Alina 1989

14 04 2017

Buna.Pe de o parte ma amuz ca sunt pe acest site.Pe de alta parte ma intristeaza Am 28 de ani si am toata viata am simtit un gol pe care nu mi-l pot explica.Am citit multe carti de psihologie, dezvoltare persoanal si fara niciun rezultat pe termeb lung .de cand eram mica ma gandeam ca mi as fi dorit sa nu exist.rational si practic stiu da nu as avea niciun motiv sa am starile astea dar le am si nu mi lr pot explica si ma frustreaza.Si cel mai tare ma frustreaza ca toti oamenii ma percep ca fiind un om amuzant si plin de viata si fara nicio problema.Insa EU nu m-am simtit nicuodata fericita cu adevarat.Si se da o lupta in mine si nu stiu cum sa o gestionez.De multe ori cred ca sunt prea slaba si din cauza asta am starile astea.Insa perceptia celorlalti despre mine este de om vivace, ambitios si plin de viitor.Eu ma simt goala.Goala in interior.nimic nu ma poate face sa ma simt bine.Am incercat sa fac pace cu trecutul cu tata cu tot.Am trecut, golul a ramas.Stima de sine spre 0 a ramas.Chiar nu stiu de ce scriu aici.Nu stiu cine sau ce m ar putea ajuta.Imi vine sa urluuuuu pentru ca nici macar n am explicatie ptr ceea ce simt acum!!!Am un job stabil, imi permit lucruri, am prieteni minunati, o mama care ar face orice pt mine dar nu e sufiecient!!!mi se pare ca nimic nu mi mai e suficient.Si aseara am visat ca imi pierdeam jobul si tot ce imi doream era sa mor!!!!Si e penibil sa simt si sa ma gandesc asta la cate lucruri ammcitirt despre psihologia umana.Dar simt ca nimic nu e ceea ce tb sa fie!+nimic!!!!

Anunțuri

Acțiuni

Information

3 responses

14 04 2017
Adrian

Dragă Alina,

Bine ai venit aici! Probabil ai observat deja că nu ești singura care simte în acest fel, care privește viața în acest fel. Acesta este rolul grupului virtual de suport – să aducă laolaltă oameni atât de diferiți, care însă gândesc atât de asemănător. Împreună învățăm, încercăm să învățăm să ne gestionăm trăirile mai bine, mai eficient.

În coloana din dreapta am creat o „căsuță” cu pseudonimul pe care ți l-ai ales – „Alina 1989”. Dacă vei citi aceste rânduri, înseamnă că ai găsit-o deja. Aici vor sosi, în curând, comentariile membrilor grupului nostru virtual de suport pentru tine, și tot aici te așteptăm cu mai multe detalii care să ne ajute să înțelegem mai bine cu ce te confrunți.

Cu prietenie,
Adrian

14 04 2017
Gabriela Cîrstea

Dragă Alina,
Încep prin a-ți spune că într-un context diferit și în urmă cu ceva ani am resimțit senzația de gol despre care vorbești, deși aparent nu aveam motive (conform standardelor societății). În momentul ăla, moartea neașteptată a tatălui meu a pulverizat toate așa-zisele repere. Pe scurt, mi-am dat seama că ce făceam profesional nu mă reprezenta, că îmi petreceam cea mai mare parte din timp jucând un rol care nu mi se potrivea, că aveam în anturajul meu persoane cu care nu aveam nimic în comun (pe unele chiar le disprețuiam) etc. De atunci (14 ani) fac tot posibilul să trăiesc în acord cu ceea ce gândesc și simt, astfel încât să nu fiu deloc nevoită să mă prefac sau să mint.
Eu cred că poți descoperi ce vrei cu adevărat de la viață și fără să treci prin coșmarul pierderii unei ființe dragi. Prima condiție e sinceritatea (cu sine și cu cei din jur).
Pentru că scrii că ai citit psihologie, îmi permit să-ți recomand site-ul unui profesor psiholog canadian, Dr. Jordan B. Peterson: http://jordanbpeterson.com/
Cu gânduri bune,

Gabriela

15 04 2017
miha

tindem sa intram in programarea sociala si sa avem o viziune foarte materialista asupra vietii si lucram mai putin cu spiritul nostru, fapt ce atrage suferinta, pentru ca ne indepartam de scanteia Divina din noi. dar sati spun ceva, generatiile anterioare nici nu-si imaginau ca noi astazi vom avea acces la atata tehnologie. nici noi nu ne putem imagina astazi ceea ce vor putea face generatiile viitoare. sunt atatea lucruri de care ne putem bucura si pe care natura ni le ofera. de exemplu caldura soarelui. despre asta oamenii de stiinta spun ca soarele se afla intr-un proces de racire lenta si daca temperatura lui va scadea cu mai mult de 10%, nicio vietate nu va mai putea exista pe Pamant. ca sa-l citez pe Einstein: unii oameni cred ca nu exista miracole, altii cred ca totul este miracol. tu ce crezi? ai putea medita 15 minute in fiecare zi, ascultand o muzica linistitoare si-i dai creierului o pauza de la noianul de ganduri (prin focus asupra respiratiei sau iei un punct fix si te concentrezi asupra lui) sau ai putea sa lucrezi tu cu tine. e un proces in desfasurare de-a lungul intregii vieti. iti poti lucra virtutile (smerenia, credinta, nadejdea, dragostea, cumpatarea) din… bunavointa, nu trebuie neaparat sa suferi pentru asta, chiar daca suferinta are o contributie importanta la viata creatoare. exista cineva care poate face ceva pentru tine si care te poate scoate din aceasta stare si afla un mare secret: aceea esti TU. ingaduie-ti sa FII!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: