Cristina-Mariana

3 11 2016

Buna ziua .
Nu stiu de unde să încep.Pana anul trecut totul a fost bine si frumos .aveam ambii părinți și sora mea mai mica .eram toți patru .chiar dacă erau neajunsuri eram fericiți că orice familie din clasa mijlocie a societății. Dar totul sa schimbat anul trecut când tatăl meu a decedat în urma unui atac e cord
Specific ca a fost la spital cu mama si verișorul meu dar nu a vrut să se interneze din cate am înțeles de la verișorul meu.el știa de ce boala suferă dar nu a vrut să îi spună mamei nimic despre asta .toate bune si frumoase .au venit acasă și atunci am aflat si eu ca este bolnav si trebuie sa urmez tratament.toate aceste lucrări sau întâmplat duminica ( numai stiu sigur data dar era după revelion) .i-am medicamente să înceapă tratamentul .luni avea programare la medicul de familie .a venit mă trezit să mă pregătesc la munca l-am întrebat dacă îi este rău și dacă vrea să stau acasă cu el evident mi-a răspuns ca nu .Am ajuns la munca si ma uitam pe un catalog cu produse cosmetice ca să vad ce sa ii dau de sf ion .nu o să uit niciodată la ora 11 mă sunat mama plângând si gaifaind să mă duc acasă ca tata.nu- i răspunde surori mele mai mici care era cu el acasă .( Tatăl meu era în baie)am plecat spre casă neștiind ce se întâmplă în drum spre casă doar am scris nr de tel la ambulanta așteptăm să văd mai întâi despre ce este vorba sau poate mi-a fost frică să sun la ei nici acum nu stiu.in fata blocul de află o deja o ambulanță .în fața scări m.-am întâlnit cu mama care era speriată .Am ajuns acasă și aflasem că sora mea de 22 și-a găsit tatăl decedat în cadă.cand am văzut -o pe bubu(sora mea) cum făcea în starea ei de soc nu știam cum sa reacționez.eu si ea am fost ținute în bucătărie de vecini .toată lumea ne spunea că nu este mort ca să ne calmeze.dar degeaba .fiecare asistent sau medic care intră în buc.ii rugăm din suflet sa ii dea ceva să o calmeze .Dar ne au spus că mai bine să reacționeze așa decât să fie pe calmante deoarece după va fi mai rău .cat despre mama mea ….. era la fel ca bibi.eu eram lucidă poate pentru că încă nu credeam că este mort până în momentul în care l-am văzut.Au urmat cele mai grele ore și zile din viața mea .sa vad cum tatăl și prietenul meu cel mai bun pleca .ca asta era pentru mine tata si prieten.De SF. Ioan l-am înmormântat de ziua lui de nume.dupa atât timp eu încă mă simt vinovată si o sa ma simt până pe patul de moarte.De ce ?.pentru că deja făcuse un preinfarct din cauza mea venise foarte mult plată la abonament la tel ne-am certat foarte rău .mama si sora mea au avut socul atunci pentru că și au revenit dwr la mine a început după pentru că încă nu credeam.dupa asta nu am avut nevoie de nimic doar de prieteni și rude.din păcate nici asta nu a fost așa sora si mama tatei ne-au renegat zicând că mama la omorât.au început să arunce acuze .lângă noi nu mai erau rudele tatălui .eram si inca suntem renegate .Am rămas doar noi 3 si câțiva prieteni de familie.cat despre prietenii mei nu pot să spun că nu ma-au sprijinit sau ca nu mi-au fost aproape.au fost acolo și chiar cele două prieten bune ale mele m-au ajutat să trec peste .ironic dar adevărat una dintre ele cu care am copilărit si făceam totul împreună să zic asa și-a dat arama pe față după ceva timp facandu mă să mă simnt foarte prost.normal eu nu mai aveam posibilitatea să ies cu ea sau să îmi permit ce ea putea.anul acesta am renunțat și la prietenia mea cu ea .ma saturasem să mă injoaseaca si sa ma privească de sus . Când i am spus ce am pe suflet si ca sa schimbat a spus că sunt nebuna .Am renunțat la 13 ani de prietenie pentru că mă saturasem .De multe ori mă gândeam și încă mă gândesc că mi asi dori să mor să scap de tot .de toate greutățile si suferința .Dar gândul că mama si bubu rămân singure mă trezește la realitate.si azi ma gândeam că mai bine eram eu în locul tatei si el in locul meu viu .poate nu era asa cum este acum abandonate de toate lumea.un lucru stiu sigur ii mulțumesc lui Dumnezeu ca mama si sora nu au făcut nicio depresie si si-au revenit . am scris acest mesaj ca să mă descarc la o persoană străină care nu mă cunoaște nu pentru altceva.uneori mă gândesc ce s-ar întâmpla dacă mâine nu ași mai fi.uneori mă gândesc că mor si nu vreau .poate doar pentru că le am pe ele și mă gândesc la ele .
Dar mă simt abandonata de toți pe care îi credeam prieteni .


Acțiuni

Information

One response

3 11 2016
Adrian

Dragă Cristina-Mariana,

Bun venit aici! În coloana din dreapta a fost creată o „căsuță”, pe care am numit-o „Cristina-Mariana. Este a ta! Acolo vei putea citi, în curând, comentariile membrilor grupului nostru virtual de suport care îți vor fi adresate. Tot acolo te așteptăm să ne scrii mai multe detalii despre tine și problema cu care te confrunți!

Cu prietenie,
Adrian

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: