Harakiri

7 08 2016

Fatilor, va scriu aceasta postare in speranta ca veti ajuta un om ratacit. Cei care au timpul necesar sa citeasca cateva randuri despre mine si sa ma ajute ii ascult cu mare interes, iar celor cu chef de glume le transmit salutari. Daca credeti ca am scris mult, sariti punctele 1 si 2.

1. Pana la 15 ani pot sa zic ca m-am comportat normal, adica nu-mi era frica sau rusine de nimic. La liceu am inceput sa fiu tot mai timid si ma suparam tot mai greu, aproape deloc. Cum de altfel, cativa colegi vazundu-ma asa tacut, incepusera cu tachinari, pana i-am aranjat… ( cred ca eram primul la bataie din clasa ) apoi au inteles si ei cu cine au de-a face. La orele de curs, chiar daca stiam raspunsurile sau stiam sa rezolv exercitiile ( analiza, algebra, fizica ), imi era rusine sa ies in fata sa raspund… banii de pachet ii dadeam unui coleg (imi era mila de el). Tin minte ca odata am platit 5 lei pt bilet si mi-a fost rusine sa-i cer restul… iar altadata am mers 25 km de la sc. – acasa pt ca nu aveam bani ( mi-au furat in pauza din geaca )… Se pare ca in perioada liceului am inceput sa tot las de la mine. La facultate… primii 2 ani i-am facut la IFR si au fost cei mai nasoli ani din viata mea… restante la greu ( in jur de 17 am avut cele mai multe ). Pana in anul 3 din 50 de studenti am mai ramas 5, asa ca ne-am transferat la ZI. Aici mi-a placut, o tineam numai in 8, 9 si 10 ( nu stiu din ce cauza ). Cum-necum, am terminat si facultatea, licenta scrisa de mine, fara ajutor, faca cotizatii in intreaga perioada a facultatii…

2. Dupa ce m-am angajat, cativa colegi de munca, trecuti de 50 de ani, m-am luat mai in gluma, mai in serios, ca ce caut eu acolo, ca din atatea oportunitati tocmai acolo am venit ( nu o spuneau din bunatate ci din rautate ) … Niste pupaciosi in fund de-ai sefului… ( nu mai zic ca m-au invatat numai prostii legate de serviciu ). Acum inca lucrez la aceeasi firma ( de 2 ani ), insa stau la distanta de acei colegi.

3. CE FAC EU IN MOMENTUL DE FATA ? Munca – Casa, munca – casa. daca vreau sa-mi cumpar ceva, o trimit pe sora mea sau comand de pe net, n-am fost in niciun Mall niciodata, niciodata la plaja, niciodata la munte, niciodata la club, nu am fumat, nu am baut, daca-mi cumpar ceva (haine), mi-e rusine sa ies cu acel ceva afara, mi-e rusine sa ma barbieresc ( odata la luna, si asta cand nu e nimeni acasa ), nu vorbesc la telefon un public, nu ies afara din casa cu niciun membru al familiei, nu fac nimic in public si nu ma aseman cu celelalte persoane de varsta mea. UN ALT LUCRU IMPORTANT ESTE CA NU POT SA-L PRIVESC PE TATA IN OCHI, il evit, ma uit in jos, ii raspund prompt si dur, nu-l ajut… el este omul cel mai inteligent pe care l-am cunoscut vreodata, cel mai calm, nu se supara niciodata, nu injura, singurul lui defect este bautura ( are necazurile lui ). Noi nu suntem romani, ne-am pierdut tara, de aceea este trist. Cu ceilalti membrii ai familiei nu am nicio problema…

4. Nu am avut niciodata vreo relatie cu vreo fata, cu toate ca m-am imprietenit cu cateva colege, nu s-a concretizat nimic, adevarul este ca nici eu nu am tras de ele. Recent am reintalnit o fata din cartierul vecin, mai mare cu 2 ani decat mine, dar cu care n-am schimbat o vorba toata viata. O cunosc doar din vedere si atat. Cu fratele ei am copilarit cand si cand, ba chiar eram buni prieteni. Ei bine, fata asta parca mi-a aprins o flacare in inima, de cand am revazut-o numai la ea ma gandesc, si cand imi aduc aminte de ea, plang in hohote, ma doare sufletul, ma inteapa inima stiind faptul cu nu voi fi niciodata cu ea. Mai sus am precizat ca nu sunt roman, bucuria mare este ca si ea este de aceeasi etnie ca mine. Ce-as putea face sa devenim prieteni, stiind ca sunt cel mai rusinos om de pe planeta ?

a) Fie plec departe de casa, undeva in strainatate si incerc sa uit intreg trecutul.
b) Fie-mi pun capat zilelor ramase.

Inchei cu un citat „Daca pentru a trai trebuie sa te tarasti, ridica-te si mori”.


Acțiuni

Information

6 responses

7 08 2016
Adrian

Dragă… Harakiri,

Bun venit aici! În coloana din dreapta ți-am făcut o „căsuță” cu acest pseudonim (deși sper din suflet să îți găsești altul, poate-poate mai optimist puțin…). Dacă citești aceste rânduri, înseamnă că ai ajuns unde trebuie. Aici vei găsi, în curând, comentariile membrilor grupului nostru virtual de suport.

Cu prietenie,
Adrian

7 08 2016
beatrice ghita

Intr-un fel te inteleg, nu stiu exact la ce te referi cand spui ca nu esti roman si ca voi v-ati pierdut tara? Poate vrei tu sa explici, poate ar fi de folos, nu stiu.. in ce priveste faptul ca esti foarte timid, cred ca nu este un minus, este posibil sa fie o dovada a faptului sa esti o persoana foarte profunda care nu cade in derizoriu si refuza superficialitatea, trivialul..astfel de oameni nu isi gasesc usor prieteni, nici partener de viata. Oricum cred ca data fiind anonimitatea care este garantata aici, ai putea spune mai multe, eu as fi interesata sa mai vorbim, pentru a iti deslusi cumva trairile si sa incerc sa iti dau un sfat..oricum, te asigur ca valoarea ta este la fel de mare ca a oricarui alt om, si nu trebuie sa depinda de ce spun altii, pentru este un decret dat de Creator, si El e singurul care are dreptate in mod absolut. Deci cu siguranta esti un om de valoare. Din nefericire este greu sa iti gasesti egalul, dar te asigur ca nu trebuie sa cedezi. Te sfatuiesc sa scrii ceea ce ai vrea sa fii si sa faci, daca nu ar fi aceste bariere sociale sau emotionale sau poate chiar rasiale..daca se poate sa imartasesti ceea ce ai scris..ce zici? te astept pe site!

7 08 2016
Miss

In primul rand trebuie sa scapi de timiditate; intereseaza-te de un terapeut bun, haios, apoi lucrurile vor decurge mai usor.

8 08 2016
Andrei - 21

Timiditatea e punct negativ, si am simtit-o pe propria piele, mult timp.
Da, oamenii fricosi vor fi inlaturati, ceilalti rai vor incerca intotdeauna sa beneficieze de pe urma sentimentelor celor nu indeajuns de puternici sa ignore…

Important sa ai macar 2 prieteni alaturi, nu mai multi. Detaseaza-te, cunoaste-i, ajuta-i la nevoie si iti vor intoarce favoarea. Toti suntem la fel, cu defecte, oameni cu trairi ample, greseli am facut toti…Chiar iti pasa de ce cred toti gandacii!?

F*te-i pe toti, si atentie cat mai mare! Jupanesele domnite nu cauta mormoloci…

8 08 2016
HaraKiri

Probabil nu am avut niciodata tara, iar daca am fi avut, aceasta ar fi fost peninsula din nordul Marii Negre. Timid, timid, dar timiditatea mea este dusa la extrem, sa-mi fie rusine sa mananc de fata cu oricare persoana inafara de
membrii familei mele este de conceput. Cred ca as putea numara pe degete vizitele mele facute la neamuri, si pe astea le-am facut cand eram mic. Recent m-am interesat sa vad de ce anume sufar, iar in urma cautarilor am
ajuns la concluzia ca am fobie sociala.

Un alt astept ce ma apasa, este faptul ca nici parintii nu au acordat prea multa atentie. <> Nu i-am auzit vorbind despre aceste lucruri. Am 3-4 veri primari cam de aceeasi varsta ca mine (baieti), o gramada de prieteni/vecini de aceeasi varsta, fosti colegi pe care i-am ajutat din primul pana in ultimul an, se pare ca toti m-au uitat. Treaba este ca si lumea asta este rea. De cand ma stiu, lumea vorbeste numai despre bani si se barfeste intre ea, punand accent numai pe lucrurile negative. (Daca se discuta si despre mine astfel ?)

Despre valoarea personala nu stiu ce sa mai zic. Intr-adevar, daca este vorba despre reusita in viata n-as putea spune ca am prea multe realizari Am terminat o facultate, angajat la o firma care plateste f.putin si nici macar nu-s
angajat permanent, examenul de soferi l-am picat doar la proba practica (de prea multe ori). Cand vine vorba despre calitatile fizice, aproape mereu am fost primul sau printre primii.

Am momente cand sunt super-fericit, asta intre orele 17-20. Cauta acelei traini nu stiu de unde-mi apare, insa este trecatoare. 100% as vrea sa fiu cu fata aceea de care v-am povestit. Cred ca este singura persoana capabila
sa ma scoata din aceasta stare si sa ma vindece. In viitorul apropiat voi incerca sa iau legatura cu ea (prin intermediul retelelor sociale) si sa-i explic sentimentele fata de ea. Dar daca nici macar n-o sa-mi raspunda, ce ma fac? Si daca-mi raspunde si-mi zice: Bai, tactu-i un betiv (fiind cunoscut cu aceasta calitate), esti urat, n-ai bani indeajuns sa ma faci fericita, n-ai masina, ce ma fac ?

Nu cred ca am curajul sa recurg la vreun gest necugetat, insa as avea curajul sa plec din tara.

27 08 2016
Triax

Buna,

Ti-am citit povestestea si cred ca in primul si primul rand trebuie sa intelegi faptul ca, din pacate, nicio persoana din jurul nostru, nu este intru totul capabila sa te vindece, asa cum spui tu. Parerea si sfatul meu este, ca pana sa intrii in contact cu persoana despre care vorbesti, trebuie sa lucrezi la tine si la gandurile pe care le ai. Trebuie sa gasesti o modalitate prin care sa iti recastigi increderea in tine si sa reusesti sa iti invingi temerile cu privire la situatile expuse de tine mai sus. Te-as sfatui sa mergi la un psiholog, poate te v-a ajuta sa te intelegi mai bine pe tine ca persoana, sa te accepti si sa te ajute sa treci de aceste temeri. Din pacate, este iluzoriu faptul ca o persoana poate intruchipa fericirea. Nimeni nu poate. Cum nici acea persoana nu v-a putea inlatura toate gandurile si starile tale.Mai intai de toate trebuie tu singur, prin intermediul unor oameni de specialitate, sa te ajuti. Daca chiar iti place acea persoana, nu incerca sa gasesti in ea puntea ta de salvare, pentru ca nu v-a putea fii, iar apoi vei fi si mai dezamagit..
Multa sanatate

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: