Andreea A.

24 01 2018

Eu vreau sa mor fiindcă am cei mai posesivi părinți , acum ceva timp m-au prins fumând si aceștia m-au inchis in casa , nu ma lasă sa îmi văd prietenii , nu îmi mai dau telefonul la liceu , mereu gasesc motive sa se ia de mine si mereu pentru ei nu sunt un copil model , eu fiind la liceul sanitar si având note foarte mari
Dar ei cred ca dacă fumez nu mai sunt copilul care a fost odată , vreau sa mor fiindcă nu mai are rost , ei nu ma înțeleg , prieteni… toți sunt cu doua fete , familia ma judeca , baiatul pe care îl plac si-a bătut joc de mine… chiar nu mai văd niciun sens al vieții , nu am pentru ce sau cine trai

Reclame

Acțiuni

informatie

7 responses

24 01 2018
Adrian

Dragă Andreea,

Bun venit aici! În coloana din dreapta am creat o „căsuță” cu numele tău, pe care l-am moderat, pentru a-ți asigura anonimitatea dar, în același timp, pentru a te ajuta să ți-l recunoști relativ ușor. Astfel, căsuța ta se numește „Andreea A.”.

Acolo vei putea citi, în curând, comentariile, gândurile și sugestiile membrilor grupului nostru virtual de suport. Tot acolo așteptăm să ne scrii orice alte detalii pe care le consideri relevante sau utile pentru a ne ajuta să înțelegem mai bine situația cu care te confrunți.

Cu prietenie,
Adrian

24 01 2018
Dana Pamfil

Buna Andreea.
Imi pare rau sa aud ca te confrunti cu asemenea probleme insa totodata stiu ca poti trece peste ele cu demnitate si frumusete.

Iti recomand sa meditezi in fiecare zi daca se poate, sa cobori in interiorul fiintei tale acolo unde se afla cea mai deplina tacere, multumire si bucurie. Asta te poate ajuta sa iti gasesti echilibrul interior si sa iti continui viata eliberata de orice probleme. Cauta pe youtube meditatii ghidate si alege ceea ce iti place cel mai mult.

Ai incredere in tine si in viata, nu lua lucrurile prea in serios si spune multumesc oricarei experiente caci mai tarziu se va dovedi a fi un mare profesor.

Si ti-as mai recomanda ceva, un film ce il gasesti pe youtube, se numeste „Schimbarea documentar”.

Cu drag
Dana

24 01 2018
donsavas

Buna,Andreea! Pana la varsta ta,ti au dat oamenii sens in viata sau l ai vazut tu in ei? Poate a doua varianta este problema. Solutia ar fi sa nu te cauti in oameni,nu te vad vreodata regasindu te in felul asta. Oamenii pot cel mult sa te faca a nu te recunoaste,fara sa vrea,neaparat. Un psiholog,spre exemplu,nu te „citeste” ci te ajuta pe tine sa o faci. Moartea nu te ar face sa te regasesti in viata caci nu mai traiesti. Sunt sigur ca ii poti intelege. Tu te comporti cum stii si ei,de asemenea. Cata vreme nu devii o problema sociala,tu iti pastrezi dreptul de a decide pentru tine. Nu iti recomand sa incerci a te sinucide. Vei trece prin niste chinuri groaznice,te vei duce catre un necunoscut din care nu te mai poti intoarce. Daca nu reusesti,e probabil ca prin gestul tau sa le lasi alor tai impresia ca nu poti discerne deloc si automat ca,fiind si majora,le permiti celorlati,societatii,sa te controleze. Te pot spitaliza cu forta. Acest lucru,per ansamblu,ar putea imbunatati situatia,daca nu iti vei ceda complet increderea in tine. Societatea nu ne permite ,din punct de vedere legal,sa facem asa ceva. Ne si protejeaza,dar,in acelasi timp,mentine echilibrul psihosocial. Omuciderea,aduce de la sine tulburarea linistii publice. Cred ca daca ceilalti nu ti dau o sansa,ai putea sa o faci tu. Este absolut necesar si chiar suficient ca tu pentru tine sa faci asta. Cu siguranta lucrurile vor sta in favoarea ta cand vei deveni independenta,in primul rand emotional fata de cei din jur,apoi si financiar,desigur.

24 01 2018
donsavas

Cu alte cuvinte,cel mai intelept lucru ar fi sa nu le lasi sansa de a decide in viata pentru tine si sa ai o moarte nobila,bazata pe o viata in care sa fi impacata cu tine si sa abandonezi gandurile despre ceilalti,nu conteaza mai mult decat propria viata. Pretuieste ce ai si cauta sa nu te gandesti la altii,iti pierzi energia ta pe care tu o meriti!

24 01 2018
Cosmin 18

Andreea, vreau să încep prin a-ți spune că ești o persoană minunată și că am o frustrare interioară pentru oamenii ca tine, din simplul motiv că nu realizează ce frumoși pot fi prin existența lor, dar care se întristează.

Uite un lucru bun despre tine, ai note mari la școală și ai avut parte de o dragoste până în momentul actual. Cred că și tu realizezi că, cel puțin din punct de vedere social, ești pe o scară mai înaltă decât cei din jurul tău.

Părinții pot fi foarte posesivi și crede-mă că am trecut prin chestia asta și o înțeleg pe deplin. Știu cum se simte să rămâi perceput drept un copil nedemn pentru o activitate, să ți se interzică ori să îți fie rușine să faci ceva în preajma familiei, pentru că ar ieși cu ceartă sau nu le-ar conveni.
Ei te iubesc și vor să îți fie bine, nu e vina lor că nu percep în totalitate nevoile vârstei și că perioada în care au copilărit era diferită de a noastră.

Nu privi așa tragic, ai spus că ai prieteni, deci sigur ești o persoană plăcută și te-ar ajuta să vorbești cu cineva pe care-l simți apropiat. Dacă sunt de vârste mici nu vor ști mereu ce să-ți spună, dar e minunat să vezi pe cineva alături.
Cât despre fostul tău, aici mi-e cel mai greu să te sfătuiesc.

La rândul meu am urcat-o pe fosta mea iubită pe un piedestal atât de înalt, încât nimeni nu a reușit să o alunge din inima mea, pentru care încă sufăr. Înțeleg că e oribil, să știi că cineva și-a bătut joc de tine, dar încă să mai simți compasiune pentru el devine haotic, deși e normal.
Tu ești singura care acordă valoare și sunt sigur că poți gândi rațional, timpul va micșora sentimentele negative și te va vindeca.

În privința fumatului, părinții tăi îți vor binele. Nu au procedat ok că te-au închis în casă, dar la rândul lor sunt speriați că fetița lor minunată ar putea păți lucruri mai grave, iar prima măsură nu e neapărat cea mai strălucită.
Cu timpul vei realiza și tu că fumatul e doar o febră de moment, deși ești și acum conștientă că nu e benefic, atunci îți va păsa mai mult.

3 02 2018
Miss

Andreea,

La varsta ta oamenii sufera mai tare, mai exact adolescentii, care sunt intre doua vaste. Gandeste-te la asta, ca o parte din suferinta ta nu tine de tine, ci ca iti este amplificata de tumultul sentimentelor din tine, si iti va fi mai bine.

11 02 2018
sriarchanghel

Descrierea celor in care te aflii se numeste(sc) jocuri de copii.O sa treci peste si o sa uiti la fel de repede.Cultiva-ti rabdarea .

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.




%d blogeri au apreciat asta: