Aliona

28 10 2015

Nu cred ca cineva stie cum e mai bine. La inceput gindurile de suicid vin ca un raspuns , la ofense, ca un fel de:
– Las ca o sa vad ce veti face cind nu voi mai fi.
Trec, incepi sa te gindesti ca parintii, fratii tai nu merita asa ceva. Trec, dar deja te gindesti la acest act ca la o eliberare.
Ma gindesc acum la aspectul practic. Sint peste hotare si nu as vrea ca familia mea sa mai si cheltuie bani pentru ultimul drum.
Pacatul de a comite suicid eu il vad ca un pacat impotriva naturii- sint sanatoasa, cred ca am niste aptitudini pe care altii nu le au, si e pacat , e impotriva naturii ca eu, care nu am deficiente sa vreau sa plec, in timp ce altii lupta pentru o viata dintr un carucior cu rotile, cu un singur rinichi, cu cancer. Eu nu mai stiu unde sa ma duc- aceasta este ultima oprire pentru mine, mi e frica de ea, dar pina la urma – e doar o singura data.
Nu mi e mila de mine, ma gindesc ca failia mea ar fi devastata- dar nu mai pot.
Cind eram in clasa a sasea citeam Copilaria. Adolescenta de L. N.Tolstoi , unde este descris un episod: micul Lev este inchis intr- o odaie intunecata drept pedeapsa pentru ceea ce facuse, in acea odaie el isi imagineaza cum il gasesc parintii mort si cum regreta toti ca l au pedepsit asa dur. Straniu cum aceasta istorie a lui coincidea cu a mea, de fapt nu straniu, dar
Acum nu ma mai uit la asta ca la o istorie din copilarie. Odata savirsit sper sa se termine tot, mi vad sfirsitul ca un prieten- e pur si simplu alaturi, cind il simt asa nici nu imi mai e frica.
Daca am sa fiu in aceasta stare ca acum si dupa de termin ceea ce trebuie, sper sa am puterea sa ma las in apa riului.
Si sper sa imi gasesc linistea


Acțiuni

Information

11 responses

28 10 2015
Adrian

Draga Aliona,

Iti multumim pentru ca ne-ai impartasit povestea ta, si sper din tot sufletul sa ne acorzi prietenia ta si pe mai departe. In momentul acesta iti este creata o „casuta”, in coloana din partea dreapta (se numeste Aliona si, daca citesti acet comentariu, inseamna ca ai identificat-o deja!)), pentru ca aici sa poata sosi comentariile, gandurile si particelele din sufletul membrilor acestui grup de suport indreptate catre tine.

Sper din tot sufletul sa te razgandesti! Vorbeste-ne despre motivele tale, ajuta-ne sa intelegem mai bine cu ce te confrunti!

Cu prietenie,
Adrian

28 10 2015
Cristi

Draga Aliona,
aceasta scena scrisa de Tolstoi, o regasesti scrisa si de altii…. printre ei, Mark Twain, in „Tom Sawyer”. Are o scena similara, dar normal, in alt context. La fel cum Tolstoi si Twain au redat aceeasi gandire in context diferit, tot asa, noi oamenii, traim dezamagiri…. si ajngem sa ne gandim la acel moment final…. ca o solutie… ca un raspuns…. Acel sfarsit este cu adevarat un prieten, atunci cand ne-am indeplinit misiunea. Fiecare s-a nascut cu un scop. n-a venit nimeni intamplator pe lume. Important este sa plecam multumiti, impacati. Nu poti pleca impacat cu tine, doar prin prisma lacrimilor pe care ai sa le lasi in urma…. asta nu e impacare. Un lucru este sigur: gestul asta il poti face absolut oricand! Este decizia ta, pe care o poti lua oricand. Daca nu am dreptate, poti scrie pe un biletel, pe care sa il ai mereu la indemana: „Decizia imi apartine”. Cand te napadeste gandul asta, citeste biletul si aminteste-ti ca decizia asta o poti lua oricand. Niciodata nu e prea tarziu sa inchei totul. Dar prea devreme poate sa fie oricand. Maine iti poate aduce tot ce nici macar nu ti-ai imaginat! Stii… circula o chestie pe facebook…. si zice acolo, sa nu iei o decizie cand esti suparat. Daca tu crezi ca asta este singura solutie, iti recomand sa citesti…. Cei trei muschetari, sau Take, Janke si Kadir ( la asta rad de cate ori o citesc)… dar exista si alte carti… daca tie iti place Tolstoi…. ok…. Citeste atunci putin Camus, Dostoiewski, Kafka…. dar dupa fiecare dintre cartile astea, (re)citeste un simplu Take, Janke si Kadir! Nu inseamna ca doar asta sa citesti, inseamna ca in sobrietatea culturii pe care doresti sa ti-o insusesti, sa intercalezi si acea cultura care aduce frumusetea si optimismul vietii….. Tudor Musatescu este un talent in a te face sa razi… si … poate cauti o cartulie veche pe tarabe… cu Amza Pelea si Suca al lui… Daca noi nu ne dam o sansa, atunci cine sa ne-o dea? Ofera-ti sansa! Esti tanara si viitorul este in fata ta! Nu stiu cat de desteapta am fost in momentul asta… dar sigur maine o sa ma simt ok. Fa-o si tu, cu incredere!
Cu stima si respect,
Cristi.

29 10 2015
Adrian

Draga Aliona,

Daca esti peste hotare, cu siguranta stii ca, uneori, te poate paste depresia din motive care tin de dificultatea de a te integra in noul context social, cultural in care traiesti.

Mi-a atras atentia unul din gandurile despre care scriai – cel in care afirmai ca, uneori, iti vine in minte o idee gen „lasa ca o sa vad eu ce veti face cand nu voi mai fi!”. Stii, cu siguranta, ca unul din scopurile noastre trebuie sa fie acela de a ne trai viata pentru noi, nu pentru cei din jurul nostru… Si ca nu este ok sa lasam resentimentele noastre sa ne macine pana acolo incat sa vrem sa ii pedepsim prin propria noastra moarte… Spun ca stii pentru ca am citit in continuare cum lupti cu astfel de ganduri, repetandu-ti ca „parintii, fratii tai nu merita asa ceva”. Prin urmare, de ce consideri ca acel act ar fi o eliberare? O eliberare de ce? Sau din ce situatie? Scrie-ne, ajuta-ne sa intelegem mai multe!…

Ma bucur ca te gandesti la familia ta, si la aspecte care tin inclusiv de latura materiala. Da, costurile de repatriere ale unui cadavru sunt foarte mari, insa in acelasi timp sunt sigur ca te gandesti ca ai tai te iubesc foarte mult si ca nu i-ar lasa inima sa te lase acolo… Mai degraba s-ar indatora, s-ar ingloda in datorii si s-ar priva de la multe, poate chiar de la hrana, numai sa te stie langa ei… Iar asta, cu siguranta, spune multe despre ceea ce simt ei pentru tine!

De asemenea, ma bucur sa constat ca ai luciditatea de a lua in calcul O PARTE din implicatiile unui asemenea gest. Da, familia ta VA FI DEVASTATA! Sa nu ai nici un fel de indoiala in aceasta privinta! Citeste aici, pe site, si vei vedea cum multi parinti, soti, sotii, frati, surori, copii care si-au pierdut pe cineva drag ne scriu ca viata lor nu a mai fost aceeasi de cand cei dragi ai lor s-au sinucis. Citeste sa vezi cum nu trece zi de la Dumnezeu in care ei, la randul lor, sa nu isi doreasca sa fi murit deja si ei, citeste sa vezi cum durerea IMENSA ii va baga in pamant si pe ei, inainte de vreme…

Nu, sinuciderea nu este NICIODATA un act care sa te priveasca DOAR pe tine! Si exista, cu siguranta, motive sa traiesti, chiar daca durerea ta DE MOMENT este atat de mare… Gandeste-te doar ca de o durere CEL PUTIN COMPARABILA vor avea parte TOTI CEI DRAGI TIE, despre care ne povestesti…

Cat despre liniste, crezi ca o vei gasi? Si ce te faci DACA nu va fi asa? Oare sa merite RISCUL? Oare sa merite ca, pentru o durere DE MOMENT, oricat ar fi ea de mare, chiar si atat de mare incat sa simti ca te doboara, sa merite sa risti TOTUL? Oare merita sa iei o decizie PERMANENTA pe baza unor probleme TEMPORARE?! Eu indraznesc sa afirm, categoric, ca NU! Nu merita! In nici un caz!…

Vorbeste, scrie-ne, spune ceva… Nu lasa lucrurile asa cum sunt!

Cu prietenie,
Adrian

30 10 2015
IN MEMORIAM

DRAGA MEA ALIONA,
Suflet scump coplesit de multe cele….indrazneste sa-ti descarci povara aici sub protectia anonimatului……chiar imi/ne pasa…te usurezi…si poate impreuna gasim chiar si variante pe care sa le agreezi….sa te faca sa vezi altfel viata…sa reusesti sa nu te tot uiti spre trecutul incarcat ci spre un viitor mai bun…pe care sunt spre exemplu hotarata sa te ajut sa il creionezi/construiesti /consolidezi….SA INCEPEM CU INCEPUTUL ,daca esti de acord ….
Pe langa EVENTUALELE discutii…..concret ….probleme financiare….loc de munca……cu ce te pot ajuta ???CHIAR POT SI VREAU SA TE AJUT….DOAR LASA-MA SA FAC ASTA SI AJUTA-MA SA REUSIM IMPREUNA,,,
ESTI studenta sau muncesti,,,ai muncit,,,,ai sau ai avut un iubit,,,,,,vrei sa te intorci in tara….sau sa ramai….esti coplesita de sarcinile pe care le ai la scoala/munca …te-a dezamagit iubitul/colegii/familia ….oamenii in general?? CINE TE-A TOT ,,OFENSAT,, pana ti-a tatuat SUFLETUL ??!!!

DACA ti-ar sta in putinta ce ai vrea sa schimbi in special SI CU prioritate ??
AI INCREDERE….DA-TI SI DA- MI O SANSA…….

PS REGRET CA ABIA ACUM AM VAZUT SRIGATUL TAU indurerat,,,..SPER CA NU E PREA TARZIU,,,,,,Sunt convinsa ca mesajul meu nu iti va inspira incredere…insist totusi sa incerci….te vei convinge de realitatea continutului….
Speranta si curaj,rabdare….uneori surprizele placute/marile schimbari pot aparea cand te astepti mai putin….si de la cine nu te astepti….

30 10 2015
Adrian

–––––––––––––––––––––
Claudiu a răspuns:
–––––––––––––––––––––

Inainte de asta du-te la un duhovnic si te spovedeste! Si dupa aia vezi tu! Tu zici ca dupa acel „sfarsit” o sa ai liniste! Din asta rezulta ca tu te percepi in continuare dupa acel sfarsit ceea ce e o contradictie! Nimeni nu poate sa-si imagineze ce inseamna sa nu mai fi! Ceea ce facem e de fapt sa ne imaginam cum „plutim” asa in deriva , fara nicio legatura cu ceva exterior, dar repet asta inseamna ca noi tot pe noi insine ne percepem ca fiind! Ceea ce e fals! E una din cele mai mari ispite, daca nu cea mai mare, ale diavolului, sinuciderea! Aici e marea inselatorie ca te face sa-ti apara ca ceva frumos, linistitor. Stiu ca am trecut prin asta! E groaznic! Te rog du-te si te spovedeste! Vorbeste cu parintii/prietenii deschis. Ia-ti inima in dinti si zi-le ce se petrece inauntrul tau! Capul sus! Doamne ajuta!

30 10 2015
adalia

Draga Aliona,
O sa incep prin a-ti scrie ca am trecut si eu pe aici…ca si pe mine m-a cuprins dorul de tara, de parinti si cel mai dureros…de copilas…Stiu ca nu e usor, stiu ca uneori durerea e coplesitoare, ca dorul iti frange sufletul in mii de bucati, ca uneori te doare indiferenta si modul in care esti tratata de unele persoane, ca nimeni nu iti recunoaste si nu te trateaza la adevarata ta valoare, dar trebuie sa fii puternica, sa iti aduci aminte ca ai plecat cu un scop, ca ai de transformat niste vise in realitate…Trebuie sa te gandesti ca vei petrece acolo doar o etapa din viata, doar atat…nimic mai mult…

De timpul iti permite, incearca sa iti faci prieteni, sa iesi din casa, sa te plimbi, sa iti cumperi cateva lucrusoare la care doar ai visat, dar nu ti le- ai permis…
Intra intr-o parfumerie, rasfata-ti simturile, cumparand apoi ceva ce ti se potriveste…Intra intr-o librarie si cumpara-ti o carte a unui scriitor celebru apartinand tara in care te afli…Umple-ti timpul cu activitati care sa te ajute sa iti indepartezi din gandul tau ideea aceasta cumplita de a-ti frange firul vietii…
Nu aceasta este solutia! Nicidecum!

Dumnezeu ti-a oferit DARUL VIETII, te-a inzestrat cu un nivel de inteligenta superior, ti-a daruit o familie frumoasa, integritate fizica… El a facut toate acestea pentru ca te iubeste si are un plan pentru tine…Ce te rog eu, este sa ai un pic de rabdare si sa Ii ceri in aceste momente sa iti lumineze CALEA pentru a putea vedea limpede ce ai de facut…

Chiar de ZBORUL ITI ESTE FRANT, nu uita, NU ESTI SINGURA!!! Il ai alaturi pe CREATOR, familia si pe noi, cei de aici…ce iti ofertim sincer, curat si neconditionat toata prietenia noastra!

Te rugam, striga-ti oful aici, ca noi sa putem intelege ce se intampla si apoi sa cautam impreuna solutii pentru a-ti putea continua ZBORUL…

Te imbratisez cu sufletul, draga Aliona!

31 10 2015
adalia

Draga Aliona,
Astazi m-am trezit cu gandul la tine…iar aseara m-am asezat in pat cu acelasi gand…
Sper sa fi citit mesajele noastre…sper sa fi si tu martora a acestui nou inceput de zi, sper ca esti aici printre noi, pamanteni…sper!!!

Te rog sa dai un semn cat de mic, sa ne spui cum esti. Ai curaj…Nu-ti fie teama…Nu-ti fie jena…Nu ai de ce!!! Parte dintre noi suntem oameni incercati de probleme, martorii si supravietuitorii unor adevarate drame…

Ai curaj si vorbeste-ne despre tine, iar noi vom interveni apoi cu sfaturi din experienta noastra de viata sau cea profesionala… Nu ai ce pierde, SUFLET DRAG…

VINO AICI! TE ASTEPTAM CU INIMILE SI BRATELE DESCHISE!

2 11 2015
IN MEMORIAM

Sper ca nu ai gasit linistea la care te refereai ci linistea fireasca……….poti lasa un semn cat de mic..?
IMI/NE PASA……….DE CE NU NE LASI sa incercam sa te ajutam ? Reciteste te rog mesajele anterioare………

7 11 2015
IN MEMORIAM

UN mic semn …ca esti mai bine…poti…..
?

23 11 2015
°toul e prin Dumnezeu si nimic fara El nu este°

Salut

Nu e nici un act de Eliberare ,vei fi vie dupa moarte dar cu vina ca te ai sinucis si nu vei mai putea sa faci nimic.

Ce se aude si ce citesti prin carti paganesti despre eliberarea de dupa moarte si ca iti gasesti linistea ,sau ca te reaincarnezi,sau ca te transformi in energie pentru univers toate sunt inselaciune .

Adevarul e Hristos ,dupa moarte incepe adevarata viata,cei rai vor primi dupa faptele lor (Şi fumul chinului lor se suie în vecii vecilor. Şi nu au odihnă nici ziua nici noaptea) si cei ce au lucrat legea lui Dumnezeu vor primi imparatia Lui.
Adevarul e la indemana oricui.
Inca din timpul lui Moise cand Dumnezeu facea minuni intre ei ,tot isi faceau statuete dupa mintea lor si se inchinau lor …asta ca sa vezi indaratnicia omului

25 11 2015
adalia

Desi am fost prinsa in ultima perioada de tumultul unui sir de probleme ce mi-au ocupat tot timpul din zi si partial chiar din noapte, am tot intrat pe aici in speranta ca voi gasi vesti despre tine…

Te port in gandurile mele…si refuz cu incrancenare sa ma gandesc la varianta ca………..
Te imbratisez cu sufletul…….oriunde ai fi……..

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: