Mihai 112358

8 08 2016

Nu stiu de ce scriu aici. Poate vreau doar sa ma pot exprima liber undeva pt ultima oara. Am 30 de ani, si mereu am avut numai probleme. Cand eram in liceu, lucrurile se mai legau, dupa liceu insa a inceput dezastrul. Am incercat mereu sa am o relatie. Una ca toti oamenii din jurul meu.
Niciodata nu am reusit sa creez atractie. Niciodata nu am putut sa fiu tipul ala de care o femeie sa fie atrasa. Mereu am ajuns numai in friendzone. Nu conta ce incercam, nu conta cat de perfect incercam sa fac totul, mereu numai in friendzone. Radem, glumim, ne distram peste tot, e totu perfect, doar ca niciuna nu vrea sa „strice prietenia asta care e atat de fun” cu o relatie cu mine. Sunt tipul cu care n-a mai ras de mult asa bine, tipu care da pareri pertinente si inteligente (cica) dar nu sunt tipul cu care sa te combini. Si am incercat absolut tot. Ma uit in jur la prieteni de-ai mei si ma intreb ce e asa stricat la mine? Castigam mult mai mult decat ei, am casa, masina, pisica, 2 facultati si parca totul e degeaba. Ma uit la ei cum n-au citit in viata lor o carte despre atractie, habar n-au de limbaj non-verbal, de tipuri psihologice de nimic, si cu toate astea lor le iese. Si eu, cu cat incerc mai mult parca se duce dracului totul mai repede si mai rau. Si nu-mi pot explica de ce.
Acum de juma de an am cazut complet psihic. Daca pana acum ma puteam mentine pe linia de plutire, si puteam simula normalitatea, acum nu mai pot. Nu m-am mai putut ocupa de business, am pierdut majoritatea clientilor ptca nu ma mai pot mobiliza sa asigur un stoc amarat. Si partea cea mai tare e ca nici nu ma mai intereseaza nimic. Simt ca nu mai pot. 90% din viata mea
sexuala a fost la escorte. Stau si ma gandesc cati de varsta mea sunt in situatia asta. E penibil. E penibil ca la 30 de ani doar o femeie platita sa te poata vrea. Ok, nici eu nu sunt brad pitt, mai fac din cand in cand abdomene/flotari, dar nu merg la sala. Dar totusi, sunt altii care chiar sunt grasi pe bune (peste alea 72 kg ale mele) si lor le iese. Adica ala de 100kg, care sta cu ma-sa, abia vorbeste romana corect si munceste pe 6-700e pe luna e mai atragator decat mine. De fapt nu „mai atragator”, e mult peste mine. In ultimii 10 ani nu am intalnit un tip care sa fie sub mine, toti numai peste. Efectiv parca toti au acel ceva, si reusesc sa fie destul de atragatori macar o cu femeie.
Eram intr-o seara pe la gara si cum stateam la semafor ma uitam pe marginea unui canal la un cuplu de aurolaci, si tipa pur si simplu il lua in brate pe tip. Si am realizat ca pana si aurolacul ala reuseste sa fie mai atragator decat mine. Pe mine nimeni nu m-ar lua in brate gratis. Daca vreau luat in brate, platesc pt asta. Ultima data am rugat-o pe escorta la sfarsit sa ma ia in brate si atat. M-a privit ca pe cel mai dubios tip din univers ca i-am cerut asta probabil, dar oamenii normali nu cred ca sesizeaza lucrurile astea mici.
M-am refugiat in decursul anilor in tot felul de substante (le-am luat la rand cam pe toate), dar niciuna n-a tinut mult. Dupa maxim 1 an si ceva o schimbam cu altceva. Singura care a ramas constanta a fost iarba.
Mi-as fi dorit ca politicile astea sociale si medicale din ultimele decenii sa nu strice selectia naturala. Intr-o lume ideala imi place sa cred ca selectia naturala m-ar fi eliminat din baza genetica a speciei de mic, si nu m-ar fi lasat sa ajung atat de departe, atat de stricat. Din pacate nu s-a intamplat asta, asa ca e timpul sa joc eu rolul asta al ei, si sa rezolv problema.
Am analizat toate variantele disponibile si m-am decis la […moderat…]. Mi se pare cea mai decenta varianta. Am gasit furnizor de […moderat…] Mai imi trebuie doar o […moderat…] (da, stiu ca se face cu o […moderat…], dar eu vreau ceva mai classy, mai de sec 21).
Singura grija pe care o am e pisica mea, care e mega atasata de mine, si nu stiu ce se va intampla cu ea dupa ce eu n-o sa mai fiu. Singura speranta e ca maica-mea sa se ataseze de ea, s-o vada ca pe o „continuare” a mea si s-o ia la ea acasa. Oricum, planul e sa mor acasa ca sa ma poate mirosi pisica si sa vada ca am murit, nu ca am parasit-o. Sper sa fie ok pt ea si sa treaca repede peste.
Si nu, nu ma intereseaza ce parere au d-zeu/allah/buddha sau oricare alta zeitate creata de specia noastra despre sinucidere, si nici varianta cu prietenii si familia nu e cea mai appealing pt mine. Nu scriu aici ca sa-mi spuneti ca viata merita traita, realitatea e ca nu merita, si nu cred ca are sens ca noi astia stricatii sa traim numai de dragul de a exista. Pt a exista dreptul la viata, e nevoie de alternativa. E nevoie de dreptul la moarte. Altfel vorbesti de obligatia la viata. Si cred ca asta urmeaza sa fac, sa-mi exercit dreptul asta la moarte.


Acțiuni

Information

8 responses

8 08 2016
Adrian

Draga Mihai,

Bun venit aici! În coloana din dreapta am creat o căsuță cu pseudonimul pe care ți l-ai ales. Dacă citești aceste rânduri, înseamnă că ai ajuns acolo unde trebuie. Aici vor sosi, în curand, comentariile membrilor grupului nostru virtual de suport.

Cu prietenie,
Adrian

8 08 2016
Miss

Mihai,

Esti in depresie. Un tratament bun si psihoteropie, de grup, daca se poate sa vezi, auzi alte cazuri si sa va incurajati unii pe altii, ar da roade zic eu. Tu insuti spui ca inainte sa te superi pe viata si societate, ai avut o viata multumitoare, ok, chiar daca nu aveai prietena. Eu zic sa urmezi cei doi pasi indicati de mine, sa-ti recastigi viata si increderea in tine si apoi sa incerci din nou sa iti faci o prietena, dar nu face din asta un capat de lume. Cunosc tineri, si tinere doamne si tineri domni, care in ciuda calitatilor evidente nu au pereche. De ce?, ma intriga si pe mine, dar nu ne putem lasa sa ne deterioreze si celalate aspecte ale vietii . Plus ca tine cont, eu nu iti zic „ca la carte”, vezi cum e socilaizarea ta, cum te raportezi tu la o relatie; ce ai putea gresi tu; eu chiar cred ca tineri avand calitati pot fi singuri si uneori evitati de altii!

11 08 2016
Andreea

Aceași problemă am și eu. Sunt mult mai mică ca tine ,dar probleme noastre sunt similare. Cu toate ca arăt mult mai ok decât prietenele mele si sunt mult mai deșteaptă si am un comportament mult mai adecvat, toți băieții din jurul meu ma privesc ca pe o „soră” ,iar cei care încearcă sa fie ceva între noi nu sunt deloc potriviți pentru mine . Din cauza asta am început sa am tot felul de complexe, sa ma simt urâtă si saa închid in mine.

12 08 2016
Adrian

Dragă Andreea,

Dacă vrei să ne scrii povestea ta, voi fi încântat să îți creez căsuța ta în coloana din dreapta paginii, pentru ca toate comentariile membrilor grupului nostru virtual de suport ce îți vor fi adresate să ajungă direct acolo.

Te așteptăm, oricând te simți pregătită!

Cu prietenie,
Adrian

27 08 2016
Gabriel

Buna, nu stiu daca este bine unde am scris comentariul dar sper sal vadă cineva deci am 17 ani sunt la liceu clasa 11 si așa zis chinul meu incepe acum 5 luni cand mi-am provocat o acnee destul de nașpa pe fata de 2 luni fac tratament dar eu am început să mă izolez in casa sa devin depresiv,nervos,suparat fără chef de viata tot mai stresat ,plâng mai mereu ,îmi este rușine să ies din casă și peste 2 săptămâni o să încep școală și o să mă vada colegii și fata de care îmi place în halu în care arat. Dar problema este alta pe lângă obsesia asta din cauza singuratatii am început să urăsc lumea mai ales familia mea am gânduri negre vreau sa ma sinucid de fiecare dată când intru pe net caut metode de sinucidere eu cred ca am început să o iau pe ulei de când cu acneea de pe fata nu mai suport nimic ,nu mai vreau nimic am început să cred că Dumnezeu nu există si ca viața mea nu are niciun rost pe acest pământ vreau ajutor sper sa vadă cineva acest mesaj .

28 08 2016
Adrian

Dragă Gabriel,

Bun venit aici! În coloana din dreapta ți-am creat o căsuță cu numele „Gabriel I”. Acolo vei putea citi, în curând, comentariile membrilor grupului nostru virtual de suport.

Cu prietenie,
Adrian

7 10 2016
Mirabela

Bună, Mihai!🙂
Nu îți voi spune că viața merită trăită, că dacă îți pui capăt zilelor, un loc în fundul iadului îți va fi rezervat sau alte absurdități ale oamenilor cărora nici un gând de sinucidere nu le-a bântuit vreodată mintea. Dacă e să mă întrebi ce cred eu despre cazul tău (nu o faci și probabil nu te interesează ce cred, dar sunt femeie, nu am nevoie de o aprobare pentru a vorbi), păi află că pentru un sinucigaș ești destul de împlinit. Ai un job, o casă și ești deștept. Ceea ce e o chestie rară, deci apreciază-te mai mult. Nu știu dacă va fi să-ți găsești pe cineva vreodată, dar mai stai și tu prin viața asta câțiva ani măcar și speră. Poate în final va veni. Până atunci ai putea să faci câteva lucruri care te-ar face fericit și i-ar determina pe jurnaliști să scrie că a murit un om de succes și nu un consumator de iarbă.
Cu drag și respect, Mirabela! Un om neîmplinit pe absolut toate planurile, dar care nu se sinucide fiindcă poate cândva, voi primi ce-mi doresc. Și știu că nu îți este de folos, dar te îmbrățișez virtual.🙂

26 10 2016
valii

oameni destepti au mai multe probleme ca oamenii prosti din pacate.nu merita sa te sinucizi ca nu ai avut o femeie nici eu nu prea am avut da acum nu ma sinucid pt o femeie in nici un caz

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: