Nicoleta 05

19 09 2014

Buna ziua, ma numesc Nicoleta. Prolema mea este aceea ca sora mea a incercat acum cateva zile sa se sinucida. Are 32 de ani si doua fetite minunate, una de 9 ani iar cealalta de 6 ani, insa situatia ei este una extrem de delicata. este casatorita cu un barbat care nu o ajuta si nu o sprijina din niciun punct de vedere, ba mai mult de multe ori este violent fizic dar si verbal cu ea si copii sai insa nu are curajul sa divorteze, a trecut prin numeroase perioade grele, chiar saptamana trecuta a fost anuntata ca va trebui sa elibereze locuinta unde statea din cauza intarzierii platii chiriei. inca unul din motivele pentru care cred eu ca a vrut sa recurga la acest gest a fost faptul ca niciuna din fete nu fusese inscrisa la scoala dar nu a cerut niciodata ajutorul meu sau al parintilor mei, care locuiesc in acelasi oras ca si ea, insa ne-a mintit in tot acest timp ca fata cea mare este deja la scoala. In momentul de fata ea se afla in spital la terapie intensiva. As dori sa stiu cum as putea sa-i ofer sprijin, tinand cont ca nu este prima data cand incearca sa faca asa ceva.

Anunțuri

Acțiuni

Information

9 responses

19 09 2014
carmen

In primul rand ajutati.o cu copiii..sa intre la scoala. La noua ani ar fi trebuit sa fie cls a treia..din pacate copilul va fi cls intai la ac varsta. O luati cu copii cu tot acasa la parinti si o puneti sa se angajeze..sa stai fara servici sa depinzi de un barbat este ingrozitor. Ea are responsabilitatea celor doua fetite. Sa dea dumnezeu sa.si revina si sa traiasca. Sinuciderea nu este o solutie de rezolvare ci este o fuga de solutii. Problemele nu se rezolva asa. Si eu am trecut prin ceva aproape similar. Am fost parasita dupa 20 de ani..cu doua fete una cu handicap ..una mica in cls a patra..fara servici..dar acum am doua job.uri o casa a mea dar cu rate la banca..sa nu dispere

19 09 2014
Ana

Buna Nicoleta,
Daca sora ta este in spital, dupa ce o sa iasa de la terapie intensiva, o sa discute si cu un psiholog probabil. Insista sa faca asta, e important. Nu o sa-i ia problemele, dar o sa o ajute sa aiba forta sa le depaseasca si sa nu mai aleaga calea asta.
Trebuie sa o ajutati voi, tu si parintii, putin spatiu si o farfurie de mancare, sa inteleaga ca nu e singura.
Multa sanatate,
Ana

19 09 2014
Nicoleta05

Am inscris copii la scoala de marti. Le-am inscris pe amandoua, ele vor sta la parintii mei. A iesit intre timp de la terapie intrnsiva iar acum se afla la sectia de psihiatrie. In momentul asta pare a fi in regula insa stiu ca nu e prima data cand s-a gandit sa recurga la acest gest , cu toate acestea as vrea a aceasta sa fie ultima data.

20 09 2014
Stef

Nicoleta,
Sper sa fii puternica in aceasta perioada. De tine depind multe lucruri.
Nu te lasa…sa spunem pacalita de starea ei de bine (daca pare a fi ok nu inseamna ca este). Dupa tentativa se instaleaza, in majoritatea cazurilor, o stare de negare a faptei. Persoana cu tentattiva esuata accepta greu ca a dorit sa isi ia viata, iar revenirea la viata este interpretata ca esec. Nu cunosti deocamdata intentiile surorii. Poate ca nici ea nu stie deocamdata ce doreste sa faca sau ce este mai bine. Faptul ca pana acum ea nu a cerut ajutorul familiei ma face sa banuiesc ca sotul o domina ea nefiind capabila sa ia decizii singura. Nu stim pana unde merge agresivitatea sotului, dar ar fi necesar ca tu sa afli.
Pentru inceput, ii se va acorda suport psihologic insa doar pe perioada spitalizarii. Este clara situatia ei financiara, nu isi va permite sedinte de terapie dupa ce va fi externata, asadar ar fi minunat daca ar avea familia aproape.
Crezi ca ar putea locui impreuna cu parintii vostri? Tu ce solutie vezi in acest sens? Este clar ca mediul in care a trait a facut-o sa recurga la acest gest, asadar este necesar sa paraseasca acel mediu. Ar beneficia de liniste si siguranta ceea ce ar grabi revenirea la o stare fizica si psihica buna.
Este de dorit ca totul sa decurga incet, pe pasi, nu este nici o graba pentru angajare sau viata sociala. Acum are nevoie de recuperare si multa comunicare.
Ce ralatie aveti voi? Comunicati bine, va intelegeti?
Vorbeste-ne mai mult despre voi, despre parinti.
Numai bine, Nicoleta!

21 09 2014
"Totul e prin Dumnezeu si nimic fara El nu este"

Nicoleta,singurul care o poate ajuta este Dumnezeu,El insusi o poate ajuta,dar ea trebuie sa ceara ajutorul,ma bucur ca ai inscris copii la scoala,dar cea mai mare problema este viata surorei tale,totusi viata surorei tale nu se temina o data cu moartea,ea va fi dusa in iad pentru a se chinui pentru totdeauna daca moare prin sinucidere,vorbete cu ea despre Dumnezeu spune-i despre pacatul sinuciderii,spune-i despre iad,rai,cumpara o biblie daca nu are ,spune-i sa se roage seara la Dumnezeu,pentru ca o va ajuta,cuvantul lui Dumnezeu nu minte,incearca sa o convingi sa se spovedeasca.
Nicoleta toti care sunt aici ,toti inseamna 100 de procente,s-au gandit macar o data la sinucidere, sau inca se mai gandesc,deci unii sunt constienti ca au fost salvati de la asta, cu ajutorul lui Dumnezeu,si cand zic acest lucru,il zic cu cea mai mare convingere,pentru ca si eu eram in asa stare in asa ganduri,dar cand am inceput sa spun rugaciune seara,am observat ca nu mai am gandurile de sinucidere.
Tu citind ce spun eu acum o sa te intrebi ce inseamna,adica ce inseamna sa nu mai ai ganduri de sinucidere,sper sa nu fii in starea asta,dar gandurile de sinucidere nu le poti controla, Nicoleta asta e mare ciudatenie,din aceata cauza spun ca numai Dumnezeu ne poate ajuta,nu te mai alina nici o bucurie nici o veste,ci toate gandurile sunt la sinucidere si nu din voia noastra,zic asta pentru ca am observat eu insusi ca desi nu mai voiam sa mor eu nu puteam sa uit gandul sinuciderii,poti sa crezi asta??sper ca poti ,imi aduceam aminte ca de dimineata pana seara indiferent ce activitate faceam,nu intelegeam de ce nu imi pot controla mintea, gandurile ,voiam sa uit si nu puteam,iti poti imagina asta??de ce nu imi aminteam ca am fost la magazin ???de ce nu imi aminteam astya de dimineata pana seara?
Aceasta este dovada ca satana ne ispiteste,Dumnezeu permite asta atata timp cat noi nu ne rugam.
Sunt pe internet marturiile oamenilor care au vazut raiul si iadul te va ajuta sa o convingi sa nu faca asemena pacat,sa nu isi duca in iad sufletul.
Nicoleta,poate crezi poate nu crezi in Dumnezeu,dar acum este datoria ta sa ii spui surorei tale despre Dumnezeu,daca nu ai o biblie cumpara sau imprumuta de la biblioteca,trebuie sa ii vorbesti despre iad sa stie de iad,apoi daca ii aduci la cunostinta toate astea si ea tot continua sa incerce sa se sinucida si reuseste va vi pe deplin vinovata,dar daca tu consideri ca ce ti-am spus despre iad si despre Dumnezeu nu este important sa ii spui si ea se sinucide fara ca sa fi aflat de Dumnezeu tu vei fi vinovata pentru ca nu i-ai spus.
Iadul este peste imaginatia noastra,corpul celor pacatosi arde in foc ,pana cand se vad oasele apoi carnea creste din nou si procesul se repeta,si asta pentru totdeauna,De asemenea, Mantuitorul, voind sa defineasca vesnicia chinurilor iadului, le-a numit „…gheena, focul cel nestins, unde viermele nu moare si focul nu se stinge” (Marcu, 9, 43-48),viermele fiind chiar vierme si care mananca dn cel pacator care arde,dar viermele nu arde.

Trbuie sa ii spui neaparat despe iad si despre Dumnezeu,in biblie se afla totul,gasesti pe internet marturisiri a celor care au vazut iadul.
Nu uita daca tii pentru tine cuvantul Domnuui,sau daca vei considera ca a vorbi despre Dumnezeu surorei tale aflate in ispite mari spre sinucidere,si daca ea moare prin sinucidere fara sa ii fi fost adeverit cuvantul lui Dumnezeu,aceasta fapta nu ii va placea lui Dumnezeu.

Nu uita in biblie este cuvantul Lui cel prea sfant,si cuvantul lui nu minte,dac nu vrea sa citeasca spune i atat cat stii despre pacatul sinuciderii,apoi sa ii dai biblia,si sa ii spui de spovedanie,si sa se roage seara la Dumnezeu.

Daca nu stii prea multe despre Dumnezeu,citeste chiar tu biblia.

Nu o lasa in perioada asta grea din viata ei,pentru ca va fi mare planset pe pamant pentru ea,dar mai mult va plange ea in iadul care este pentru totdeauna.

Dumnezeu sa ne binecuvinteze pe toti.

23 09 2014
Nicoleta05

Si sora mea si fetele ei vor sta impreuna la parintii mei.In momentul de fata ea inca este in spital. Eu consider ca suntem foarte apropiate isa imi este foarte greu sa mai am increere in ea deoarece a mintit de foarte multe ori sa „se spele pe maini”, chiar si acum cand a fost vorba ca va fi data afara din casa, ea nu a spus nimanui acest lucru, l-am aflat intamplator iar ea a incercat sa nege oarecum intr-o prima faza dupa care a spus ca propriatara vrea sa vanda casa dar nu a adus vorba ca al ei sot a plecat si a lasat o fara niciun ban. Parintii mei au stabilit deja ca vor locui impreuna cu ei, insa acum ma tem iarasi si de sanatatea mamei mele care are schizofrenie iar de cativa ani chiar reusea sa-si tina boala sub control cu tratamente. Imi este foarte greu dintr-un alt punct de vedere,eu ma aflu in Bucuresti cu serviciul si facultatea insa ai mei se afla la 250 km distanta si simt ca au mare nevoie si de ajutorul meu in aceasta situatie. Tatal meu este un om destul de moale, trebuie sa fie impins de la spate pentru a putea realiza anummite lucruri. Mama lua toate deciziile can era sanatoasa iar dupa ce s-a imbolnavit am incercat pe cat posibil sa ii spriji pe amandoi, (sora mea deja se casatorise si nu mai locuia cu noi).Chiar cand am plecat la facultate sora mea a facut o prima prostie- era insarcinata si a incercat sa nasca singura fara ajutor specializat, iar copilul ar fia avut nevoie de ajutor deoarece s-a nascut cu mari probleme de sanatate, iar ea era sa moara din cauza ca a pierdut foarte mult sange. acum 2 ani ea a fors plecata la sibiu si tot in aceeasi perioada se intorsese sotul ei, nu a mai vrut sa vina acasa si ameninta ca isi va lua viata. iar acum s-a intamplat asta.
Pe noi doua parintii ne-au invatat sa ne intelegem impreuna in ciuda diferentei de varsta care este de 10 ani. Cand eram mica umblam mereu cu ea si ma lua cu ea peste tot. Se juca cu mine cu papusile si chiar si prietenele ei se jucau cu mine, dupa cum am spus in ciuda diferentei mari de varsta.
Un prim moment greu pentru ea a fost atunci cand a dat admitere la facultate deoarece ea si-a dorit did tot sufletul sa intre la facultatea de istorie insa intrase la cu taxa, dar intrase la facultatea de drept la buget. Parintii au incercat sa o sprijine si i-au platit taxa la facultatea de istorie. Dupa primul semestru ea nu a mai frecventat cursurile. Al doilea an a dat admitrere la Bucuresti la stiinte politice dar si la cluj si la Bacau. ea in final a ales sa se duca la Bacau. in aceeasi perioada starea de sanatate a mamei mele s-a degradat din cauza moortii bunicii mele (a fost inmormantata chiar de ziua mamei mele, cand a implinit 40 de ani). la scurta vreme sora mea l-a cunoscut pe actualul ei sot, iar de atunci relatia mea cu ea nu a mai fost aceeasi. Ii spuneam ca nu il agreez insa ea ma considera un copil deoarece aveam 12-13 ani in acea perioada. Au plecat in Belgia la 8n luni dupa ce s-a nascut prima fata iar acolo s-a nascut si a doua fata. Din ce mi-a povestit a trait in niste conditii greu de imaginat acolo. Au stat in prima faza intr-un beci , intr o zona rau famata. Dupa ce au venit ei planuiau sa isi deschida o mica afacere insa din cauza arogantei sotului ei care a cheltuit iarasi tot ce reusise ei sa stranga , nu au reusit sa faca nimic. Se mutase cu totii la parintii mei acasa unde au facut nista datorii imense (tatalui meu nu ii mergea bine la servici iar mama era bolnava), tatal meu fiind nevoit sa faca credit la banca pentru a acoperi datoriile. Acum ei mai au 4 ani sa termine creditul. In momentul de fata imi fac foarte multe griji in privinta parintilor mei, a surorii mele dar si a nepotelelor pentru viitorul lor.

23 09 2014
Stef

Nicoleta,
Fii tare! Fi tare caci nu va fi usor! Insa tu ai forta necesara de a trece aceasta perioada.
Draga mea, sora ta nu te minte intentionat, nu stiu daca poti crede asta. Te minte din nevoia de a acoperi propriile frustrari, propriile nereusite…:(. Este trist, insa te rog sa nu te superi pe ea in momentele in care stii ca te minte. Are nevoie clara de terapie ceea ce inteleg ca nu ar fi posibil. O solutie ar fi sa vorbesti cu psihologul de la spital, cel care are acum grija de ea si cu psihiatrul.
Este totusi bine ca ati decis sa locuiasca cu parintii. Da, este problematica situatia cu mama, dansa avand nevoie de liniste si stabilitate. Inteleg ca ia un tratament cu care reuseste sa tina afectiunea sub control cat de cat. Tu incurajeaza-o pe mama si asigur-o ca de acum va fi totul bine. Vor trebui sa aiba grija de sanatate si sa creeze un mediu de liniste in casa.
Sora ta va nega mult timp problemele pe care le are, insa repet, nu o va face cu rea intentie. Nu isi poate recunoaste esecul. Pana la urma….nu este atat de negru, o poate lua de la capat. Da-i curaj sa o ia de la capat, diminueaza gravitatea problemelor si da-i curaj sa le rezolve incet, pe rand, fara sa o judeci pt ceea ce a facut, fara sa ii atragi atentia ca a mintit. Important este ca ea sa fie pozitiva si sa vada ca lucrurile chiar se rezolva in timp. Pune accent pe cresinta ei, un om care are credinta va deveni un om de incredere.
Iar in ceea ce te priveste……este clar ca nu le poti rezolva tu pe toate si nici nu este de datoria ta. Ajuta cat poti, insa nu uita de tine, nu te extenua si nu te neglija. Tu, in primul rand, ai nevoie de putere pt a-i ajuta ce ceilalti. Centeaza-i surorii atentia pe fetele ei, cand mergi acolo incearca sa iesiti in parc toate sa radeti si sa va jucati. Astfel sa speram ca va regasi dragostea neconditionata si dorinta de a ramane langa minunatele ei fete.
Apoi, ia si tu totul incet incet. Daca te agiti sau te grabesti nimic nu se schimba. Deocamdata fetele se vir instala in casa parinteasca si apoi mai vezi ce este de facut. Financiar va fi mai greu. Eu cred ca te va ajuta daca ai re ajutorul prietenilor pt ca fetele vor avea nevoie de recuzite pt scoala, haine, etc, lucruri care presupun o cheltuiala destil de mare. Exista un site cu donatii, acolo oamneii doneaza de toate cu scopul de a face un bine celor care au nevoie. Sper sa nu ma intelegi gresit si sa nu te jignesc in vreun fel, insa ar prinde chiar foarte bine ajuotrul lor. Sora ta ar fi indicat sa nu stie de unde provin lucrusoarele spre a nu-i accentua sentimentul de nereusita. (Tu stii mai bine daca ar accepta sau nu). Eu am sa las aici scris site-ul si rog moderatorul sa iti trimita link-ul pe adesa ta de e-mail.
( https://groups.yahoo.com/neo/groups/freecycle_bucuresti/info. )
Tine-ne la curent. Lucrurile se vor rezolva in timp, cu pasi mici dar siguri.
Esti un om de nadejde!
Numai bine! Scrie-ne!

23 09 2014
Ana

Nicoleta, si eu vreau sa iti spun sa ai grija de tine, la 20 de ani esti motorul familiei tale.
Episodul critic a trecut, se vor aranja multe de acum.
Si tatal tau se va implica mai mult, pentru ca mama si sora ta trebuie protejate.
Numai bine,
Ana

4 06 2015
IN MEMORIAM

Sper ca ati depasit perioada critica…………..

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: