Valeria 99

28 03 2015

Am dat peste acest site cautind metode de sinucidere sunt minora insa mereu am certuri cu parintii,fratele si persoanele din jur. Chear daca dau impresia de o persoana dura mai agresiva in interior sunt o persoana ca orice alta timida si sensibila. Nustiu dece dar auzind parintii care mereu ma compara cu fratele care se preaupune a fi un model dar insa in ascuns fratele este cea mai oribila persoana. Mereu ma m intrebat dece sa mai exist eu daca esxista fratele meu. Imi doresc sa mor.

Anunțuri

Acțiuni

Information

4 responses

1 04 2015
Cristiana

Tu trebuie sa existi pentru ca ești o persoana valoroasa, independent de fratele tău. Mai puțin contează cum e el, tu nu te compara, ești unica și minunata!

9 04 2015
narcisa

draga de tine nu ai idee cat de mult te inteleg.Asculta-ma la varsta de 17 ani eram sus pe o stanca la 300 de metri deasupra marii si pietrelor de jos gata sa ma arunc.de ce?intotdeauna am fost oaia negra a familiei mele sora mea mai mare intotdeauna era cea buna cea perfecta orice lucru care eu il faceam toata lumea spunea ca nu e bun ca sunt buna numa de a creea probleme ca eu desi am o capacitate mare nu mio folosesc,m-am indragostit de un baiat nebuneste am fost inreuna de la 14 ani pana la 17 ani jumate bineninteles el a venit la mine acasa incercand sa se inteleaga cu parintii mei dar mama mia spus clar ea sau el si daca il aleg pe el sami fac bagaju si sa plec.deci am decis sa discut cu el in ascuns trei ani de zile.pana la urma mama sia dat seama si fara ca eu sa stiu sa intilnit cu baiatul respectiv si nu stiu ce ia spus dar el m-a parasit.in seara cand el mam parasit eu am decis sa ma duc sa ma omor nu mai aveam pentru ce traii!in timp ce stateam acolo sus gata sa ma arunc mi-a venit in minte o cantare care mi-a salvat viata cantarea se numeste ruga de nicu wagner o vei gasi pe youtube.m-am prabusit jos si am plans vreo 5 ore pana nu mai am avut lacrimi numa mai puteam suspina doar.am stat la pat vreo saptamana nu mam putut ridica din pat.am ajuns sa fiu o scoaba de fata care arata ca o fantoma si mama era bucuroasa ca nu mai eram cu respectivul baiat.dar de mine cum eram,halul in care aratam nu a incercat nimica sa faca ca sa ma ajute.De ce ti-am scris in scurt povestea mea,simplu in ziua de azi cu toate ca inca mai lupt cate o data cu stari depresive,depresia e o boala care o data ce o ai e foarte usor sa cazi din nou,si desi cate o data mai am zile cand ma simt trista acuma am 25 de ani sunt o mamica a unui copilas minunat de 4 anisori si am o casnicie fericita si un sot care ma iubeste.daca in noaptea acea eu ma aruncam de acolo si muream azi nu as mai fi cunoscut cum e sa fi iubita si respectata,cum e ca pt sotul si pt copilasul tau sa fi o eroina si tot cea ce fac ei ma apreciaza si nimic din ce fac nu mai e judecat si vazut rau nu mai sunt oaia neagra,ci mamica si sotia iubitoare.sunt inteleasa si iubita datorita ca am decis sa lupt pt fericirea mea si crede-ma a fost foarte greu dar mai crede-ma cand ati spun ca ar fi fost cea mai uriasa greaseala daca as fi sarit.nu renunta va trece aceasta periada a adolescentei nu tine mult e grea ea asasi dapai sa mai ai probleme cum noi am avut.dar crede-ma va trece si ce te asteapta dupa e o viata nu usoara si nici plictisitoare dar plina de momente magice,momente de fericire pana sati dea lacrimile ca nu-ti vine a crede ca tu ai parte de asa ceva,momente de relizari daca lupti cu fostra pt cea ce vrei.momente in care te vai simtii pretuita si necesara.asa ca lupta si nu te da batu-ta.daca vrei sa vb cu mine si ai nevoie de o prietena adevarata si sincera ma poti gasi […moderat…].pupici si curaj.

9 04 2015
Adrian

Draga Narcisa,

Iti multumim pentru cuvintele scrise din suflet, si te asteptam sa revii aici ori de cate ori iti permite timpul. Am moderat adresa ta de mail pentru ca regulile site-ului nu permit contactele directe intre persoanele care scriu aici, pentru a le asigura acestora anonimatul de care au nevoie pentru a se simti ok. Sunt sigur ca vei intelege!

Ma bucur ca esti azi aici! Si iti sunt recunoscator pentru „bucatica” din sufletul tau pe care ai asternut-o azi aici!

Cu prietenie,
Adrian

10 04 2015
narcisa

Draga Adrian ,bineinteles ca nu e nici o suparare doar vreau sa dau un pic de curaj acolo unde nu mai e speranta si sa arat intr-un vreun fel ca oricat de grea e viata, cu lupta,munca si curaj merita traita.Pentru ca nu e doar probleme ci ea are pregatite si lucruri frumoase doar trebuie sa le vedem sa le cautam,pentru ca ele sunt acolo asteptandu-ne.Cu caldura,Narcisa

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: