citi o carte, la a mai asculta un compact disc, la a mai mânca o prăjitură sau un pumn de zmeură, la a mai fuma o ţigară, la a mai savura un pahar cu vin, la a mai dansa alaturi de tot ceea ce, într-adevăr, te poate dărâma, dar te poate ajuta şi să renaşti din propria-ţi cenuşă, adică oamenii din drumul vieţii tale cu care, nu pentru niciun motiv ajungi să te întâlneşti sau să trăieşti ori să te separi de ei? Ştii diferenţa între a avea ceea ce ai nevoie şi a deţine ceea ce îţi doreşti? Dacă nu o ştii, trebuie să cauţi şi să afli, pentru că asta o să te scoată, nu din viaţă, ci din tine însuţi / însăţi. E cheia. Ţi se dă ceea ce îţi este necesar şi nu ţi se iau mofturile (pe care le poţi considera cum vrei sau cum simţi, dar te vei răni mai tare dacă nu vei vedea imaginea de ansamblu şi vei observa doar nivelul mic, cât un vârf de ac, la care te raportezi) în calcul. Scenariul e asemănător între un părinte şi copilul său care cere, răcit fiind, îngheţată iarna, doar că este la nivel înalt. Trebuie în primul rând inteligenţă, iar mai apoi, simţul umorului. Cu astea două, rezişti şi până la capătul liniei, nu de tren, ci de viaţă. Dacă nu dispui de aşa ceva, schimbă mediul. Este primul bine pe care ţi-l poţi face şi asta va avea toate şansele să te salveze. Sunt deschisă către comunicare, însă fiind pentru prima oară când accesez această pagină pe care mă aflu, nu cunosc, în afara regulilor, şi modalităţile prin care pot face asta în afara acestui prim mesaj scris. Mă pregătesc să mă opresc aici, în speranţa că, mie luându-mi timp să scriu, am putut prelungi şi timpul altora asemănători mie sau nu.

27 02 2015
O persoana oarecare

Buna ziua ! Sunt A , studenta la facultatea de Medicina , anul 3 🙂 Am 21 de ani.. dar nu pot spune ca i-am avut pe cei mai fericiti ( din moment ce sunt aici ) . De mic copil am fost influentata de parinti, cei pe care ii iubeam tare mult si care-i consideram cu mult superior mie .. In fine , am fost sprijinita-n decizia mea de a da la Medicina, cu toate ca parcursul mi-a fost tare ciudatel. Am dat la un liceu ( venind de la tara ) , la care mi-a fost foarte greu sa ma integrez , nu neaparat datorita diferentelor tara-oras , ci mai mult datorita colegilor ( care efectiv te persecutau in fel si chip ) .. care ma agresau verbal. De acolo au inceput si ‘necazurile’ mele .. Mama nu-mi intelegea situatia si desi faceam tot posibilul s-ajung cat mai ‘sus’ , asa cum voia ea , ma jignea , facandu-ma ‘vipera’ ,’ proasta’ , ‘nu esti buna de nimic ‘ si asta era tot ce auzeam in fiecare zi. Plus de asta , sunt probleme in familie ( am ajuns la concluzia ca mama neavand o copilarie fericita , facea tot posibilul sa ‘m-ajute’ pe mine ..scopul era unul bun, dar modul cum ma jignea .. cum ma trata nu cred ca au fost utile mie ) iar tata (desi operat pe cord ) bea , se imbata , nu mai spun ca-i vorbeste mamei cu ‘fa’ .. iar o data s-a intamplat chiar sa ii cad in genunchi sa n-o loveasca . In fine, unele lucruri au trecut si a trebuit sa ajung la facultate. M-am eliberat , nemaiauzind in fiecare zi jignirile mamei ( care oricum nu inceteaza nici cand vin acasa ori la telefon ..) .Orice decizie-as lua aud numai ‘ nu esti buna de nimic ‘ , ‘ mi-as fi dorit alt copil ‘ , ‘ am facut numai sacrificii pentru tine ‘ , ‘din cauza ta am ajuns aici’. A aparut chiar si un baiat minunat in viata mea , dar de care nu pot sa ma bucur , pentru ca mama nu e de acord si in orice moment ma ia peste picior pentru deciziile proaste pe care le iau. Niciodata nu a avut incredere-n mine , niciodata nu m-a felicitat pentru un rezultat. Deseori ma gandesc la suicid, recunosc. Datorita lucrurilor pe care mama mi le spune eu am ajuns sa nu am deloc incredere-n mine. Nu pot sa am . Am zeci de biletele scrise-n mii de feluri legate de suicid. M-as bucura cand vin acasa, m-as odihni.. Dar nu am cum. Uneori mi-ar fi mai usor sa-mi iau viata . Si atat . Nu avem nici cine stie ce posibilitati financiare.. Eu i-am iubit mereu ..Si desi tata chiar este destul de mincinos si ..bea .. l-am iubit mereu si l-am respectat pentru eforturile pe care le face pentru mine .. Eu nu am putut avea relatii pana acum , pentru ca mama ajungea uneori chiar sa-mi sune iubitii si sa le spuna sa ma lase-n pace, pentru ca am de invatat.. Pare penibil , stiu . Dar chiar pe omul acela il iubeam , om , care a incetat sa ma mai caute din acel moment . Cam asta este viata mea pe scurt. Astept pareri ..

27 02 2015
Adrian

Draga A,

In coloana din dreapta a fost creata casuta cu numele „A21” – este numai a ta! Acolo vei gasi, in curand, comentariile membrilor grupului virtual de suport!

Cu prietenie,
Adrian

28 02 2015
Helen

Buna A.,
Am intampinat aproximativ aceasi situatie ca a ta,iar solutia mea se rezuma tot la suicid.
Insa am realizat,pe parcursul anilor ca nu este suicidul o solutie.
Am avut probleme cu tatal meu,care era destul de sever din dorinta de a ma proteja si mama care nu se putea impotrivi deciziilor/masurilor lui.Totul era acoperit bine,sub un zambet pe care il purtam zi de zi in ciuda faptului ca in sinea mea zacea o dorinta de intelegere si catusi de putina libertate.
Am recurs la fapte..urate,care chiar nu isi aveau locul,iar dupa aceea m am simtit o persoana groaznica.M am intrebat: „Chiar atat poti?” „Asa vrei sa iti fie bine?” „De ce nu lupti pentru drepturile tale?”
Am inteles ca viata este un DAR,unul dintre cele mai frumoase pe care ni l poate oferi Dumnezeu,unul de care ar trebui sa „profit”,fiindca m am nascut in primul rand cu dreptul la libertate.
De ce m as rani? De ce n as gusta viata si m as bucura de ea in felul meu? De ce trebuie sa ma simt constransa de cei care poate,involuntar,nu realizeaza ca ma ranesc?
Si uite asa am inceput sa iau atitudine.
Nu am mai tacut.Mi am exprimat dorintele in fata parintilor.O perioada nu am mai fost acea „fata cuminte” si le am aratat ca se poate si altfel,daca prin comunicare si ajungere la comun acord,nu se poate.
Le am incalcat cuvantul de cateva ori: am studiat ce am vrut eu sa studiez (nu medicina), am plecat in excursii/vacante, mi am facut prietene,cat si prieten etc. Am dobandit oarecum „fortat” tot ceea ce ei nu credeau ca am nevoie pentru a mi crea o viata echilibrata,armonioasa,utila,benefica mie,NU LOR.
Si uite asa draga A.,au inceput sa ma inteleaga,pentru ca nu aveau incotro,si m au acceptat asa cum sunt fiindca NICIUN PARINTE NU ISI DORESTE RAUL COPILULUI LOR.

Sper ca o sa iti fie de folos aceste randuri..
Pup:)

20 07 2015
UnDistrus

Tara de cct

21 07 2015
Adrian

Ne poti povesti ce s-a întâmplat, de ai ajuns sa gândești asa? Suntem aici si pentru tine!

2 01 2016
Adrian

Dragii mei, am găsit în lecturile mele din Biblie un paragraf în care ne putem regăsi fiecare, în momentele noastre dificile. Vi-l ofer, spre lectură și meditație:

„Trudit pân’ la durere e sufletul din mine;
de-acum voi da frâu liber cuvintelor spre El,
grăindu-i din amarul ce sufletu-mi cuprinde.
Voi zice către Domnul: – Nu mă-nvăța păgân!
De ce? din ce pricină m’ai judecat așa?” (Biblia, VBA, Iov 10:1-2).

7 01 2016
adelina

Buna o sa va spun pe scurt povestea mea, am 21 de ani si imi doresc sa ma sinucid de prin clasa a 8a. De cand eram in cls a 8a , cand am trecut la liceu eu nu am avut parte de libertate, prima mea tentativa de suicid a fost in clasa a9a cand m-am aruncat de la etajul 1 si am scapat cu cateva vanatai mari si o amorteala a corpului de nedescria..acum sunt impreuna cu un baiat de aproape un an si au aparut ceruturi din cauza parintilor lui..ei au pretentia de la mine sa imi vand o parte din teren pt a ne lua noi un apartament..bineinteles ca pun si ei jumatatr din bani dar…le-am explicat ca e mai bine dupa nunta sa imi vand partea pt ca atunci mi se schimba si numele si putem face actele pe apartament fara a mai modifica si a face actele din nou…in fine
Si striga ca nu mai e ca pe timpuri cand baiatul face nunta… Dar nu cred ca e cazul ca o fata sa ii faca nunta unui baiat… Pana la urma el m-a cerut pe mine nu eu pe el….nu stiu ce sa mai cred dar m-am saturat de viata asta si de tot stresul si chinul si m-am saturat de oameni lesinati dupa bani…..am avut anumite certuri cu ai mei acum cu el si cu maicasa…insa eu imi mai imi dau o saptamana sa vad daca se mai poate face ceva….m-am saturat si vreau sa plec ,, vreau sa mor sa uit cum e sa traiesti intr-o lume moarta dupa bani ” nu am nevoie de nimic pentru ca atunci cand mor nu voi lua absolut nimic…asa ca nu are rost sa alergi dupa bani cu sacul….

7 01 2016
Adrian

Draga Adelina,

In coloana din dreapta vei gasi o casuta numai a ta, intitulata „Adelina 08”, conform pseudonimului pe care ti l-ai ales intr-unul din locurile in care ai postat comentariile. Acolo vei gasi, in curand, comentariile grupului nostru virtual de suport.

Cu prietenie,
Adrian

14 05 2016
Ecaterina

Bună,sunt Ecaterina,am 19 ani și mă gîndesc la asta destul de serios! Iubesc viața la nebunie,îmi ador părinții și familia în general,dar fac parte dintr-o societate de funcționari de stat(tatăl meu e deputat). Astfel sunt mereu terfelită în pressă,abuzată,numită și mi se atrebuie chestii pe care nici măcar nu le-am încercat! Nu mai rezist,vreau să nu mă mai trezesc în lumea asta plină de mizerie,plus că dacă eu sunt cea care încurcă oamenilor să trăiască,ce rost ar mai avea să exist? Vreu să-i știu pe toți bine,fără ură și răutate,vreau să iubească ei viața și pentru mine!

14 05 2016
Adrian

Draga Ecaterina,

Bun venit aici! In coloana din dreapta ti-am facut o „casuta” cu pseudonimul pe care ti l-ai ales. Acolo vei putea citi, in curand, comentariile si gandurile membrilor grupului nostru virtual de suport.

Cu prietenie,
Adrian

17 10 2016
Corina

Bună, nici nu știu cum să încep sau cu ce să încep. Mai pe scurt, am imediat 16 ani (4noiembrie) și sunt sătulă. Ca toţi ceilalţi, sunt sătulă de durere. Am fost abandonată la orfelinat la câteva luni de viaţă, apoi luată în centru de plasament. Nu am dus lipsă de nimic pe plan material, dar pe plan emoţional sau sentimental, cum vreţi voi, am dus lipsă. Chiar multă! Mereu mi-am dorit să fie cineva care mă strângă în braţe. De ce? Să-i simt sufletul acelui „cineva”, în momentul când mă strânge la pieptul său. Mama nu prea era genul pupăcios, care să strângă în braţe. De tata nu mai zic. Nu zic că a fost un om rău, sau că e, doar că alcoolul l-a făcut să fie o bestie. Certuri, discuţii, bătăi… Am fost mereu bătută de el. Doar eu, mama nu. Bineînţeles, lasă să sufere copilul, că doar el nu crește, nu are nevoie de afecțiune, educaţie. Și eu trebia să-i fac mereu pe plac. Dacă nu-i făceam, gata. Înjurături, pumni, picioare… Da vorbesc serios. Și ce e mai culmea? Durerea. Plângeam zilnic, nu dormeam, nu mâncam, nici apă nu beam. Mama mi-a fost o prietenă bună, dar, cum lui tata nu-i convenea ceva, mama trebuia să fie de partea lui, altfel, iar, scandal. Și uite așa, am ajuns la 16 ani, imediat în care deja am obosit. Mereu mi s-a reproșat. Tot ce făceam, nu era bine. Și eu sunt genul de om care nu acceptă să i se spună ce să facă. Eu sunt propriul meu șef. Dacă ei m-au crescut, nu înseamnă că au dreptul să aleagă în locul meu sau să mă oblige să fac cum vor ei. Dă-o-n puii mei de treabă, deja am și eu o vârstă, devin majoră și vreau să-mi caut rostul în viaţă. Dar cum? Mereu sunt certuri și discuţii. Vara asta trebuia să fie perfectă, dar m-am ales în schimb cu du-te la spital, vino acasă. Tata era pe moarte. De ce? Alcoolul. Eu și cu mama i-am fost alături și a trecut cu bine. Durerea din sufletul meu mă chinuia pe zi ce trecea. Nu voiam să moară pentru că oricât aș fii suferit din cauza lui, era singurul meu tată…că pe cel adevărat nu am avut ocazia să-l cunosc. Cei biologici nu s-au obosit în ăștia 16 ani din viaţă să mă caute, măcar să vadă dacă mă trăiesc. Am fost prin 2013 dacă nu mă-nșel s-o văd pe „mama”, care era gătită de nuntă și a făcut scandal pe stradă că nu vrea să vadă nimic. Cert e că nu i-am văzut faţa prea bine deoarece nici nu s-a apropiat de mine… Anyway puţin îmi pasă. Până la urmă, situația tot la fel va rămâne. Până acum, nu m-a înţepat Cupidon cu săgeata lui magică și nu am știut ce înseamnă iubirea. Până l-am cunoscut pe el. El mi-a sucit minţile și a făcut din emoţiile mele chineză răsturnată. L-am cunoscut anul trecut în August, într-o tabără la Costinești. Tabăra fusese organizată de cei de la Centru(orfelinat) mă rog, cum vreţi voi. Și el era ospătar la localul unde eu luam masa de 3 ori pe zi. Nu am avut curaj să-i vorbesc, dar în acea săptămână parcă vorbeam telepatic. Ne uitam unul la altul, chinuindu-ne să descifrăm ceea ce voiam să facem. I-am dat cerere de prietenie pe rețeaua de socializare, Facebook și nu mă întrebaţi cum l-am găsit, din momemt ce nici măcar nu-i știam numele! După care, i-am dat mesaj… Am început să vorbim. La nici două zile de la cererea de prietenie, i-am spus că-mi plăcea de el. Era ceva la el ce mă atrăgea. Nu vorbim aici doar de aspectul fizic. Bine, și ambalajul era frumos dar mă interesa să știu ce e înauntrul lui. Când mi-a zis că sentimentul e reciproc, am pupat pisica ( am o pisică de la 7 ani ), mama, tata și le-am spus care era motivul. Ne-am văzut după o lună jumate în care am vorbit și ne-am cunoscut cât de cât. Totul mergea ca uns .. Până să stric eu totul. Dar cum am stricat totul? Păi, simplu.. Îmi păsa prea mult. Mi-a păsat atât de mult și jur, ceea ce nu prea fac de obicei, că-l iubesc în continuare ca la început. Și eram geloasă. Asta a stricat în mare parte. Eram geloasă pentru că îmi păsa prea mult, pentru că-l voiam doar pentru mine. El având 18 ani și eu 14 spre 15… Oricum face 20 în martie. Nu e o diferenţă imensă. Dar el fiind mai mare avea pretenții de la mine. Și eu am stricat asta, din cauza geloziei, din cauză că-l iubeam prea mult și că nu voiam să-l pierd. Ne-am certat de multe ori și de multe ori mi-a zis că o să-l pierd dacă nu mă schimb. Dar nu înţeleg? Dacă te iubesc, nu e normal să fiu geloasă? Să-mi pese? Off, poate sunt eu proastă. Am zis că nu mă voi îndrăgostii niciodată și acum uite-mă. Îl iubesc mai mult ca oricine și orice pe lumea asta. Nu vreau să dramatizez, dar am suferit prea mult. Și sunt prea tânără ca să sufăr atâtea. Durerea psihică e mai gravă decât cea fizică. Să duci o luptă cu tine știind că sufletul tău e rupt în mii de bucăți e mai grav decât o palmă peste faţă. Mi-a zis că vrea o pauză, că s-a săturat. Și eu nu știu ce să mai fac. Simt că nu maj am putere. În afară de certurile de acasă și stresul cu naveta până la liceu, mai e și viaţă socială, ca să nu uităm de cea emoțională. Nu vreau să-l pierd. Mi-am spus de la început. Dacă nu e el, nu e nimeni. Dacă nu e el, eu nu mai am pentru ce să mai trăiesc. Când sunt cu el mereu deja vu-uri. Simt că am mai făcut asta și simt o căldură sufletească când stăm îmbrăţișaţi. Viaţa e frumoasă, dar e și o curvă în același timp. Scuzaţi-mi expresia. Doare, omule! Doare! A durut și înainte de el (iubirea mea). Încă o durere în plus? Nu…ajunge… Ce să fac? Nu vreau să-l pierd! Dacă-l pierd, nu mai am pentru ce şi pentru cine să mă zbat atâta ca să duc la bun sfârșit lupta cu durerea asta numită „viaţă”.

17 10 2016
Adrian

Dragă Corina,

Bun venit aici! În coloana din dreapta a fost creată o „căsuță” cu pseudonimul „Corina 16”. Este a ta! Acolo ne poți scrie oricând, și tot acolo vei putea citi, în curând, comentariile care îți vor fi adresate.

Cu prietenie,
Adrian

21 10 2016
panda

eu am avut tendinte sinucigase mai mult de 10 ani, am incercat diverse metode de a-mi controla starile si se pare ca doar una functioneaza pentru mine. daca esti ca mine si nu poti sa vorbesti despre durerea psihica acumulata si nu poti sa gestionezi tot ce a provocat o anumita trauma poti sa incerci metoda care ma ajuta pe mine: efortul fizic. oboseala fizica, durerea corpului te vindeca psihic, te ajuta sa exteriorizezi blocajul peste care mintea ta nu poate sa treaca. indiferent ca faci munca fizica, sau ca iesi la alergat in parc pana nu mai poti sa respiri, sau ca faci o ora-doua de exercitii de box sau cardio plangand, asta poate face diferenta intre cum esti acum si cum iti doresti sa fii. si sa faci asta de fiecare data cand simti ca pierzi controlul emotiilor, sa faci sport pana simti ca nu mai poti si cazi in genunchi, pentru ca o sa fii atat de obosit fizic incat mintea o sa se limpezeasca si o sa vezi cine esti cu adevarat, o sa vezi ca esti mai puternic decat ai crezut si ca poti sa duci lupta asta cu tine si sa castigi. provoc pe oricine care are tendinte depresive sa faca asta pentru ca are efect. nu degeaba depresivii au tendinta de a-si provoca rani pe corp pentru a simti durerea, asa ca mai bine alegi varianta sanatoasa care chiar te ajuta: sa faci sport. sa ai tendinte sinucigase este o cruce foarte grea e imposibil de explicat ce inseamna sa iti fie frica de tine, doar cine traieste asa ceva poate sa inteleaga si poate ca sfatul meu de mai sus pare lipsit de complexitate dar nu este, pentru ca eu l-am probat pe piele mea si functioneaza. efortul fizic iti vindeca psihicul

4 02 2017
Andreea

Bună, ma lupt si eu cu aceasta problemă de ceva vreme, insemnand cativa ani. Acum chiar ma simt mai deznădăjduită decât oricând. Mi se pare ca nimeni nu ma intelege toata lumea ma paraseste si sincer nu ma astept sa primesc vreu suport de nicaieri. Singurul motiv pt care nu am facut asta este pt ca nu vreau sa o ranesc pe mama, dar chiar simt ca am ajuns la capatul puterilor si nu stiu cum sa mai abordez problema. Nu prea vreau sa apelez la nimeni, desi azi chiar am.cautat numai despre asta…fundatii organizatii asociatii etc.

4 02 2017
Adrian

Dragă Andreea,

Bun venit aici și mulțumim pentru încrederea pe care ne-o acorzi! Probabil ai văzut deja cum funcționează lucrurile aici. În coloana din dreapta a fost creată o „căsuță” cu pseudonimul ales de tine, la care am adaugat o cifră, pentru a nu se confunda cu alte persoane de aici – se numește „Andreea 95”. Este a ta! Acolo vor sosi, în curând, comentariile membrilor grupului nostru virtual de suport, și tot acolo așteptăm și completările tale, comentariile care să ne ajute să înțelegem cât mai exact povestea ta și cauzele pentru care te afli aici.

Cu prietenie,
Adrian

8 07 2017
Foxy235

Vă rog să mă ajutați…
Cel mai probabil atunci cand cineva ajunge pe o astfel de pagina inseamna ca …cel mai probabil nu se simte foarte in siguranta , in singuratate…pentru ca asa tind sa cred ca toti care sunt ca mine , respectiv cu ganduri de suicid, sunt singuri, mai mereu… Eu spre exemplu ma simt singura, iar asta se intampla de aproape 3 ani de zile … Mai mereu am fost o persoana rezervata si solitara , poate pentru ca nu am avut niciodata incredere in mine, in ceea ce pot face de una singura si sa ma bucur de rezultatele muncii mele …
Numele meu este Foxy am 23 de ani si asta e povestea mea , live , cu lacrimi in ochi, cu mainile tremurand pe tastatura, singura intr-o camera, realizand ca soarele straluceste afara, dar prefer sa nu ies , pentru ca sunt singura si oriunde as merge … tot asa ma voi simti chiar daca sunt oameni langa mine. Mi-ar placea sa cred ca gandurile mele de suicid sunt o etapa a vietii, prin care toti oamenii trec la un moment dat si asemeni unei grie va trece… dar cu toate astea , tot din mine ma face sa cred ca deja e cronica situatia mea. Totul , mai recis gandul de a ma sinucide de cel putin 5 ,6 ori e zi e un gand traumatizant, care ma sperie atunci cand il constientizez, dar stiu ca daca nu as fi atat de lasa as prefera oricand sa aleg sa mor decat sa traiesc. Evident si indiferent cat de previzibil ar parea , situatia mea se datoreaza unui Barbat , unui Barbat pe care nu pot sa il uit… a fost primul barbat din viata mea , primul iubit, primul prieten, frate,tata,amant, tot ce putea sa fie a fost… pentru ca asa se intampla cand esti tanar si apare EL , crezi ca el poate fi totul , sau nimic …. am fost un an intr-o relatie , cu bune cu rele am continuat relatia… pana in momentul in care el… a spus ca trebuie sa ne despartim …. ei bine lumea unei persoane singure s-a transformat in haos , pentru ca nu doar ca urma sa fiu singura ci aveam sa pierd singurul om care era totul pentru mine , pe care inca il iubeam …. si uite asa a plecat … am continuat sa mai stam impreuna 5 luni dupa ce ne-am despartit pentru ca atunci nu aveam unde sa ma mut … iar cand a venit momentul … am plecat … am plecat , pentru ca trebuia sa plec, nu puteam sa ii mai stau pe cap atat , dupa ce am continuat sa mai stam impreuna desi eram despartiti….. de atunci … adica de aproape 3 ani de zile , nu exista zi in care sa nu vreau sa mor, nu exista macar un moment de fericire adevarata in viata mea… pentru ca fericirea mea si tot ce am avut eu mai frumos si mai inocent am pierdut…

8 07 2017
Adrian

Dragă Foxy,

Bun venit aici, și mulțumim pentru încrederea pe care ne-o acorzi împărtășindu-ne aceste trăiri și gânduri atât de intime. După cum, probabil, ai văzut deja cum se procedează aici, în coloana din partea dreaptă a paginii a fost creată o „căsuță” pe care am numit-o „Foxy 23” – este a ta! Acolo vor sosi, în curând, comentariile membrilor grupului nostru virtual de suport, și tot acolo te așteptăm să ne mai scrii tot ceea ce ți se pare important, pentru a ne ajuta să înțelegem mai bine problema cu care te confrunți, situația ta în ansamblul ei.

Cu prietenie,
Adrian

8 07 2017
blugiimei

Incep printr-o simpla propozitie: Fericirea noastra nu trebuie sa depinda de cineva/ceva.
Din pacate noi nu prea stim cum sa ne iubim, ca mai apoi sa iubim tot ce este in jurul nostru in mod neconditionat, fie ca este un animal sau o planta etc, pentru ca doar atunci iubirea este una adevarata, cand este impartita.
Atunci cand spui ca iubesti pe cineva si este totul pentru tine, viata, fericire, aceea este o iubire egoista, nu o iubire adevarata.
Trebuie sa inveti sa fii fericita si cu tine insati, sa te iubesti la fel de mult si pe tine.
Iti spun povestea unei femei de 40 de ani,care dupa 22 de ani de casnicie si doi copii, a trebuit sa divorteze fiindca sotul o insela.
A incercat sa si salveze casnicia, indurand 3 ani nopti, zile in care plangea si nu stia cum sa faca sa si pastreze familia unita.
Pana cand la un moment dat a realizat ca dragoste cu forta nu exista, si ca fiecare poate fi fericit in continuare pe drumuri diferite. Asadar, viata ei nu s a oprit in loc,din contra a invatat sa se respecte mai mult pe sine, sa se faca fericita prin lucruri mici si simple, sa continue sa guste viata alaturi de cei care o iubesc.
Ai 23 de ani, ai o viata frumoasa inainte. Iesi in oras, socializeaza, integreaza te in grupuri cu care ai pasiuni/ scopuri in comun.
Gandeste te ca sunt oameni dependenti de niste aparate care ii tin in viata, sunt oameni depenedenti de insulina,sunt oameni care nu pot fi ca tine, sanatosi si cu o viata inainte..
Considera ca a fost o lectie de viata, ceva ce ar trebui sa te intareasca sa mergi mai departe cu forte noi ..pur si simplu poate nu era sa fiti impreuna, iar in viitor te asteapta ceva mai bun!
Te pup cu drag!

9 07 2017
qwykx

Pentru toti cei care ati ajuns la aceasta rascruce a mintii sau a sufletului sau a trupului (carnii) sau si a mintii si a sufletului si a trupului, inainte de orice, credinciosi in orice religie, sau atei, nu conteaza faceti un bine macar celorlalti si,citit aceste randuri (inlocuind unde credeti ca nu credeti, numele lui Dumnezeu cu numele: „Iubire de oameni”sau „Iubire desavarsita” sau pur si simplu cu numele „IUBIRE”

Ruga pentru cel de langa noi, cunoscut sau necunoscut

În numele IUBIRII DE OAMENI

Doamne Dumnezeul nostru, Cel slăvit în Sfanta Treime, /
sau pur si simplu IUBIRE, Miluiește-ne pe noi cu mila Ta nesfîrșită

pe toți cei din familiile noastre, pe părinți,frați,surori,soți, soții,fii și fiice,
pe bolnavii fara speranta,
pe orfanii fara speranta,
pe văduvele fara speranta,
pe părinții cărora le-au murit copiii,
pe părinții cu copii bolnavi,
pe cei aflați pe patul morții și luminează sufletul si mintea celor însănătoșiți sa te cunoasca,
pe copiii zămisliți în fărădelegi și păcate (lipsiti de IUBIRE)
pe cei aflați în primejdie,
pe cei aflați în năpastă,
pe cei aflați în vreme de război,
pe cei pe cei osândiți și întemnițați,
pe cei luați în robie,
pe cei cotropiți de alte neamuri,
pe cei ce nu (mai) au nimic,
pe cei flămânzi,
pe cei sărmani,
pe cei zdrobiți cu inima,
pe cei deznădăjduiți,
pe cei atacați sau stăpâniți de demoni / (vrajmasii IUBIRII)
pe cei prigoniți pentru adevăr,
pe cei asupriți în judecăți,
pe cei ocărâți fără vină,
pe cei rătăciți,
pe cei căzuți,
pe cei neputincioși,
pe cei izgoniți de acasă,
pe cei părăsiți,
pe cei uitați,
pe cei pierduți,
pe cei purtători de chinuri,
pe cei ce poartă o cruce grea / (cei impovarati)
pe cei obosiți sufletește, mâhniți și pe întristați,
pe cei ce se dezic de viata orice pricina ar avea,
pe cei ce sunt căzuți în datorii grele,
pe cei împovărați de griji și păcate / (impotriva iubirii)
pe cei împietriți,
pe cei singuri si insingurati,
pe cei lepadati in iubire,
pe cei care n-au cunoscut iubirea,
pe cele ce nasc,
pe călătorii printre străini și în drumuri necunoscute,
pe cei străini,
pe cei ispitiți de ganduri rele, (impotriva iubirii, impotriva adevarului, impotriva pacii, impotriva luminarii mintii si a sufletului)
pe cei disprețuiți,
pe părinții fără copii,
pe cei pe care nu-i iubește nimeni,
pe cei rătăciți de la dreapta credință / (IUBIRE)
pe cei ce slăbesc în credință / (IUBIRE)
pe cei învrăjbiți,
pe cei ce Te caută pe Tine/ (IUBIRE) cu știință sau fără știință, ca să te afle,
pe cei ce ne iubesc și pe cei care ne urăsc pe noi,
pe cei nepricepuți,
pe cei ce nu au îndrăzneală în rugăciune/ (IN IUBIRE)
pe cei aflați în îndoială și pe cei fără încredere,
pe cei lipsiți de răbdare,
pe cei ce nu pot împărtăși dureri străine,
pe cei ce iubesc și pe cei ce încă nu iubesc zidirea Ta/ ( IUBIREA DE OAMENI)
pe cei ce vor să se roage dar nu știu sau nu pot,
pe cei ce sunt pe calea înfrânării,
pe cei ce se pocăiesc,
pe cei ce vor să pună început bun vieții lor,
pe cei ce duc lupta cea bună,
pe robii Tăi cei tăinuți în mijlocul lumii/ / (IUBIRE)
pe cei ce sunt în abstinență,
pe cei ce nu te-au cunoscut încă.
Asemenea Doamne /(IUBIRE), miluiește-i și pe cei care-i cercetează și-i miluiesc pe aceștia toți.
Pe toti întărește-ne, vindecă-ne, ridică-ne, ocrotește-ne cu puterea ta, luminează-ne, cu lumina Prea Sfintei Treimi / (IUBIRII DESAVARSITE), binecuvintează-ne și pomeneșe-ne întru Împărăția Ta / (IUBIRE) ca să slăvim prin noi, împreună numele Tău cel Sfânt.
Miluiește-ne, binecuvîntează-ne și pomenește-ne întru Împărăția Ta pe noi și pe vrăjmașii noștri și îmbunează inima noastra și a lor, ca să nu ne răpim unii altora prin răutatea noastră prilejul mântuirii celorlalti ai nostri și astfel sa ajungem lor vrajmasi si noi, proprii nostri vrajmasi.
Doamne miluiește și ne binecuvântează pe noi, căci a Ta este împărăția și puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, (IUBIRE DESAVARSITA) acum și pururea și în vecii vecilor, Amin!
Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hrisoase, Fiul lui Dumnezeu, (IUBIRII DESAVARSITE) miluiește-ne și ne mântuiește / salveaza-ne, pe noi.
Pentru rugăciunile MaiciiTale Preacurata Fecioara Maria, (IUBIRII DE MAMA)
Doamne (IUBIRE) iarta-ne si salveaza-ne pe noi!
AMIN!

Daca nu va place cuvantul Amin, folositi cuvintele „Asa sa fie!”

9 07 2017
qwykx

* pe cei ce se pocaiesc = pe cei ce regreta raul facut altora

9 07 2017
qwykx

Pentru ca nu exista haos, ci ordine universala si cauza si efect in care orice dezordine creata de cineva afecteaza pe altcineva. Numai o Supraratiune poate reechilibra si anula efectul cauzelor initiale, iar aceasta se intampla in cercuri concentrice, din aproape in aproape ca orice vibratie. Ai produs o dezordine in viata ta sau a altcuiva, trebuie sa repari, a facut-o vreo ruda de-a ta si n-a reparat-o urmasul, o va face urmatorul, bunica, mama, copilul, urmasul lui. Te intrebi cu ce esti de vina ca stii ca n-ai facut niciun rau. Esti sigur? daca da, intreab-ti mama, tatal, bunicii. Esti dator prin nastere sa evoluezi si nu doar sa nu comiti dezordine, rau, sa fii blank, neutru, gol de fapte rele, ci sa aduci un plus de valoare vietii tale,in afara de acela de a te plange de nedreptate, de neiubire,de nefericire. Intreaba-te cat rau din raul transmis tie ai reparat? Cat nu l-ai propagat mai departe asa cum te-au deprins parintii, sau mediul sau si mai rau, nu la-i platit inapoi in acelasi mod, copiindu-te si altii, intreba-te cat ai iubit tu dezinteresat neasteptand sa primesti pe potriva,ca sa nu mai ai nimic in plus fata de ce ai avut, cat ai iertat si nu ai condamnat, cat nu ai urat in urma nedreptatilor, cat ai multumit celor ce te-au ajutat, cum i-ai sprijinit tu pe altii, cum ti-a pasat de altii si nu doar numai de tine. A-ti plange de mila si a dezerta din fata incercarilor nu aduce nimic bun, ci numai rau. Daca-l propagi, altii vor plati pentru tine prin suferinta care pe tine te-a impins pe acest drum. Si ce crezi ca se va intampla mai departe, vei produce un cerc de unde in jurul tau de demoralizari, de zdrentuiri sufletesti, de intuneric. Asta iti doresti, sa fii tu insuti obiectul distructiei tale pentru altii? Asta e stafeta pe care te-ai nascut sa o porti? Fa ceva fiindca existi si asta are un mare rost, deocamdata de neinteles pentru tine, chinuieste-te si gaseste-l si implineste-l! Inscrie-te in macrointeligenta si macroiubirea universala si nu strica acest Plan desavarsit in care esti o rotita infima, dar fara tine totul se da peste cap si trebuie rescrisa alta lume pentru ca faci parte dintr-un lant neintrerupt.
Ai idee cate forte se pun in lucru la un gest al tau?Cate sanse acorzi sau stingi pentru ceilalti?
Gandeste-te asa. Daca ai fi trait poate te-ai fi casatorit,poate ai fi dat ocazia altui suflet sa se nasca si sa evolueze prin tine care la randul lui ar fi avut o familie, iar viata lui s-ar fi desfasurat intr-un anumit mod si nu in altul,conform cu experienta ta de viata si marimea sufletului tau. Poate ar fi putut fi fericit sau ar fi facut fericit pe cineva. Sansele pe care i le-ai fi oferit tu nu sunt identice cu altele pe care ar putea sau nu sa le aiba. Nimic nascut nu este identic cu altcineva nascut. Nici Timpul n-ar mai fi fost acelasi. Nici Spatiul. Si de-aici alte urmari,alti oameni,alte obiceiuri, alte probleme. Daca nu te-ai fi casatorit poate ai fi putut crea ceva, sau ai fi fost un exemplu bun pentru altcineva disperat care nu te-a intalnit si din cauza asta n-a avut sansa sa se salveze numai prin ceea ce tu cunosteai sau ai patit si i-ai fi povestit despre asta si el ar fi inteles cate ceva. Poate la munca, ai fi fost omul care ar fi schimbat inima unui coleg mai rau, invidios, ciudos, sau care sapa groapa altuia, cunoscand modul tau de a fi si a nu plati cu aceeasi moneda ar fi ramas uimit doar pentru faptul ca invidiaza ceea ce nu are si vrea si el sa faca si poate s-ar fi schimbat si odata cu el, cei de-acasa ai lui. Poate din cauza asta nu s-ar mai fi certat sau despartit iar copiii ar fi primit alta invatatura si n-ar mai fi propagat la randullor invidia, ciuda, prostia, neiubirea.
Omul trebuie sa fie macar asemenea unei plante. Sa ia lumina si s-o transforme in ceva ce prieste vietii. Sa ia raul intamplat si sa-l reconverteasca in ceva bun. Cred ca din acest motiv ne nastem cu totii.

9 07 2017
qwykx

Iar o Supraratiune nu poate proveni decat dintr-o SupraIUBIRE!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: