Nimeni 17

9 06 2018

Vreau sa mor, dar sunt o lasa. Mi-e teama de durere si de necunoscut, dar nici sa traiesc nu mai pot. Nu mai pot, pur si simplu. Durerea si disperarea au atins apogeul.
Azi am fost batuta de cel care se numeste fratele meu. Am primit o palma si 3 pumni, cred. Gândiți-vă ca eu sunt fata, mai mica cu 2 ani decat el. Slaba, el puternic. Motivul? Mi-a luat ceva ce imi aparținea, eu nu am vrut sa i-l dau si i l-am cerut in repetate randuri.
Am avut un atac de panica, imi amortisera mainile si nu mai stiam de mine. Simțeam ca plutesc. Au trecut ore, dar ma simt dezgustata de viata. Cand vad obrazul inca rosu si vanataia de pe brat,dar mai ales obrazul, imi vine sa ma autodistrug, dar nu stiu cum. N-am pe nimeni caruia sa-i pese. Mama sustine ca e impartiala. Ca amândoi suntem vinovati. Amandoi. Ca eu sunt nebuna. Ca nu trebuie sa reactionez asa. Ca de ce fac asa? Ca nu e nimic. A venit sa ma linisteasca, la inceput. Vreo doua ore a stat, timp in care incercarile ei de a ma face sa ma opresc din plansul ala frenetic ma ingrozeau. Nicio clipa nu mi-a spus ceva care sa ma aline. Se comporta ca si cu o nebuna si voia doar sa ma opreasca. Apoi am auzit-o vorbind la telefon, ca amandoi suntem de vina si altele. Am incremenit. E straniu ce se intampla cu mine. Straniu. Tata, care pretinde si el ca ma iubeste ca si mama, e plecat, oricum nu-i pasa,ii doare undeva pe amandoi. Sunt o nebuna pentru ei. Nu pot sa ma sinucid pentru ca sunt lasa. […moderat…] nu e ascuțit bine si stiu ca e dureros sa-l folosesc. Mi-e frica, de fapt, de orice. M-am gandit o data la […moderat…], cum ar fi? Nu ar fi ceva deosebit sa mori […moderat…]? Cum am zis, sunt lasa si vreau sa mor fara durere. De ce ma doare obrazul dupa atatea ore? Nu tare, dar simt vag o durere si imi amintesc ca e rosu, iar in rest sunt alba. Urasc. Oare imi va mai disparea,daca nu mor? Si ce e mai straniu e ca pe celalat mi-a aparut ceva rosu, un fel de puncte legate intre ele de vreo 2 cm. De la plansul ala nebun? Mi-e tare,tare,tare teama ca nu mai dispare. Ma uitam in oglinda ca o nebuna, ingrozita. Mamei nu-i pasa. Cum am zis, sunt lasa, asa ca m-am dus la ea, asa plansa si cu ochii rosii, ingroziti, ca nu-mi mai dispare. „Revino-ti, doamne, ce ai.” Imaginati-va asta cu un glas nepasator. Am plecat. Sunt in camera si nu stiu ce sa fac. Cum sa trăiesc asa? Cu rusine,durere,suferinta? Si cica mai am si vina. Ma intreb, moarta mai am vina? Da,moarta. N-ati vazut ca la inmormantari toti sunt dezvinovatiti? Macar vina sa nu am,nu? Ca mi-am tot cautat si n-am gasit. Sunt vinovata ca sunt coplesita de durere de toate felurile. Ca traiesc. Ca respir. Ca plamanii astia continua sa tanjeasca dupa aerul asta acru. Ca tot ce e in mine striga dupa viata. De ce nu mi se opreste inima, pur si simplu? De ce vrea ea sa bata, nu ii e mila de suflet? Mie imi e asa mila! De mine. Saraca de mine, nu am pe nimeni. Nu le pasa. Sunt doar o nebuna, ca reactionez asa. As vrea sa pot spune ca sunt nebuna,dar sunt prea lucida. Prea conștientă. As vrea sa fiu nebuna. Asa as putea sa fac pasul. Am abia 17 ani, dar sunt satula de viata ca unul care a trait 100. Parca am vazut tot ce era de vazut, simtit tot ce era de simtit, mai putin dragostea, auzit tot ce era de auzit. Ei vorbesc linistiti. Nimeni nu l-a certat. La inceput zisesera ca e vai de el. In fine, eu sunt pierduta. Ce mai e lumea asta pentru mine? Iad,asa am zis mereu.


Acțiuni

Information

7 responses

9 06 2018
Adrian

Dragă „Nimeni”,

Oricât ar fi de trist și de dureros, cred că nu îți prinde rău să știi că nu ești singură! În coloana din dreapta paginii a fost creată o „căsuță” cu pseudonimul „Nimeni 17”, până când ne vei da un alt nume să îl înlocuim. Este doar a ta! Te așteptăm AICI cu mai multe detalii despre tine și povestea ta! Tot aici vei putea citi, în curând, comentariile membrilor grupului nostru virtual de suport pentru tine!

Cu prietenie,
Adrian

9 06 2018
liviu1995

Buna Nimeni! Ce urat suna sa ma adresez asa fata de tine, Nimeni. Sunt sigur ca nu esti un Nimeni, ca ai un nume frumos si cel mai important ca undeva exista multi oameni care abia asteapta sa te cunoasca, sa se bucure de prezenta si compania ta si sa te asculte cand vorbesti. Ti am citit cu interes pledoaria. Sincer imi pare rau de ce ti se intampla. Nu meriti asta. Nimeni nu merita sa sufere dar asa e viata, din pacate. Ce ti se intampla acum e o testare. Daca treci peste vei devenii mult mai puternica, mai matura, mai pregatita pentru viata. Trebuie sa fii puternica. Dorinta de suicid vine din nedreptate. Tu nu doresti sa te sinucizi cu adevarat, esti perfect constienta ca viata are si parti frumoase. Imi dau seama ca esti o fata inteligenta dupa cum ai scris. Insa daca ai tai nu iti dau dreptate asta nu inseamna ca tu trebuie sa te sinucizi pentru aceasta nedreptate. Lucrul asta este un fel de protest. Vrei sa tragi un senmal de alarma. E foarte bine sa faci asta dar nu sub forma cu suicidul. Crezi ca daca te vei sinucide problemele vor disparea? Te inseli. Ti am spus si ti o repet. Exista in lumea aceasta multi oameni pt care in viitor vei insemna mult. Nu iti cunosti inca adevarata valoare. Nu te lasa demoralizata de ai tai. Citeste carti despre dezvoltare personala si invata de acolo cum sa fii puternica emotional. Ranile de pe fata vor trece. Sunt convins ca si asa tot frumoasa esti. Si nu atat la fizic cat la suflet unde este cel mai important. Nu te mai concentra pe raul pe care ti l fac ai tai, gandeste te la ce vei face in viitor. Nu te gandi ca nimanui nu ii pasa de tine, daca nu imi pasa crezi ca ma mai sinchiseam sa iti scriu atat aici?:)) nici vorba. Si eu am probleme care din pacate nu pot fi rezolvate. Si eu voiam sa ma sinucid dar mi am dat seama ca asta nu va face ca problemele mele sa treaca. Nu.
Asa ca te rog sa iti revii si sa faci tot ce sta in putinta sa treci peste. Sterge ti lacrimile, priveste te in oglinda asa lovita cum esti si spune in gand „eu sunt frumoasa, eu sunt puternica, eu voi trece peste aceste probleme, eu nu sunt un nimeni”.
Si inca ceva foarte important. Daca continui sa fii agresata ar fi bine sa te adresezi politiei sau protectiei copilului pt ca ce ai patit nu se poste numi o mica cearta intre frati.
Te imbratisez cu drag si daca mai ai nevoie de sfaturi ori daca doar doresti sa discuti cu cineva scrie aici. Multa sanatate si fii puternica!

10 06 2018
Nimeni

Iti multumesc mult pentru cuvintele frumoase. Incerc din greu sa trec peste ceea ce s-a intamplat si sa nu cedez din nou, sa uit totul si sa ma incurajez cu ideea ca nu peste mult timp nu voi mai fi constransa de imprejurari sa stau in preajma fratelui meu. Ai avut dreptate in ceea ce ai spus, frustrarea nedreptatii imi provoaca suferinta. Asa a fost întotdeauna, eu am fost învinovatita in orice imprejurare, ca si acum, iar comportarea lui nu a fost blamata. Intr-adevar, stie foarte bine sa-si ascunda caracterul, in fata lor pozeaza drept victima. Mereu. In fine, mai am un an pana termin liceul, dupa care voi urma facultatea in alt oras, departe de locul asta unde mereu am avut de suferit. N-as fi vrut sa fie asa, dar asta e. Sper doar ca Dumnezeu imi va fi alaturi si ca ma va feri de alte incidente, caci altfel nu voi putea rezista.. Toti spun ca timpul vindeca, ma incred si eu in asta. Ma bucur ca, pe langa raul care există pretutindeni in lumea asta, mai sunt si oameni drepti si cu suflet pur, care imi amintesc ca lumea e, totusi, un loc frumos. Si vreau sa cred ca voi avea parte de astfel de oameni in viata mea, in viitorul apropiat. Din nou, multumesc pentru cuvintele încurajatoare. Desi nu le pot auzi in realitate, ele inseamna mult pentru mine, pentru ca asa stiu ca macar cateva persoane inteleg ceea ce simt si prin ceea ce am trecut, ca nu sunt singura si,mai ales, ca dreptatea exista, chiar daca oamenii din viata mea o ignora.

9 06 2018
zuzulet

E un eveniment dureros și care lasă urme. Cu siguranță. Dar nu este de natură să îți strice zecile de ani pe care le ai în față. Trebuie să ții cont că viața ta nu se limitează la mama, tata și fratele tău. Ei sunt temporari în viața ta. Peste doar câțiva ni ei vor fi rudele pe care le vizitezi su vin în vizită. Nu îți determină radical viața. Și uneori frații sunt duri și răi. Trebuie să găsești resurse să treci peste moment, cu demnitate și putere. Toți de aici suntem alături de tine!
PS aștept vești de la tine!

10 06 2018
Valentin

Salut `Nimeni’ imi pare rau s-aud ca cel care iti e frate sa te bata cand ar trebui sa te apere, sa-ti ofere protectie dar na, poate ca n-a realizat cand te-a lovit, dar mai tarziu ii va parea rau… NU trebuie sa pui in gand moartea ca nu rezolva nimic, esti tanara, nu conteaza daca n-ai pe nimeni, important e sa tii capu’ sus, ai grija de tine, Valentin.

15 06 2018
Vanessa

Scumpa mea, nu lăsa aceste gânduri negre sa te copleșească. Am fost și eu ca tine. Dar știi ce? Moartea nu e o soluție. Trebuie sa privești lucrurile frumoase. Gândește-te că moartea nu înseamnă fericire, lumină ci înseamnă întuneric, tristețe. Plângi? Foarte bine faci. Așa te descarci de emoțiile negative. Plângi de fiecare dată când nu ești bine. Nu e o rușine. Dar nu te mai gândi la moarte. Asta te demoralizează. Ai tăi nu te ascultă? Crezi ca nu le pasă? Eu cred că îi interesează doar că văd lucrurile din altă perspectivă. Dar nu-i nimic. Sunt convinsă că ai prieteni. Povestește tot ce te macină cuiva apropiat și în cine ai încredere. Acum e cald. Ieși afară, relaxează-te. Ori de câte ori simți că te sufoci în această lume ieși afară, plimbă-te și descoperă lucrurile frumoase din această viață. Sunt convinsă că te vor aștepta clipe foarte frumoase alături de cei dragi ție.
Să ai grijă de tine ❤
Și sa nu uiți că oricât de greu e tu ești puternică și vei trece peste toate

22 10 2018
15MiculX

Salutări, domnișoară 17

Renunță la ideea de a te autodistruge. Chiar vrei ca peste câteva luni, când o să treci peste toate problemele, să rămâi cu semne? Eu nu cred. Spune-mi și tu părerea ta.

Fratele tău a prins slăbiciunea ta și mai mult ca sigur este și el frustrat, motiv pentru care se descarcă. Și mai ales, pe o femeie. Pe sora lui. Având în vedere că ești mai mică decât el cu 2 ani și luând în considerare că ești femeie, nu prea ai ce să-i faci, decât verbal. Și-anume: să-l ignori complet.

Oferă-i toată indiferența posibilă și povestește-i și mamei tale motivele pentru care nu îl mai bagi în seamă. Asta va trezi semne de întrebare atât în mintea părinților, cât și în mintea fratelui tău.

Aștept vești bune.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.




%d blogeri au apreciat asta: