Andreea 2

:-< mi-a luat mult pana sa ajung aici….azi era sa ma omor din cauza tatalui meu:( mama saturat de cate vorbe urate mi-a spus tot ce fac da vina pe pritenul meu zice ca din cauza lui sunt asa ca nu mai respir deloc mi-a spus niste cuvinte pe care nici nu pot sa le zic si nu o sa le uit toata viata mea ….asa a facut cu toti prietenii mei pana cand mi-a interzis sa vorbesc cu ei …trebuia sa ma vad pe ascuns acum nu o sa mai pot deloc sa ma vad cu el:(( ajutati-ma va rog sa stiu care e calea:((

Clara

Buna! Vad ca sunt destul de multi ce spun ca au nevoie de ajutor si simt ca scriu cam degeaba aici. Sunt intr-o situatie din care nu vad iesire…poate ca nu e asa de grava precum o simt eu…insa sunt foarte multe ce s-au adunat si simt ca psihicul meu in curand o sa pice. Am avut o copilarie urata…adolescenta intr-o oarecare masura mai linistita..si asta pentru ca am fugit de acasa la 19 ani. Dupa ce am terminat facultatea am rupt o relatie pe care o aveam de 5 ani…destul de usor pot spune. Imediat dupa asta am inceput o alta relati..la inceput frumoasa care in momentul asta parca ma tine prizoniera. Dupa terminarea facultatii locuiam intr-o garsoniera cu noul meu iubit, aceasta garsoniera era a tatalui meu(cu care la fel ca si cu mama mea nu am avut niciodata o relatie stralucita). La un moment dat s-a pus problema cladirii unui viitor impreuna si am inceput sa ne gandim cum ar fi sa ne luam o casa. Eh…tatal meu cand a auzit de asta i-a traznit ideea(dupa 6 ani de regrete si amenintari legate de locuitul meu in aceasta garsoniera) ca acum poate sa ne dea afara din casa…caci noi oricum avem in plan sa ne luam o casa. Insa noi nu aveam mai nimic care sa ne sustina financiar pentru a merge in aceasta directie. A urmat o perioada groaznica…banci…apartamente…bani de avans ce erau ceruti si noi nu ii aveam…am gasit in sf un ap. si datorita duratei prea mari de obt a creditului era sa pierdem acest ap. plus banii de avans. etc.
Asa…reusim sa trecem peste toate astea..ne ajuta dumnezeu sa obt ap. cu tot cu presiunile lui taica-miu care deja imi daduse ultimatum. Am reusit sa ne mutam dupa ce familia iubitului meu si familia mea(bunicii caci numai pe ei ii am) ne-au ajutat, pentru ca in momentul de fata cand ar fi trebuit sa fiu linistita..mai fericita..mai calma…cu iubitul meu ar fi trebuit sa ma inteleg din ce in ce mai bine..etc. Eh NU…NU…NU e din ce in ce mai rau…fratele lui tocmai s-a mutat la bucuresti caci a inceput facultatea aici si are si camera la camint si cu toate astea e non stop la noi. Nu mai am loc sa fac nimic fara sa dau de el…eu cu iubitul meu nu mai avem pic de intimitate…eu ca femeie nu am pic de intimitate. Pe langa toate astea mai e si lipsit de respect..considera ca eu trebuie sa fac tot si el sa astepte sa fie servit…nu isi spala nici o farfurie…nu isi pune singur masa…ce sa mai zic sa o stranga. Am ramas efectiv singura caci iubitul meu considera ca trebuie sa petreaca mai mult timp cu el avand in vedere ca e adolescent si ca are nevoie de atentie. Insa eu deja consider ca mergem spre prapastie. Seara vine in pat langa mine numai la ore incredibile atunci cand eu evident ca dorm si nu mai am chef de nimic. Ma simt groaznic. Acest individ nu are absolut pic de consideratie pentru nimic nu face economie la nimic. Imagineaza-ti ca televizorul cat a fost el in sesiune a mers in continuu 3 ZIle zi si noapte!! si cand i-am zis ca nu plateste el lumina mi-a raspuns obraznic si mai mi-a oferit si bani ostentativ. sunt certuri zilnice in casa…eu fac mancare…eu nu mai apuc sa mananc. Fac mancare sambata pentru toata saptamana si marti nu mai e nimic. pe cand atunic cand eram numai eu cu iubitul meu…se termina cel devreme joi. Eh..am avut o discutie cu iubitul meu si aparent a inteles care e frustarea mea…insa mi-a zis ca nu poate sa alega intre mine si el. Si ca eu va trebui sa ma obisnuiesc cu viata asta…cel putin o perioada. pana termina el facultatea…sau asa ceva. Insa eu nu mai rezist asa…simt ca relatia noastra se destrama…ca nu mai am nici o valoare…ca viata mea se va rezuma de acum incolo…numai la munca si iar munca…daca stiam ca asta ma astepta cred ca nu m-as mai fi mutat cu el. dar acum nu vreau sa il pierd si cu toate astea…nu stiu cum sa fac…cum sa ies din aglomeratia asta si sa fiu numai eu cu el…
Azi am dat search-ul de care vb tu la inceput…si ma gandesc ca poate ma poti ajuta cu un sfat

Anonimulem (2)

va multumesc astazi este ziua mea si spre dimineata eram trist dara acum incep sa ma simt mai bn si iti mmultumesc ca miuai luat in seama mesaju de mai sus iti multumesc foarte mult si eu puteam sa mor de multe ori ca nu mai vroiam sa mai stau aici dar mia spus cineva ca daca te sinucizi nu ajungi in rai si am vazut si ce scriai si la alti si miam dat seama iti multumesc mult oricum o sa mai intru pe pagina poate o sa ajut isi eu pe cineva cum o faci uh sa fac si eu bn cuiva

Anonimulem

nu vreau sa intru cu numelkle meu poate un prieten va observa asta nu mai conteaza sunt un pusti care are 13 ani si mor de nervi maicamea ma enerveeaza in fiecare zi am nervi de sinucidere de 2 ani sau 1 eu stau la etajul 4 si imi vine sa ma arunc de multe ori mam oprit chiar in ultimu moment am nevoie de raspuns neaparat pana maine va rog

imi pare rau pentru mesaju de mai sus este o prostie si oricum osa ma mobilizes in zilelel astea daca mi se intampla ce cred eeu o sa va anunt sai sami dati sfaturi nu luati mesaju de suns ins seama

Bianca ES

Buna.

Deci,am 14 ani si de cateva luni m-am mutat in Spania,nu ma adapta ,nu suport locu’ asta simt ca inebunesc.Locuiesc cu parintii mei,evident,dar as putea sa ma intorc inapoi si sa locuiesc cu bunica mea,dar ei zic ca ma voi distruge,ca nu o sa o duc bine,chestii dinastea.M-am certat cu ei de 3 ori,certuri grave.Nu inteleg!Mi se pare un gest de egoism din partea lor plus ca nu sunt niste parinti foarteee iubitori sau d-astea.Nu stiu cum sa ii conving sa ma intorc.

Mai bine decat sa traiesc in nefericerea asta!

Constantin

buna ma numesc [...moderat...] constantin din orasul filiasi judetul dolj si am fost gonit de la domiciliu impreuna cu mama me de catre fratele meu de 36 de ani acum mama sa recasatorit si actualul sot nu e deacord sa ma primeasca si pe mine zice ca nu are nevoie de copi eu dorm in gara acum iarna cei de la directia general de asistenta sociala si protectia copilului spun ca nu ma pot lua intrun centru de plasament dar dc nu stiu nu am pe nimeni care sa ma ajute am vrut sa ma sinucit prin perforarea venelor cn ma poate ajuta sa ma contacteze [...moderat...]

Armanni

Eu nu vreau sa-mi iau viata, vreau sa i-o dau inapoi lui Dumnezeu, de ce ma obliga sa traiesc daca nu vreau? Am incercat in atatea feluri sa mi-o iau (numai eu stiu) dar …..parca sunt indestructibil. Binenteles, ceva sigur sigur e sa te arunci de la etajul 10, sau in fata trenului, sau chiar sa te spanzuri(desi si din astfel de situatii sunt pers care au scapat) dar eu sa vreau sa incerc astea nu pot, ca si cum nu ar exista comanda asta, e ca si cum as zice ca vreau sa levitez , dar corpul nu poate s-o faca, oricat as vrea eu. Daca ar fi sa-mi dai un sfat cu adevarat practic e sa-mi spui cum pot sa mor repede si fara sa ma doara,pt ca intr-un fel sau altul oricum am s-o fac,asta daca vrei sa nu mai sufar.

George

Mam saturat sa traiesc in mizeria asta de viata yeri pe 6 1 2010 am vb cu o fata si iam recunoscut ca o plac a ramas guraa casca si a spus ca o sa vb mai mult a 2 zi la sc deabia de mo bagat in seama cand am vrut sa intru in convers cu ea ba pleca la baie mai bn mor decat sa traiesc asa

Andreea

am ajuns la final…imi dau seama ca tot aman acest final de ani buni doar de dragul familiei, ca ma inspaimanta gandul k o vad pe mama la inmormantarea mea, ca sora mea e insarcinata, tata-my hero….pt suferinta lor tot aman, tot aman si cred ca ar trebui sa mai ma gandesc si la mine; sa iau o doza de egoism si scap odata de tot chinul asta. Mi-e al naibii de greu sa ma trezesc in fiecrare zi si sa ma chinui sa zambesc in oglinda, sa-mi spun ca sunt frumoasa, sa caut motive sa traiesc (am pus in practica toate sfaturile psihologilor)…imi doresc sa sa se intample ceva, sa mor instant si sa nu fiu eu nevoita sa pun punct.

Silviu

singurul lucru care as vrea sa se intample acum…ar fi sa mor….sa patesc ceva sa mor…ca mam saturat de toate si tot…in viata asta de nimic:(….nimeni si nimic nu ma poate ajuta:(….as vrea sa mor….:(…si cred ca asta am sa fac:(…..nu mai rezist:(