Paul 27

25 08 2014

Ma numesc Paul, 27 ani, am 8 tentative de suicid, pana si aici am ghinion. De fel is un tip mai mult “happy”..practic stiu sa-mi eclipsez depresia destul de bine, dar in ciuda faptului ca am motive sa-mi traiesc viata, nu ma pot elibera de povara depresiei, si adesea imi . Ultima tentativa a fost acuma 2 ani, Dar de cateva luni, au revenit gandurile de suicid si chiar in seara asta am fost la un pas de a comite o alta tentativa sau poate chiar suicidul
Din cauza depresiei si din cauza fricii de mine insumi, am ajuns consumtor de alcool, iar apoi de droguri, Acum nici drogurile nu ma mai ajuta …si cel mai rau e, ca starea de depresie se accentueaza din absolut orice , cum ar fi tonul vocii unei persoane care mi se adreseaza, pana la ascultarea unei piese triste. Si la fiecare episod depresiv , apare si cate o tendinta de suicid…majoritatea duse pana la capat..ghinion ca nici macar nu mor , dar nici sa traiesc in stare de depresie nu mai pot.
In plus ca un bonus negativ, datorita depresiei am insomnii care accentueaza depresia, iar comportamentul meu , destul de schimbat i-a c-am inlaturat pe toti de langa mine, ca nah un prieten cu probleme de gen nu e prea bine primit,am ajuns de un an sa fiu un singuratic si sa nu mai doresc pe nimeni langa mine, iar acuma totul e galopant. Ceva sfaturi, palme, trageri de urechi sunt bine venite.

Anunțuri

Acțiuni

Information

12 responses

25 08 2014
"Totul e prin Dumnezeu si nimic fara el nu este"

Buna Paul! Eu am 26 ani iti doresc multi inainte,vreau sa iti spun ca tu nu ai avut ghinion ci tu ai fost binecuvantat de Dumnezeu,prin rateurile alea ,nu fa din tragedia ta o gluma spunand ca „pana si aici am ghinion”aceste sunt lucruri murdare aceste ganduri vin de la satana,de ce crezi ca oamenii nu se pot lepada de aceste ganduri,spre exemplu eu ,nu eram in depresie eram perfect normal aveam 18 ani si faceam tot cer se facea la varsta aia,murise un vecin spanzurat in casa si ma gandeam ,pentru ca am o imaginatie mare,ma gandeam cum se simte omul in situaia aia cum?,ce a simtit ,cat de tare l-a strans?,eu nu am incercat,dar ma gandeam,si gandindu-ma am vazut ca nu mai pot sa uit moartea prin sinucidere,nu este ciudat lucrul acesta???eu sa nu am nici o problema in familie nici o problema financiara absolut nimic si sa nu pot uita saptamani la randul moartea prin sinucidere,apoi recunosc m-am gandit cam 3 secude sa ma sinucid,3 secunde au fost apoi am indepartat acest gand,eu nu voiam sa mor,dar nu puteam sa uit acel gand totusi,transpiram pt ca nu intelegeam ce se intampla,ce se intampla cu mine,deci asta e dovada clara ca omul este ispitit si asta o inteleg doar cei ce au avut astfel de ganduri de asta va spun voua cei ce sunteti aici,lucrarea cea mai mare a satanei este sa faca omul sa creada ca el nu exista ,(traim intr-un mediu modern nu mai e ca pe timpuri vrajitorii si farmece,uite ca exista si in ziua de azi asta ne face sa credem,)

Mai prea sus de toate nu uita ca cei ce se sinucid ard in vecii vecilor,stii unde ajungi cand te sinucizi??sanana nu iti pune gandul asta de constientizare a locului unde ajungi ci numai ala de sinucidere,asa ca eu te intreb unde ajungi ?,stii ce e dupa moarte?daca e adevaret tot ce spune biblia?(eu cred sigur ca e adevara) si ajungand acolo nu mai poti face nimic si pedeapsa ta e in focul vesnic??
Acu linistestete si incearca sa afli unde ajungi,pentru ca dincolo de moarte poate fi necunoscutul ,si acel necunoscu este iadul.

Pentru a scapa de astfel de ganduri incepe sa citesti biblia pentru ca in ea se gaseste adevarul,biblia este cartea sfanta in care se gaseste cuvantul sfant si cuvantul il face cunoscut pe El ,Cel prea inalt si Cel prea Iubit,adica Dumnezeu.
Roaga te la Dumnezeu in fiecare seara sa te scape de aceste ganduri,rugaciunea te va scapa de asta,chiear daca nu crezi acum,dar asta te rog sa faci si te rog foarte mult.
Si cat se poate mai repede sa te duci sa te si spovedesti,sa iti aduci aminte de toate pacatele si sa i le predai lui Iisus Hristos Fiul lui Dumnezeu,care a murit pentru pacatele noastre.

Nu uita cel ce se sinucide este blestemat in fata Domnului ,nu uita sa citesti biblia,nu uita sa te spovedesti,ce spun nu spun de la mine pentru ca daca as spune de la mine as avea un pacat mai mare pe langa cele care le am deja,as aeva un pacat pentru ca am vorbit fals,ce ti-am spus este in biblie.

„Trupul lui să nu rămână peste noapte spânzurat de copac, ci să-l îngropi tot în ziua aceea, căci blestemat este înaintea Domnului tot cel spânzurat pe lemn şi să nu spurci pământul tău pe care Domnul Dumnezeul tău ţi-l dă moştenire”

(Imi cer scuze daca din cele spuse reiese ca am judecat,nu am avut aceasta intentie)

Dumnezeu sa ne binecuvinteze pe toti.

25 08 2014
Paul 27

Multumesc pentru raspuns, desi nu sunt credincios, respect aceste randuri scrise, si da stiu ca e nevoie sa crezi in ceva , chiar daca nu e vb de Dumnezeu, dar am credinta mi-am pierduto cand am avut prima tenttaiva si am fost salvat de maicamea , apoi usor usor mi-am pierdut incredera in tot in afara de mine , acuma ca un maniac depresiv…stima fata de mine alterneaza si practic nimic din ce am incercat de la religie , la psiholog nu a mers decat pt scurt timp, tratament medicamentos la care dupa o luna nu am mai raspuns si a treb sa maresc doze , si tot acest dute vino atat pe plan emotion , spiritual si social , cred ca ma face si pe mine ca si pe altii, sa fim deporesivi, si societatea si doctrinele sa ne tina oarecum infipti in aceste vai negre ale mintii, cu episoade severe recurente …

25 08 2014
"Totul e prin Dumnezeu si nimic fara el nu este"

Salut Paul din nou,ajutorul de la Dumnezeu o sa fie pentru totdeauna numai ca trebuie sa te rogi din toata inima,te cred ca ajutorul de la psiholog nu te ajuta pe lung timp,dar de la Dumnezeu te ajuta pentru totdeauna crede cu toata inima cu toata puterea si cu toata inima ta,nu trebuie sa te indoiesti pentru ca El te va ajuta ,Cel ce a creat cerurile si pamantuile animalele si omul in acelasi timp a creat si dovada ca El a facut toate astea,si nu crede in evolutionism ca e o minciuna mare,daca nu vrem ca aceste lucruri adica pamantul cerul si toata suflarea sa ne slujeasca drept dovada a existentei Celui prea inalt si vom muri fara Hristos si in pacat si cu gandul ca cine stie ce ne asteapta dupa moarte,nu vom avea cuvant de dezvinovatiere pentru ca am stiut adevarul dar am ales minciuna si inca ce minciuna „ca din nimic s-a creat singur univesrul”si daca ar fi asa si toata suflarea de pe pamant s-ar fi tras din cea mai mica forma de viata o bacterie existenta in apa si de acolo toata lumea s-ar fi creat tot nu am sti de unde a aparut acea bacterie si acea bacterie inseamna viata si vita nu se creaza singura, ci numai Cel care Exista Si Cel care va Exista Si CEl care a existat numai Acela a putut crea viata.

Problema ta a fost problema mea cand ai spus ca ” chiar daca nu e vb de Dumnezeu”aceiasi intrebare mi-am pus-o,daca alta credinta e adevarata?daca chinezii au dreptate daca mahomedanii daca exista alt Dumnezeu in afara de asta,tin sa iti spun ca daca esti crestin ortodox esti privilegiat pentru ca credinta crestina ortodoxa si toti cei care cred in Iisus si Dumnezeu si il accepta pe El ca fiind Domnul si Salvatorul lui ,religia crestina ortodoxa are cele mai mari dovezi pe care nimeni nu le baga in seama.
stiai ca apa sfintita sta tot timpul anului fara sa se strice?in casele in care se inregistraza activitati neobisnuite si aceste intamplari neobisnuite se inampla mai ales in casele in care s-au sinucis oamenii,si in acele case se cheama preotul ca pur si simplu nu se poate locui, sunt sigur ca ai auzit in zona ta in regiunea ta,in regiunea mea am auzit dar am vazut chiar eu,si daca te-as minti in numele Domnului nu ar mai avea rost cele scrise si pacat mare ar fi pe mine pentru lucrul acesta.

Paul asa de mult a inceput sa se studieze aceste activitati neobisnuite incat s-au creau aparate,si ele inregistreaza camp electromagnetic miscandu se, in fizica nu exista asa ceva si nu poate fi explicat,(cercetatorii dau la tv ce stiu si au aflat nu ce nu stiu) sau ca in aceste case se modifca temperatura cu cateva grade in minus este absolut imposibil,sa existe temperatua normala si in momentul urmator sa te ia frigul,acestea sunt semnele de care nu avem cunostinta noi.
Cand preoul vine si citeste din carte si ghici din ce carte ?din biblie evanghelie, acele lucruri se linistesc si locatarii pot dormi,acestea par povesti de copii dar sunt spuse de mii de oameni daca nu sute de mii o sa ii faci pe toti nebuni??
Sfanta Parascheva de la Iasi nu se strica si nu miroase urat ci miroase frumos emana un mir frumos mirositor, dar tot asa ,pt unii e un lucru normal
Paul toate acestea vorbesc despre El ,Cel prea inalt sau El vorbeste prin ele,cauta-l pe Domnul Citeste biblia cum ti-am spus vei scapa ,roaga te ,ai incredere in mine care am avut aceleasi ganduri si vei reusi,citind biblia iti vei intari credinta sunt sigur,dar trebuie sa crezi cu toata puterea ta la moment si sa vrei asta.

Gasesti pe internet oameni care au vazut iadul ,sunt multi ,depinde de tine daca crezi ori nu,dar nu uita nimeni nu vine in numele lui muhamed in numlele lui buda sau a altcuiva,ci au venit toti sa spuna ca au vazut pe Iisus,cauta sa citesti chiar daca nu ai sa crezi,si o sa vezi si grozaviile iadului,inca o dat acestea par povesti de copii dar nu sunt.

Dumnezeu sa ne binecuvinteze

26 08 2014
Paul 27

offf..nu cred in Dumnezeu, darlas libera posibilitatea existentii lui si respectul crezul altora, nu imi frica de moarte, de iad , si etc…eu unu incerc sa caut motive cat mai ok pt a merge inainte..si incerc sa-mi regasesc increderea in mine ca om..nu caut sa-mi regasesc religia ..scz…dar si in relige am ajuns sa fiu deprimat cand crezi si ajungi sa crezi ca degeaba ai crezut 😦

29 08 2014
Totul este prin Dumnezeu si nimic fara El nu este

Buna paul imi dau toata bunavointa ca tu sa nu mori si sa nu te sinucizi si sa ajungi sa crezi,pentru asta iti trimit aici o povestioara a unei femei care a vazut iadul si apoi sa iti spui daca iti este frica ori nu de iad.

INTRODUCERE

Şi dacă o casă este dezbinată împotriva ei însăşi, casa aceea nu poate dăinui. Tot astfel, dacă Satana se răscoală împotriva lui însuşi, este dezbinat, şi nu poate dăinui, ci s-a isprăvit cu el.

MARCU 3-25,26

Era un om bogat, care se îmbrăca în porfiră şi in subţire; şi în fiecare zi ducea o viaţă plină de veselie şi strălucire. La uşa lui, zăcea un sărac, numit Lazăr, plin de bube. Şi dorea mult să se sature cu fărâmiturile, care cădeau de la masa bogatului; până şi câinii veneau şi-i lingeau bubele. Cu vremea săracul a murit; şi a fost dus de îngeri în sânul lui Avraam. A murit şi bogatul, şi l-au îngropat. Pe când era el în Locuinţa morţilor, în chinuri, şi-a ridicat ochii în sus, a văzut de departe pe Avraam, şi pe Lazăr în sânul lui, şi a strigat: ,Părinte Avraame, fie-ţi milă de mine, şi trimite pe Lazăr să-şi înmoaie vârful degetului în apă, şi să-mi răcorească limba; căci grozav sunt chinuit în văpaia aceasta.’ ,Fiule’, i-a răspuns Avraam, ,adu-ţi aminte că, în viaţa ta, tu ţi-ai luat lucrurile bune, şi Lazăr şi-a luat pe cele rele; acum aici, el este mângâiat, iar tu eşti chinuit. Pe lângă toate acestea, între noi şi între voi este o prăpastie mare, aşa ca cei ce ar avea să treacă de aici la voi, sau de acolo la noi, să nu poată.’ Bogatul a zis: ,Rogu-te dar, părinte Avraame, să trimiţi pe Lazăr în casa tatălui meu; căci am cinci fraţi, şi să le adeverească aceste lucruri, ca să nu vină şi ei în acest loc de chin.’ Avraam a răspuns: ,Au pe Moise şi pe prooroci; să asculte de ei.’ ,Nu, părinte Avraame’, a zis el; ,ci dacă se va duce la ei cineva din morţi, se vor pocăi.’ Şi Avraam i-a răspuns: ,Dacă nu ascultă pe Moise şi pe prooroci, nu vor crede nici chiar dacă ar învia cineva din morţi.”

LUCA 16-19,31

DESPRE AUTOARE
Kathryn Baxter a fost născută în Khattanooga, Tennessee. Ea a fost crescută în casa Domnului, încă pe când era mică, mama ei a învăţat-o despre Isus Hristos şi mântuirea prin El. Kathryn a fost născută din nou la vârsta de 19 ani. După ce L-a servit pe Domnul câţiva ani, ea s-a depărtat de Domnul pentru o perioadă. Duhul lui Dumnezeu nu i-a dat pace, şi ea a fost nevoită să se întoarcă înapoi şi ea şi-a predat viaţa din nou lui Hristos. Ea îl slujeşte pe El acum cu credincioşie. Pe la mijlocul anului 1960 Kathryn s-a mutat cu familia ei la Detroit, Michigan, unde a locuit pentru un timp. Mai târziu s-a mutat la Belleville, Michigan unde a început să aibă vedenii din partea Domnului. In timpul anilor ei în Michigan, ea s-a supus total bătrânilor şi conducerii casei Domnului Pastorii, conducătorii si sfinţii Domnului vorbesc de ea bine si de slujba ei. Mişcarea Duhului Sfânt este puternica în toate serviciile ei, şi multe minuni au avut loc în ele. Darurile Duhului Sfânt cu demonstraţii sunt manifestate în adunările ei, aşa după cum ea este condusă de Duhul lui Dumnezeu. Ea iubeşte pe Domnul cu toată inima ei, mintea ei, sufletul şi puterea ei, şi doreşte mai mult decât orice să fie un câştigător de suflete pentru Isus Hristos. Kathryn este căsătorită de peste 24 de ani cu Bill Baxter. Ei au patru copii şi şase nepoţi, care îi ajută în slujba lor. Ea este cu adevărat o dedicată servitoare a Domnului. Chemarea ei este în mod specific în domeniul viselor, vedeniilor şi descoperirilor. Ea a fost ordinată ca o femeie slujitoare în 1983 la Full Gospel Church of God în Taylor, Michigan. Ea acum slujeşte sub autoritatea bisericii Naţionale a lui Dumnezeu din Washington D.C. În 1976 pe când încă trăia în Belleville, Isus i-a apărut în formă umană, în vise, vedenii şi descoperiri sau revelaţii. De atunci ea a primit încă multe vizite ale Domnului. În timpul acestor vizite El i-a arătat adâncimile, gradele, nivelele şi torturile sufletelor pierdute în iad. Ei i s-au dat de asemenea vedenii despre cer, despre perioada necazului cel mare şi despre timpul sfârşitului. În timpul unei perioade din viaţa ei, Isus a venit la ea în fiecare noapte timp de patruzeci de nopţi. El i-a spus că acest mesaj este pentru lumea întreagă.
DE LA AUTOARE
Eu recunosc căci fără puterea supranaturală a Domnului Isus Hristos, nici această carte şi nici altele care au scopul de a trata despre viaţa de dincolo nu ar fi putut fi scrise. Isus singurul ţine cheile iadului şi El a plătit preţul pentru intrarea noastră în cer. [Aleluia!]
Traseul scrierii acestei cărţi a fost lung, singuratic şi a necesitat experienţă. De fapt, cartea a aşteptat câţiva ani buni ca să fie expusă. Descoperirile din partea Domnului le-am avut în anul 1976. Au durat 8 luni ca să le pun pe hârtie. Scrierea manuscrisului însuşi a durat o perioadă de câţiva ani, şi punerea trimiterilor din Scriptură în ordinea cronologică a mai durat un an. Finalizarea cărţii a luat cea mai bună parte a iernii anului 1982 si a anului 1983. Pe lângă acestea, pentru o perioadă de patruzeci de zile Isus m-a dus în iad. Eu văd acum căci Domnul m-a pregătit să scriu această carte încă de pe când eram copil şi aveam vise despre Dumnezeu. După ce am fost născută din nou, am avut o dragoste foarte puternică pentru cei pierduţi si voiam să văd sufletele mântuite. După apariţia Domnului în 1976 când mi-a spus că am fost aleasă pentru o misiune specială, El mi-a zis: „Fiica Mea, Eu mă voi manifesta ţie ca să scot oameni afară de la întuneric la lumină. Pentru că Domnul Dumnezeu te-a ales pe tine pentru un scop: Să scrii şi să înregistrezi lucrurile pe care Eu ţi le voi arăta si ţi le voi spune. „Eu îţi voi descoperi realitatea iadului, ca mulţi să poată fi mântuiţi (salvaţi), mulţi se vor pocăi de căile lor rele înainte de fi prea târziu. „Sufletul tău va fi luat afară din trup, de către Mine, Domnul Isus Hristos si va fi transferat în iad si în alte locuri pe care Eu vreau ca tu să le vezi. îţi voi da de asemenea vedenii despre cer si alte locuri, si îţi voi da multe descoperiri.”
Mary Kathryn Baxter

In Iad

În Martie 1976 în timp ce mă rugam singură acasă, am primit vizita Domnului Isus Hristos. Cu câteva zile înainte începusem să mă rog prin Duhul, când dintr-o dată am simţit prezenţa lui Dumnezeu. Puterea şi gloria Lui au umplut casa. O lumină strălucitoare a inundat camera unde mă rugam, şi o minunată dulceaţă mi-a umplut fiinţa. Lumini se prelungeau în valuri, rulându-se, suprapunându-se, răsucindu-se şi desfăşurându-se unele într-altele, contopindu-se şi apoi iarăşi desfăcându-se. A fost ceva spectacular! Atunci vocea Domnului a început să-mi vorbească. El a zis, ‘Eu sunt Isus Hristos, Domnul tău, şi doresc să-ţi dau o revelaţie care să pregătea-că sfinţii pentru reîntoarcerea Mea, şi mulţi să se întoarcă la neprihănire. Puterile întunericului sunt reale şi judecăţile Mele sunt adevărate. „Fiica Mea, Eu te voi lua în iad prin Duhul Meu şi îţi voi arăta multe lucruri pe care vreau ca lumea să le cunoască. Am să vin la tine de mai multe ori; îţi voi lua duhul afară din trup, şi te voi duce în iad..
„Vreau ca tu să scrii o carte şi să spui toate vedeniile şi toate lucrurile pe care ţi le voi descoperi. Noi vom merge în iad împreună. Însemnează-ţi toate aceste lucruri care au fost, care sunt şi care au să vină. Cuvintele Mele sunt adevărate, şi vrednice de crezut. Eu sunt Cel Ce Sunt, şi nu este nimeni afară de Mine.” „Dragă Doamne,” am strigat, „Ce vrei să fac?” întreaga mea fiinţă tindea spre Isus, recunoscându-i prezenţa. Ca să descriu cel mai bine este suficient să spun că IUBIREA s-a revărsat asupra mea. A fost cea mai minunată, plină de pace şi bucurie, dragoste atotputernică, pe care am simţit-o vreodată. Laude către Dumnezeu au început să curgă din mine. Dintr-odată am vrut să-i dau întreaga mea viaţă ca să fie folosită de El, pentru a salva oamenii din păcatele lor. Am ştiut, prin Duhul, căci Cel care era cu mine în cameră era cu adevărat Isus, Fiul lui Dumnezeu. Nu pot să găsesc cuvinte care să exprime prezenţa Lui Divină. Dar eu ştiu cu siguranţă că a fost Domnul. „Iată, fiica Mea,” a zis Isus, „Eu te voi lua prin Duhul Meu în iad, ca tu să poţi mărturisi despre realitatea lui, să spui lumii întregi că iadul este real, si să atragi pe cei pierduţi afară din întunerec şi să-i aduci la lumina Evangheliei lui Isus Hristos.”
Instantaneu, sufletul meu a fost luat afară din trup. Am plecat cu Isus, afară din camera mea, în văzduh. Ştiam totul ce se petrece cu mine. Am văzut pe soţul şi pe copiii mei dormind în casă sub noi. Era parcă as fi murit şi trupul meu ar fi rămas în pat în timp ce duhul meu mergea cu Isus trecând prin acoperişul casei. Se părea că tot acoperişul s-a înfăşurat şi eu puteam să-mi văd familia dormind în paturile lor. Am simţit atingerea lui Isus care îmi zicea, „Nu-ţi fie teamă; ei sunt în siguranţă.” El mi-a cunoscut gândurile. Voi încerca în cea mai mare măsură să vă spun pas cu pas ce am văzut si ce am simţit. Anumite lucruri nu le-am înţeles. Domnul Isus mi-a spus însemnătatea celor mai multe dintre ele, dar anumite lucruri nu mi le-a spus. Am ştiut atunci, şi ştiu şi acum, căci aceste lucruri s-au întâmplat cu adevărat si că numai Dumnezeu putea să mi le arate. Slăvit să fie numele Lui cel Sfânt! Oameni, credeţi-mă, iadul este adevărat! Am fost dusă acolo de către Duhul în mai multe rânduri pe parcursul pregătirii acestui raport. In curând am fost sus în văzduh. M-am întors şi am privit la Isus. Era plin de putere şi glorie, şi totuşi aşa multă pace se revărsa din El. M-a luat de mână şi mi-a zis, „Te iubesc; nu-ţi fie teamă, pentru că Eu sunt cu tine.” La acestea, am început să ne înălţăm si mai mult, si acum puteam vedea pământul dedesubt. Ieşind afară din pământ si răspândite în multe locuri erau nişte pâlnii rotindu-se în jurul unui punct într-o direcţie si în alta. Acestea se mişcau mult deasupra pământului si se asemănau cu un fel de armonică murdară, uriaşă, care se mişca necontenit. Ele ieşeau de prin multe părţi ale pământului. „Ce sunt acestea?” am întrebat pe Domnul Isus când am ajuns aproape de una. „Aceste sunt porţile spre iad,” a zis El. „Noi vom merge în iad prin una din ele.” Imediat, am coborât si am intrat într-una din aceste pâlnii. Interiorul părea ca si un tunel care se rotea când într-o direcţie când într-alta, ca un titirez.
O întunecime adâncă ne-a cuprins deodată, si împreună cu întunecimea a venit un miros atât de cumplit, că mi-a tăiat răsuflarea. Pe marginile acestui tunel erau forme vii fixate puternic în pereţi de o culoare gri întunecată; formele se mişcau si strigau la noi când ajungeam în dreptul lor. Am ştiut fără să mi se spună căci erau demonice. Aceste forme puteau să se mişte, dar erau fix ataşate de pereţi. Venea un miros oribil de la ele, şi ele ţipau la noi cu cele mai groaznice strigăte. Am simţit o forţă invizibilă mişcându-se în interiorul tunelelor. Câteodată în întuneric puteam să Ie disting formele, dar o ceaţă murdară acoperea cele mai multe dintre ele. „Doamne, ce sunt acestea?” am întrebat ţinând strâns mâna lui Isus. El mi-a răspuns, „Aceste sunt duhuri rele gata să fie scuipate afară pe pământ când Satan dă ordinul.” Mergând în josul tunelului, formele demonice râdeau si ne strigau, încercau să ne atingă, dar nu puteau din cauza puterii lui Isus. Chiar şi aerul era poluat şi murdar, şi numai prezenţa lui Isus mă oprea să ţip de atâta oribilă oroare. Oh desigur, eu aveam toate simţurile puteam auzi, mirosi, si chiar gusta prezenţa răului din acel loc. As putea zice chiar că simţurile mele au devenit mai sensibile, si mirosul si mizeria aproape mă făceau să-mi fie rău. Urlete umpleau aerul pe cum ne apropiam de baza tunelului. Ţipete străpungătoare ne întâmpinau în tunelul întunecat. Puteam simţi frica, moartea si păcatul de jur împrejurul meu. Cel mai cumplit miros pe care l-am simţit vreodată umplea aerul. Era mirosul de carne putredă, si se părea că vine din fiecare direcţie. Niciodată pe pământ nu am simţit o atmosferă aşa rea si n-am auzi asemenea plânsele de disperare. In curând aveam să aflu că acestea erau plânsetele morţilor si că iadul era plin de vaietele lor. Am simţit o rafală demonică de vânt si o uşoară forţă absorbantă în faţa noastră. Lumini ca fulgerele sau ca luminile de lanternă străpungeau neagra întunecime si aruncau umbre gri pe pereţi. Cu mare greutate am putut să zăresc că ceva era în faţa mea. M-am retras şocată când am realizat că un şarpe uriaş mergea în faţa noastră. Uitându-mă mai bine am văzut şerpi urâţi lucind peste tot. Isus mi-a zis, „în curând vom intra în piciorul stâng al iadului. In continuare vei vedea o grea amărăciune, o tristeţe patetică si o oroare de nedescris. Stai aproape de Mine, si Eu îţi voi da putere şi te voi proteja în drumul nostru prin iad. Lucrurile pe care le vei vedea sunt un avertisment,” mi-a zis El. „Cartea pe care o vei scrie-o va salva multe suflete de la iad. Ceia ce vezi este real. Nu te teme, pentru-că Eu sunt cu tine. În sfârşit, împreună cu Domnul Isus am ajuns la capătul tunelului. Am păşit în iad. Voi încerca cât voi putea mai bine să descriu ce am văzut, si le voi spune în ordinea pe care Dumnezeu mi le-a dat. În faţa noastră, departe cât puteam vedea cu ochii, erau obiecte zburătoare săgetând când într-o parte când într-alta. Gemete şi plânsete sfâşietoare umpleau atmosfera. Departe în faţa noastră am văzut o lumină slabă si noi am început să mergem spre ea. Cărarea era uscată, plină de praf. şi în curând am ajuns la intrarea unui tunel mic, întunecat. Anumite lucruri nu le pot aşterne pe hârtie; sunt prea îngrozitoare spre a fi descrise. Frica în iad poate fi gustată, si am ştiut că dacă nu aş fi fost cu Isus nu m-as mai fi putut întoarce. Scriind aceste lucruri, sunt anumite lucruri care le-am văzut dar pe care nu le-am înţeles; dar Domnul cunoaşte toate lucrurile, şi El mi-a ajutat să înţeleg cele mai multe din câte am văzut.
Permiteţi mi să vă avertizez nu mergeţi în acel loc. Este un loc repulsiv de tortură, de durere cumplită si amărăciune eternă. Sufletul tău va fi întotdeauna viu. Sufletul trăieşte veşnic. Va fi foarte real pentru tine, si sufletul tău va merge or în cer or în iad. Acelora care cred că iadul este pe pământ bine, aveţi dreptate. Iadul este în mijlocul pământului, si acolo sunt suflete în chinuri zi şi noapte. Nu sunt petreceri în iad. Nu este dragoste. Nu este milă. Nu este odihnă. Nu este decât un loc de amărăciune dincolo de orice imaginaţie.
PICIORUL STING AL IADULUI

Un miros oribil umplea aerul. Isus mi-a zis, ‘In piciorul stâng al iadului sunt multe gropi. Acest tunel se desparte în alte părţi ale iadului, dar noi vom sta prima dată un timp în piciorul stâng. „Lucrurile pe care le vei vedea vor fi în memoria ta tot timpul Lumea trebuie să cunoască despre realitatea iadului. Mulţi păcătoşi si chiar câţiva dintre copiii Mei nu cred că iadul este real. Tu ai fost aleasă de către Mine ca să le arăţi aceste adevăruri. Tot ce-ti voi arăta despre iad si despre alte lucruri este adevărat.” Isus mi s-a arătat într-o forma de lumină puternică, mai strălucitoare decât soarele. In mijlocul acelei lumini era forma unui bărbat, dar în alte momente El era în formă de duh. El a vorbit din nou: „Fiica Mea, când Eu vorbesc, Tatăl a si vorbit. Tatăl si Eu suntem una. Adu-ţi aminte să iubeşti mai presus de orice si să vă iertaţi unii pe alţii. Vino acum, si urmează-mă.” Când noi treceam, duhurile rele fugeau din prezenţa Domnului. „O Doamne, O Doamne,” am strigat, „Ce va mai urma?” Aşa cum am mai zis înainte, eu aveam toate simţurile în iad. Toţi care sunt în iad îşi păstrează simţurile. Ale mele lucrau cu toată puterea. Frica se simţea peste tot, si pericole neaşteptate pândeau peste tot. Fiecare pas făcut era cu mult mai oribil decât cel dinainte. La capătul de sus al tunelului, erau nişte uşi de mărimea unor geamuri mici, care se deschideau şi se închideau foarte repede. Urlete umpleau aerul şi creaturi demonice treceau în zbor pe lângă noi în sus şi în afara porţilor iadului. Curând am ajuns la capătul tunelului. Eu tremuram de groază din cauza pericolului şi fricii din jurul nostru.
Eram foarte recunoscătoare de protecţia lui Isus. îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru puterea Lui atotputernică de a ne proteja chiar şi în adâncul iadului. Dar chiar şi cu acest scut protector, eu mă tot gândeam, Nu voia mea, Tată, ci a Ta să se facă. Am privit la trupul meu. Pentru prima dată am observat că eram în formă de duh, si că această formă arăta exact ca mine însumi. Mă gândeam ce oare ar putea să mai urmeze împreună cu Isus am păşit din tunel pe o cărare care avea nişte petece mari de pământ de fiecare parte. Nişte gropi de foc se aflau pretutindeni atât cât puteai vedea cu ochii. Gropile erau de patru picioare lăţime şi trei picioare adâncime şi aveau forma unui castron. Isus mi-a zis, „Sunt multe gropi ca si acestea în piciorul stâng al iadului.
Vino, si îţi voi arăta câteva dintre ele.”
Eu stăteam lângă Isus pe cărare şi priveam într-una din acele gropi. Marginile gropii erau îmbrăcate cu pucioasă şi aveau o lucire roşie ca şi cărbunii aprinşi din foc. In centrul gropii era un suflet care murise şi mersese în iad. Focul a început a arde în fundul gropii şi s-a prelins pe el în sus tot mai sus si a îmbrăcat sufletul pierdut în flăcări, într-un moment focul se potolea până ajungea doar jăratec, dar pe urmă cu un vuiet puternic se ridica din nou peste sufletul torturat din groapă. Am privit şi am văzut că sufletul pierdut din groapă era zăvorii într-un schelet. ‘Doamne,’ am strigat la această privelişte, ‘Nu poţi să-l laşi afară?” Cât de cumplită era priveliştea! M-am gândit, Acesta as fi putut fi eu. Am zis, „Doamne, ce trist este să vezi şi să şti că un suflet viu este aici.” Am auzit un strigăt venind din mijlocul primei gropi. Am văzut un suflet în formă de schelet, strigând, „Isuse, ai milă!” „O, Doamne!” am zis. Era vocea unei femei. Am privit la ea şi am vrut să o trag afară din foc. Această privelişte îmi rupea inima. Scheletul în forma unei femei cu o ceaţă gri murdar înăuntru vorbea cu Isus. Şocată, am ascultat la ce zicea. Carnea putredă atârna în zdrenţe din oasele ei, şi cum ardea cădea în mijlocul gropii. Unde fuseseră ochii ei odată, acum erau doar orbite goale. Păr nu avea deloc. Focul începea la tălpile ei în flăcărui scurte care creşteau pe măsură ce se urcau pe trupul ei. Femeia părea să fie în continuu arzând, chiar când flăcările erau doar jăratec. Din adâncul fiinţei ei veneau strigăte si gemete de disperare: „Doamne, Doamne, vreau afară de aici!” Tot timpul se întindea spre Isus. Am privit la Isus, si El avea o foarte mare durere întipărită pe faţa Lui. Isus mi-a zis, „Fiica Mea, tu eşti aici cu Mine ca să faci cunoscut lumii căci păcatul se sfârşeşte cu moartea, si că iadul este real.” Am privit din nou la femeie, si am văzut viermi căţărându-se afară din oasele scheletului ei. Ei nu erau vătămaţi de foc Isus a zis, „Ea ştie, şi simte viermii aceia înăuntru! ei.”
„Doamne, ai milă!” am strigat când am văzut focul ajungând la apogeu si când oribilul proces de ardere a început din nou. Strigăte grozave si hohote adânci scuturau forma acestei femei suflet. Ea era pierdută. Nu mai era nici o cale de ieşire. „Isuse, de ce este ea aici?” am întrebat în voce scăzută, pentru că eram înfricoşată. Isus mi-a zis, „Vino.” Cărarea pe care mergeam era şerpuitoare, răsucindu-se printre aceste gropi de foc atât cât se vedea cu ochii. Strigătele morţilor vii, amestecat cu gemete şi urlete hidoase, ajungeau Ia urechile mele din toate direcţiile. Nu erau momente de linişte în iad. Mirosul de moarte şi carne putredă atârna ca o pătură, groasă în aer. Am ajuns !a groapa următoare. In lăuntrul acestei gropi, care era cam de mărimea celeilalte, era o altă formă scheletică. Vocea unui bărbat striga din groapă, zicând, „Doamne, ai milă de mine!” Numai când vorbeau, puteai şti dacă sufletul respectiv era bărbat ori femeie.
Mari hohote văitătoare veneau de la acest om îmi pare rău, Isus! lartă-mă! Scoate-mă afară de aici! Am stat în locul acesta de tortură de ani de zile. îţi cerşesc îndurare, lasă-mă afară!” Suspine adânci scuturau această formă scheletică când cerşea îndurare, Te rog, Isuse, lasă-mă afară!” Am privit la Isus si am văzut că El de asemenea plângea. El a privit în sus si a zis, „Tată, Tată, ai milă!” „Doamne Isuse, a strigat omul din groapa arzând, „Nu am suferit destul pentru păcatele mele? Sunt 40 de ani de la moartea mea.”
Isus i-a zis „Este scris, ‘Cel neprihănit va trăi prin credinţă!’ Toţi batjocoritorii si necredincioşii vor avea partea lor în iazul de foc. Tu nu ai voit să crezi adevărul. De multe ori copiii Mei au fost trimişi la tine ca să-ţi arate calea, dar tu nu ascultai la ei. Tu râdeai de ei şi ai refuzat Evanghelia. Cu toate că Eu am murit pe cruce pentru tine, tu M-ai batjocorit si nu ai vrut să te pocăieşti de păcatele tale. Tatăl Meu ţi-a dat multe ocazii ca să fii mântuit Daca ai fi ascultat! Isus plângea. „Ştiu, Doamne, ştiu!” a strigat omul. „Dar acum mă pocăiesc.” „Este prea târziu,” a zis Isus. „Judecata este pronunţată.” Omul a continuat, „Doamne, unii din poporul meu vin aici, pentru că ei nu se pocăiesc. Te rog Doamne, lasă-mă să merg si să le spun că ei trebuie să se pocăiască cât timp sunt încă pe pământ. Nu vreau ca ei să vină aici!” Isus a zis, „Ei au predicatori, învăţători, diaconi toţi slujind Evanghelia. Ei le vor spune. De asemenea ei au avantajele sistemelor moderne de comunicaţie si multe alte căi ca să afle despre Mine. Am trimis la ei lucrători ca să poată crede şi să fie mântuiţi. Dacă ei nu vor crede când vor auzi Evanghelia, nu vor fi impresionaţi nici dacă unul se scoală din morţi.” La acestea, omul a devenit foarte furios si a început să blesteme.” Cuvinte răutăcioase şi blesteme la adresa lui Dumnezeu ieşeau din el. Am privit plină de oroare cum flăcările se ridicau şi carnea lui moartă si putredă a început să ardă si să cadă bucăţi înăuntrul găocii acestui om mort, am văzut sufletul lui. Era ca o ceaţă gri-murdară care umplea tot scheletul lui. M-am întors spre Isus si am strigat, „Doamne, ce oribil!” Isus a zis, „Iadul este real; judecata este reală. Eu îi iubesc aşa de mult, fiica Mea! Acesta este doar începutul lucrurilor înfricoşătoare pe care am să ţi le arăt. Sunt încă multe altele care vor veni. „Spune lumii din partea Mea căci iadul este real, că bărbaţii si femeile trebuie să se pocăiască de păcatele lor. Vino, urmează-mă. trebuie, să mergem mai departe.”
În următoarea groapă era o femeie foarte mică de statură care părea să fie de vreo 80 de ani. Nu pot să spun cum mi-am dat seama de vârsta ei, dar am ştiut-o. Pielea îi era trasă de pe oase de flăcările continue, si numai oasele rămâneau împreună cu sufletul ca o ceaţă murdară în interior. Am privit cum focul o ardea. Curând erau numai oasele si viermii căţărându-se în interior, pe care focul nu-i putea arde. „Doamne, ce cumplit!” am strigat. „Nu ştiu dacă voi putea merge înainte, pentru că aceasta întrece orice imaginaţie.” Atât cât puteam vedea cu ochii erau suflete care ardeau în gropi de foc. „Fiica Mea, de asta eşti tu aici,” a răspuns Isus. „Tu trebuie să şti si să spui adevărul despre iad. Raiul este real! Iadul este real! Vino, trebuie să mergem mai departe.” Am privit înapoi la femeie. Strigătele ei erau atât de triste. Pe când mă uitam la ea, ea şi-a împreunat oasele palmelor ca la rugăciune. Nu puteam să mă opresc din plâns. Eu eram în formă de duh, si totuşi plângeam. Ştiam că oamenii din iad simt toate aceste lucruri. Isus a cunoscut gândurile mele. „Da, fiica Mea,” mi-a zis El. „ei ştiu. Când oamenii vin aici, ei au aceleaşi simţuri si gânduri ca si când erau pe pământ, ei îşi amintesc de familiile si prietenii lor şi de toate timpurile când ei ar fi avut ocazia să se pocăiască, dar au refuzat s-o facă. Memoria rămâne totdeauna cu ei. Dacă ar fi ascultat măcar de Evanghelie si s-ar fi pocăit înainte de a fi fost prea târziu Am privit din nou la femeia bătrână, si de data aceasta am observat că ea avea un singur picior, si se părea că avea găuri sfredelite în oasele de la sold. „Ce sunt acestea, Isus?” am întrebat. El a zis, „Fiică, în timp ce ea era pe pământ, ea a avut cancer si a fost în mare durere, i s-a făcut operaţie pentru ca să i se salveze viata. Ea a zăcut ca o femeie bătrână plină de amărăciune mulţi ani. Mulţi din poporul Meu au venit să se roage pentru ea, si să-i spună că Eu aş putea să o vindec. Ea însă a zis, Dumnezeu mi-a făcut aceasta, şi nu a vrut să se pocăiască si să creadă în Evanghelie. Cu toate că odată M-a cunoscut, dar cu timpul a început să Mă urască. „Ea a zis că nu are nevoie de Dumnezeu si că nu vrea să fie vindecată de Mine. Cu toate acestea Eu am insistat, dorind totuşi să o vindec si să o binecuvântez. Ea şi-a întors spatele la Mine si M-a blestemat. A zis că nu Mă vrea. Duhul Meu a insistat pe lângă ea. Chiar după ce şi-a întors spatele la Mine, Eu totuşi am încercat să o atrag prin Duhul Meu, dar ea nu voia să asculte, în sfârşit ea a murit si a venit aici.” Femeia bătrână a început să strige la Isus, „Doamne Isuse, te rog lartă-mă acum îmi pare rău că nu m-am pocăit cât am fost pe pământ!” Cu mari tânguiri ea striga la Isus. „Măcar să mă fi pocăit înainte de a fi fost prea târziu! Doamne, ajută-mă afară de aici! Te voi servi numai pe Tine! Voi fi bună! Nu am suferit destul? De ce am aşteptat până a fost prea târziu? Oh, de ce am aşteptat până Duhul Tău a încetat să se lupte cu mine?” Isus i-a zis, „Tu ai avut ocazie după ocazie să te pocăieşti si să Mă serveşti.” Plecând de acolo am văzut tristeţea întipărită pe faţa lui Isus. Privind la bătrâna femeie care plângea am întrebat, „Doamne, ce mai urmează?” Puteam simţi frica de jur împrejurul meu. Amărăciune, strigăte de durere si o atmosferă de moarte era pretutindeni. Isus si cu mine am plecat plini de jale si milă la groapa următoare. Numai prin puterea Lui am putut merge mai departe. Pe o mare distanţă am putut auzi strigătele de pocăinţă si cereri de iertare ale femeii bătrâne. Dacă as putea cumva să o ajut! m-am gândit. Păcătosule, te rog nu aştepta, atâta timp până când Duhul lui Dumnezeu va înceta să se lupte cu tine.
In groapa următoare am văzut o femeie în genunchi, ca si când ar fi căutat ceva. Forma ei scheletică era plină de găuri. Oasele ei se vedeau prin rochia ei ruptă, cuprinsă de foc. Capul ei era pleşuv, si unde trebuiau să fie ochii şi nasul, erau numai găuri. Un foc mic ardea împrejurul tălpilor ei unde era ea îngenunchiată, şi ea se agăţa de marginile gropii de pucioasă. Focul se prindea de mâinile ei şi carnea moartă cădea jos pe măsură ce ea săpa cu unghiile. Suspine cumplite o scuturau. ‘O, Doamne, O Doamne!” a strigat, „Vreau afară!” Pe când noi priveam, ea a ajuns într-un târziu la marginea gropii. Mă gândeam că va putea ieşi afară, când un demon mare cu nişte aripi cari păreau să fie rupte la vârf şi atârnate pe marginea lui s-a repezit la ea. Culoarea lui era de un negru-maroniu, şi avea păr pe tot corpul. Ochii îi erau aşezaţi adânc în cap, şi era de mărimea unui urs. Demonul s-a grăbit la femeie şi a împins-o foarte puternic în groapă şi în foc. M-am uitat cu oroare cum cădea, îmi părea rău de ea. Voiam să o iau în braţele mele şi să o ţin, să-L rog pe Dumnezeu să o vindece si să o scoată afară de acolo.
Isus mi-a cunoscut gândurile şi mi-a zis, „Fiica Mea, judecata a fost pronunţată. Dumnezeu a vorbit. Chiar pe când ea era un copil, Eu am chemat-o de nenumărate ori să se pocăiască şi să mă servească. „Când ea a avut 16 ani am venit la ea si i-am spus ,’Te iubesc. Dă-mi Mie viaţa ta, şi urmează-Mă, pentru că te-am chemat la o lucrare specială. Am chemat-o toată viata ei, dar ea nu Mă asculta. „Ea Mi-a zis, ‘Cândva Te voi servi. Nu am timp pentru Tine acum. N-am timp, N-am timp, eu am viaţa mea de plăceri. N-am timp, n-am timp să te servesc pe Tine acum, Isuse. Mâine te voi servi.’ Mâine nu a venit niciodată, pentru că ea a aşteptat prea târziu.” Femeia a strigat la Isus, „Sufletul meu este cu adevărat în chinuri. Nu este nici o cale de ieşire de aici. Ştiu că eu am vrut lumea în loc de Tine, Doamne. Am vrut bogăţii, renume si noroc; si am primit. Puteam cumpăra totul ce am vrut; eu eram stăpâna mea. Eram cea mai frumoasă, cea mai bine îmbrăcată femeie de pe timpul meu. Si am avut bogăţii, renume şi noroc, dar am aflat că nu pot să le iau cu mine dincolo de moarte. O, Doamne, iadul este oribil! Nu am odihnă zi si noapte! Sunt întotdeauna în durere şi chin! Ajută-mă Doamne!” a strigat ea. Femeia a privit în sus la Isus cu atâta jale si a zis, ‘Scumpul meu Isus, daca aş fi ascultat la Tine! Voi regreta aceasta o veşnicie. Plănuiam să Te servesc într-o oarecare zi când voi fi gata. M-am gândit că Tu vei fi tot timpul la dispoziţia mea când eu mă voi hotărî. Dar cât de greşită am fost! „Am fost una din cele mai căutate femei din timpul meu pentru frumuseţea mea. Ştiam că Dumnezeu mă cheamă să mă pocăiesc. Toată viata mea El m-a atras cu corzi de iubire, si eu am crezut că mă puteam folosi de Dumnezeu la fel cum mă foloseam de fiecare în parte. El va fi întotdeauna la dispoziţia mea. Oh, da, am profitat de Dumnezeu. El căuta atât de mult să mă facă să-L servesc, pe când eu tot timpul am crezut că nu am nevoie de El. Oh, cât de greşită am fost! Dar Satana a început să mă folosească, şi eu am început să-l servesc pe Satana din ce în ce mai mult. La sfârşit am ajuns să-l iubesc pe el mai mult decât pe Dumnezeu, îmi plăcea păcatul şi nu voiam să mă întorc la Dumnezeu. „Satana a folosit frumuseţea şi banii mei, şi toate gândurile mele erau îndreptate la puterea pe care el mi-o va da. Chiar şi atunci, Dumnezeu a continuat sa mă atragă. Dar eu am gândit, mai am mâine, încă mâine, ori ziua următoare. Dar într-o zi pe când eram în maşină, şoferul meu a intrat într-o casă, si eu am fost omorâtă. Doamne, lasă-mă afară!” Pe când vorbea, mâinile ei numai oase se întindeau spre Isus în timp ce focul continua să o ardă. Isus a zis, „Judecata este pronunţată.” Lacrimi curgeau pe obrajii Lui pe când noi ne îndreptam spre o altă groapă. Eu plângeam în adâncul sufletului meu de ororile din iad. „Dragă Isuse,” am strigat, „chinul este atât de real! Când un suflet vine aici, nu mai este nici o speranţă, nici viaţă, nici dragoste. Iadul este prea real!” Nici o cale de ieşire, m-am gândit. Ea trebuie să ardă veşnic în aceste flăcări.
„Timpul s-a terminat,” a zis Isus. „Vom veni înapoi mâine.” Prietene, dacă tu trăieşti în păcat, te rog să te pocăieşti. Dacă ai fost născut din nou si ţi-ai întors spatele la Dumnezeu, pocăieşte-te si întoarce-te la Ei acum. Trăieşte corect si tine sus adevărul! Trezeşte-te până nu este prea târziu, si vei putea să-ţi petreci veşnicia cu Domnul în cer.
Isus a zis iar, „Iadul are un trup (ca o formă umană) stând pe spate în centrul pământului. Iadul are forma unui trup omenesc foarte mare şi cu multe camere de tortură. „Aminteşte-ţi să spui oamenilor de pe pământ că iadul este real. Aici sunt milioane de suflete pierdute, si tot mai multe vin zilnic. In Ziua Mare a Judecăţii, moartea si iadul vor fi aruncate în iazul de foc; aceea va fi moartea a doua.

29 08 2014
Totul este prin Dumnezeu si nimic fara El nu este

Eu nu ar trebui sa insist pentru ca fiecare trebuie sa vina la Domnul de buna voie,o data ce i-a fost adus la cunostinta despre Dumnezeu si el spune ca nu vrea sa creada nimeni nu trebuie sa insiste, trebuie sa se departeze de acel om pentru ca e alegerea lui,dar am scris acet ultim mesaj pentru a incerca sa iti arat ca nimic nu este la intamplare si ca tu sa nu mori sa nu faci o asa de mare greseala,pentru ca nu mai e cale de intoarcere,fa tot posibilul si citeste povestioara aia ,citeste cate putin.

26 08 2014
Stef

Paul,
Ai incercat sedinte de psihoterapie? La medic? Pentru a renunta la adictii….
Este intersanta abordarea ta, si cumva neasteptata de rationala pt un om care are 8 tentative la activ plus consum de droguri si alcool.
Cat de des bei, cat de des consumi droguri?
De ce lansezi strigatul de ajutor, iti doresti sa traiesti si nu gasesti calea?
Numai bine, Paul!

26 08 2014
Paul 27

Nu mai beau de ceva timp, droguri nu mai consum, am revenit in tara pentru tratament ddeoarece in strainate profesez si nu pot sa ma tratez in acelasi mediu unde si lucrez..rational sunt mereu, problema e ca omul , ca fundament are doua parti,,,partea lui, afisare sociala..unde sunt rational, bun profesionist, si ajut oameni prin meserie..si partea a doua, reprezentata prin „eu” acel alter ego pe care il intalnesc in intimitatea cea mai deplina, acolo eu nu sunt multumit cu mine insumi..am asucuns multe traume , iar acolo nu ma pot trata singur, desi am crezut am dat gres si am ajuns sa clachez…acuma strigatul lansat aici a fost un mare ajutor, si in acel episod de recadere, a treb sa spun cuiva ce simt..in lumina anonimului, ca eu sa ma vad pus in randuri si sa ma accept infrant de propia persoana, si in cele din urma sa ajung sa recunosc si celor mai aprpuati mie, sa pot gasi acceptarea altora si a incepe terapia deschis..si cu mai mult optimism. a fost modul meu de a ma ajuta pe mine insumi cu instrumente exterioare de a-mi oglindi interiorul emotional si gandul intunecat . Este o metoda de introspectie prin expunere exterioara a „eu-lui” din mine. Iar deobicei imi sunt psiholog dar unde nu mai pot si dau gres , ma duc la specialist, recunosc acum, astazi a fost pentru prima data dupa 10 ani cand calc pragul unui psihiatru.
SI apropo de adictii, fiecare viciu dus la extrem este un strigat de ajutor venit din interior, dar nu il putem exprima in vorbe, Iar multi de langa noi nu stiu sa vada in asta semne de probleme personale interioare ale unui individ , de strigat de ajutor, si ne cred doar sclavi ai placerii sau simpli dependentii de diferite vicii.

Numai bine Stef, sper ca raspunsul iti raspunde la intrebari,

27 08 2014
Ana

Este fabuloasa povestea ta Paul, scrisa aici si la Ayla.
Ai dovedit ca te poti ridica de foarte jos, cu vointa proprie sau cu sprijin, pe care stii sa il ceri si sa il accepti.
Numai bine,
Ana

27 08 2014
Adrian

Draga Ana, am copiat si aici interventiile lui Paul. Multumesc pentru ca mi-ai semnalat!

Adrian

27 08 2014
Paul 27

Multumesc Ana , sunt un tip tare de gen , natura omului e tare, daca isi ia timp sa se inteleaga pe sine insasi, si in unele momente nu e rusine sa trecem si la ajutor din exterior. Sunt un caz din zeci de mii, si am intalnit oameni cu probleme si mai mari ca mine , si privindui ma gandeam ca problemele mele sunt mici si treb sa le depasessc..daca altii pot ..pot si eu..

27 08 2014
Adrian

–––––––––––––––––––––––––
Pe 26.08.2014, Paul 27 a scris:
–––––––––––––––––––––––––
Pentru cei cu ganduri sinucigase, de la un alt om cu tentaiva sinucigasa, va zic, anumite lucruri care poate o sa va deie de gandit:
Daca esti pe pagina asta esti victima propiei inchisori si a propiei gandiri, dar mai exista o speranta ca inca nu esti mor si cauti ajutor.

In legatura cu metode de sinucidere…ceva ce o sa va deie de gandit daca sa incercati si voi:
Taiat de vene: 2 cazuri. mi-am taiat venele […moderat…] dupa ce am fost salvat de mama, ce ma gasit plin de sange, inconstient in camera , m-am trezit in spital in perfuzie si transfuzie, recuperearea a fost lunga , mai ales tendoanele atinse mi-au luat din mecanica bratului si a durat apropae doi ani pana la recupare completa, timp in care am fost cu un handicap de mobilitate a maini. acuma port inca cicatricile pe mine iar imaginea mea in fata altora e mult alterata,
Spanzurarea: n-am incercat ..nu suna bine .
Supradoza: in 4 cazuri de tentaive am inceract supradoza , combinatia de pastile folosite au fost […moderat…] m-am trezit in patul meu dupa cinci zile, in care nu am stiut nimic, deoarece acetse medicamente dau aceea memorie de 5 secunde la supradoza, in astea cinci zile am avut o viata activa m-am dus la cursuri la facultate, am iesit in oras, datorita schimbarilor emotionale date de supradoza m-am facut de toata bafta in fata unui amfiteatru profesori oameni de pe strada, in plus dupa ce efectul a trecut am stat in sevraj si cu sindrom extrapiramidal o saptamana. ceea ce nu a fost placut.
Otrava. 1 caz… ..salavt de parinti dar si asha nu cred ca muream , am avut arsurri grave esofagiene si stomacale , noroc ca nu au dat perforare de stomac, dureri insuportabile , tratament de recuperare indelung, distrugere de ficat, apropae pierderea functiei unui rinichi , era posibila a ambilor si ducea la dializa ,
Injectare […moderat…]….nu am mers pana la capat deoarece dupa 03 ml din seringa in care am dizolvat 1 mg […moderat…] in 5 ml de ser, capul imi pocnea de durere si tremuram prea tare sa mai pot tine seringa in vena, risc de AVC,

Acum dupa ce am ajuns cadru medical, desi nu am o viata roz, si inca mai sunt depresiv, mai exact un bipolar maniac depresiv…pot spune ca multe din tenativele de suicid duc la complicarea vietii ce urmeaza, a victimelor, si afamiliilor, costrui ridicatre de recuperare, cu banii aia ce vacante poti face, timpul pierdut in recuperare, timp in care va puteati distra cu banii cheltuiti pe costuri de recuperare.
Lucrand in compartimentul de medicina de urgenta, nu ma impresioneaza moartea cuiva, e ceva normal fiziologic si stiintific, dar urletu mamei care isi pierde un copil e cel mai tragig si de insuportat sunet auzit de mine pana acum. Ganditiva la cei dragi , la ce imagine le lasati lor in urma mortii : plin de sange, atarnand in streang sau plini de fecale , (deoarece in urma mortii survine relaxarea sfincterelor, dar si in come ), Ca om nu-mi doresc ca cineva sa-si aduca aminte de mine in astefel de mod, deoarece amintirile cele mai pregnate si imaginile ce vor urmarii pe copii vostri parintii, prietenii vor fi acestea, moartea voastra mai distruge pe langa voi cel putin alte 2 persoane
Si in caz ca tentativa nu va reuseste puteti ramane cu handicap pe viata, legume la pat, iar atunci practic veti traii fortat de imprejurari si victima a propiei persoane ,cu o viata distrusa, si fara un viitor, obling si pe altii sa ai parte la tragedia voastra,
Daca iubiti pe cineva nu-i condamnati sa traiasca cu remuscari si imagini oribile, traiti pentru ei, oricare din noi avem pe cineva ce ne place, ne iubeste ne intelege, trebuie noi sa fim pregatiti sa iesim din gandurile negre si sa vedem aceste persoane.
Viata merita traita, si oportunitati si momente placute vor veni, rabdare , tratativa problema chair si la specialist, impacativa cu voi, daca sunteti invinsi de propia gandire recunoasteti asta si cereti ajutor.
Cine a ajuns pe pagina asta , a recunoscut ca are o problema mare, primul si cel mai important pas a fost facut , acuma rezolvati problema sau tratati-o, depresiile de moment dispar, psihozele se trateaza iar dupa o perioada de timp starea de bine va reaparea, eliminati ceea ce e rau, fiti introspectivi si o sa va cunoasteti pe voi insiva, si o sa gasiti raspunsurile in voi.

Sper sa va dea de gandit si mult succes la toti in viata. Si impacativa cu voi insiva, nu va mai acuzati, nu regretati emotii sentimente, alegeri, e doar viata si complexitatea omului.

––––––––––––––––––––––––––

caderile le-am avut de mic, aproximativ 12 ani aveam, am ramas traumatizat din familie, un mediu de oameni intelectuali din care mama cazuta in alcool, tatal inchizitorul ei, au creat imagini de cosmar in ochii unui inocent. Ani au trecut lumea ma marginaliza din cauza familiei mele , nu suportam sa aud cum colegii de joaca rad de ai mei si m-am retras in mine si in carti, reprezentand primul semn al depresiei infantile ce o traiam, mai tarziu adolescent am intrat in diferite anturaje, unde ma simteam ok, deoarece eram toti cu familii asemanatoare, unde am inceput sa cunosc vicii, placeri , dar mediul in care traim atunci ma deprima si mai mult, am ajuns la vandut de droguri , la taiat de vene , la nopti pierdute pe strazi ca un om al strazii, beat murdar plin de ura lipsit de caldura cuiva, Am trait in mare parte fara iubirea parintilor, cu liberate absoluta pt un copil sau adolescent , fara indrumari si fara scop in viata, atunci a fost perioada tenatativelor de suicid,
Mai tarziu in clasa a 10 am reusit sa gasesc alt anturaj dupa ce am iesit de la dezintoxicare atunci a fost si prima mea intalnire cu un psihiatru, mi-am regasit linistea in carti si intr-un spatiu social mult m-ai agreabil , ceea ce ma indepartat de droguri alcool si vicii stupide in general. Dar viata nu e perfecta , si cat de roz ti-ar merge iti da suturi, am mai primit si altele pe parcurs, traume propii, le-am tinut ascunse , la fel am si tinut treecutul meu ascuns, ca ma ranea, am incercat sa uit de unde vin, dar uite ca trecutul ma prins din urma si in facultate am mai avut o cadere, siam incercat din nou cu medicamente doza f mare, toxicologic de nesuportat, dar organismul uman daca vrea isi face treaba si uite ca traiesc, am resit sa trec si peste , tot singur, tot uitand dar nu rezolvand traumele in interior, acuma cateva luni cand eram super in viata de zi cu zi si personal si profesional , propiul frate un alcoolioc de fel a incercat sa ma ucida, la scurt timp iubita ma lasat si a plecat, nu o acuz caci fiecare om are propia alegere in viata si nimic nu te tine legat de altcineva decat propia dorinta, placere. Dar pentru mine au fost alte socuri, ca sa uit am inceput in timpul liber sa consum iar alcool , iar am luat droguri, si recadere dupa recadere, episoadele depresive au ajuns din ce in ce mai grave , si uite cum scriu pe aceasta pagina in loc sa stau sa uit de ce se intampla si sa ma consider ok. Nu am cum sa fac asta , mai ales ca dupa trauma cu fratele am insomnii, nu ma mai pot concentra asupra muncii, nu ma mai pot concentra asupra vietii, asta e unele lucruri te marcheaza te schimba te influenteaza negativ, si oricine ai fi si oricat de mult te cunosti, cazi prada unor ganduri nu tocmai bune , care iti pot distruge viata.
Eu unu sunt invatat cu depresia, cu aceste momente numai ca nu le suport, si nu mai suport sa am ganduri de gen suicid. si mai bine imi iau tot timpul din lume cu riscul de a pierde job si tot, dar sa ma tratez cum trebuie si sa evit recaderi pe viitor, si sa pot sa incep de la 0 in viata cu dreptul fara traume ascunse, uitate , nerezolvate.

Ce doresc ca cei ce au aceste gannduri acum e sa stie ca orice ar fi raspuns este, ajutor se gaseste mereu, ei treb sa caute, sa faca tot posibilul sa-l accpete sa se accepte si sa se ajute , si cine nu face asta cum treb poate suferi recaderi peste ani, si dure palme ale trecutului ascuns in subconstient
incat va fi si mai grav ca azi….

Multumesc si tot respectul pentru voi, Ana sper ca si tu ai primit raspunsuri poate mai mult decat ai intrebat, si Stefan fii tare , si gaseste forta in tine ca ea este da nu vrei sa te vezi pe tine cum poti depasi momentul, si momentul e depasit cand il rezolvi, atata de bine , incat, sa nu mai fii afectat nici daca iti mai aduci aminte de el. Curaj mult in viata , rabdare cu tine insuti si…ai mai multa incredere in tine ca nu iti acorzi…succes mult. Sper sa ne auzim de bine cat mai curand.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: