Antonia 19

23 05 2014

Buna ziua,ma numesc Antonia si am varsta de 19 ani . Si nu o viata tocmai usoara. Nu am intentia sa ma plang sau sa dramatizez lucrurile cand situatia e una critica. Am incercat sa fiu tare sa zic asa in ultimele cateva luni din cauza ca sunt ”prinsa la mijloc”. Locuiesc cu mama tatal meu vitreg si sora mea . Viata mea e o incurcatura ,eu asa o vad. In urma cu 17 ani tatal meu a murit,mama s-a recasatorit ..S-a recasatorit cu un om mult mai tanar decat ea care a fost painea Lui Dumnezeu atunci,insa pe masura ce am crescut lucrurile s-au schimbat ,a mai aparut si sora mea. Pe care o iubesc din tot sufletul. Suntem o familie si tind sa o vad ca pe O FAMILIE. Insa lucrurile nu sunt tocmai frumoase. Am simtit lipsa tatalui enorm ,mi-am spus supararile in fata lor ,considerand ca suntem O FAMILIE. situatia materiala nu a fost una destul de buna pentru mama mea,insa el a incercat sa puna mana pe tot. Inclusiv pe lucrurile de pe urma tatalui meu ,bani ,pensie lunara ,alocatie . Tot. Precizez ca am 19 ani,si simt ca am trait degeaba. Distractii nu am voie , iesiri ,prietene. Insa,am o relatie de mai bine de 4 ani . Cu un baiat care ma intelege.
Insa am ajuns intr-un punct critic din care nu stiu cum sa mai ies. Din moment ce am implinit 18 ani ,tatal meu isi doreste sa plec,nu ma vrea aici . Motivul ? Nu m-a placut niciodata si numai eu stiu prin ce am trecut . Adevarul e ca nici eu nu l-am agreat prea tare dar de dragul mamei am acceptat sa-si bata joc de mine subnasul ei . Am acceptat sa traiesc un calvar ,sa nu am un camin al meu alaturi de prietenul meu ,doar sa ii fie ei bine. Sa stiu ca am un servici ,ca poate nu am ce manca maine ,dar dorm linistita. In urma cu 1 luna ,am strans din dinti cat am putut de tare si l-am adus pe prietenul meu sa discutam cu ai mei despre faptul ca noi vrem sa stam impreuna. Parintii lui sunt de acord,ma respecta si nu sunt oameni care imi vor raul. Sinccer,credeam ca la mama gaseam intelegere dar am gasit ceea ce nu m am asteptat vreodata , Un refuz,certuri ,scandaluri si jigniri. Evident ,vroiam sa plec din seara aceea ,insa nu m-a lasat sufletul ca e mama mea si nu vreau ca acel om sa ii faca ceva doar ca vreau sa imi fie bine chiar daca sunt mica. Dar numai pot. Numai pot.Pe parcursul acelei seri a aflat si tatal meu ,care iarasi a fost painea lui Dumnezeu. Insa dupa sa te tii. Certuri ,amenintari …de imi vine si acum sa fug. M-am tinut tare, am mintit in fata lor doar sa taca ,sa ma lase in pace. Insa lucrurile nu s-au schimbat . Este un om al bauturii ,al parsivitatii si culmea doar eu observ asta. Mama e prea imbuibata de dorinta de a avea cat mai mult ,tind sa cred ca se gandeste doar la ea. Cum sa traiesc eu in casa cu un om care imprastie zvonuri cat cuprinde foarte urate ? Cum Sa ii spun si ei ? ? Cum sa il privesc in ochi cand isi bate joc de toata lumea ? Cum sa ii deschid ei ochii? Dar ce vorbesc…intradevar e mama . Dar am certitudinea ca nu ma va crede . Nu imi va da crezare. Si doare…stii.
INsa cu timpul am observat ca lucrurile se agraveaza . Am observat ca o iau razna ,sau ceva se joaca cu mintea mea. Am auzit o voce ,eu si inca o persoana . O voce masculina ce a rostit 3 cuvinte in alta limba . Fiind nimeni imprejur. Peste ceva timp am visat acea voce insa alte cuvinte. Plus ca…fortata de anumite lucruri am recurs la un avort. Nu e mult timp de cand aud scancete ,si un plans de bebelus care implora… Acest lucru ,l-am auzit doar eu ,fiind seara in camera ,insa s a auzit de afara. A fost REAL. REAL. Ce se intampla oameni buni ?:( O iau razna sau ce se intampla ? Ajutati-ma ,sau indrumati-ma catre cineva care ma poate ajuta. Multumesc.

Anunțuri

Acțiuni

Information

8 responses

24 05 2014
"Totul e prin Dumnezeu si nimic fara el nu este"

Salut,Antonia,nu ai luat-o razna,tin sa precizez ca ce iti voi spune nu tine de judecata ,nu vreau sa te judec,eu doar iti spun ce spune biblia,ai facut o greseala facand acel avort,Dumnezeu crease deja sufletul acelui copil inainte sa fii tu insarcinata,dar s-a intamplat din pacate,daca pana acu nu ai crezut in aceste chestii de acu sigur trebuie sa crezi,alt avort in viata ta sa nu mai faci pentru ca este foarte mare pacat,asa a fost randuit de Domnul ca tu sa ramai insarcinata putem noi sa punem sub semnul intrebarii asta??se spune ca fiecare copil trebui sa fie botezat ca sa ajunga in imparatia lui Dumnezeu insa al tau nici nu s-a nascut, deci nu a facut nici un pacat,daca cere indurare cere canon pentru ca este intr-un loc: nici rau nici bun,deci sa intelegi Antonia trebuie sa faci canon ca sa il ajuti,adica Dumnezeu il va elibera d,lucru important pentru tine:nu ai luat-o razna,cestea sunt niste semne, trebuie sa mergi sa te spovedesti si sa poveststi parintelui ce ai patit,va sti ce e de facut,semne pe care trebuie sa le iei in serios,adica trebuie sa te curatesti de ele de azi inainte trebuie sa iti plangi ,sa iti para rau de acest pacat pentru a te curata de el si trebuie spus in fata preotului.
UITE CE SPUNE PREOTUL DESPRE:

Toate păcatele sunt păcate grele si toate păcatele se numesc de marele Apostol Pavel „lucruri ale întunericului”. Că auzi ce zice: Lepădati dar lucrurile întunericului. Apoi începe să le numere: desfrânarea, lăcomia, betia, hula, necredinta… Tot păcatul întunecă pe om, dar uciderea este un păcat si împotriva Duhului Sfânt si strigător la cer, si poti să spui acestui păcat cum vrei. Că ce este mai scump la fiecare vietate decât viata?

Nu vezi mata că si o furnică si un tântar si o muscă, o jivină cât de mică, ea vrea să-si salveze viata. Fuge, aleargă, se păzeste să nu o omori. Dar omul, care-i chipul si asemănarea lui Dumnezeu, cât de scumpă este viata lui înaintea Tatălui ceresc?

Dacă ar fi omul fiară, n-ar fi o pagubă mare, că o fiară este mult inferioară omului, dar omul este chipul si asemănarea lui Dumnezeu. De aceea cei ce fac avorturi distrug chipul lui Dumnezeu din om, icoana Preasfintei Treimi pe pământ, si este foarte mare păcat.

*

– Prea Cuvioase, copiii care sunt avortati au suflet?

– Au! Cum să nu aibă?

– Dintr-a câta zi au ei suflet?

– Din clipa zămislirii. Căci spune proorocul Ieremia: Doamne, Tu zidesti duhul omului întru zămislire.

– Păi, înseamnă că sunt numai suflet, părinte.

– Sământa bărbatului si a femeii este vie. Si atunci, în clipa împreunării, s-a zidit si sufletul si trupul.

– Prea Cuvioase, ce se zideste întâi la om?

– Intâi si întâi se zideste sufletul si apoi trupul. Trupul ia forma după suflet.

– Atunci cum este cu copiii avortati?

– Pentru un copil avortat 20 de ani n-are voie să se împărtăsească mama lui. El este viu de când s-a zămislit în pântecele maicii lui; de când era cât o sământă de cânepă. Dacă îi faci ceva de atunci sau bei niste otrăvuri ca să pierzi copilul, ucigasă de oameni esti. De ce să nu vă spun? Cum să tac, că o să mă întrebe Mântuitorul!

– Mai este iertare, părinte?

– Este iertare! Te duci si te spovedesti, faci canonul si te iartă Dumnezeu.

Nu este nici un păcat de neiertat. Numai păcatul nepocăit si nemărturisit rămâne în veci neiertat.

– Sufletele copiilor avortati unde sunt?

– Sufletele copiilor avortati stau într-un loc unde nu este nici întuneric, nici lumină. Nici nu se bucură, nici nu se chinuiesc. Si ei strigă la Dumnezeu: „Doamne, pentru ce suntem noi lipsiti de bucuria fetei Tale, căci noi nu am văzut lumina soarelui, nu am văzut frumusetile din această lume si nici nu am făcut vreun păcat?” Si atunci glasul lor se ridică la Dumnezeu, iar Dumnezeu va cere sufletele din mâna mamelor ucigase. Iar părintii, care au omorât copiii în pântece, dacă fac canon, îi eliberează pe copiii lor din acea stare.

– Dar care se feresc să nu nască copii, ce canon trebuie să facă?

– Care se păzesc să nu facă copii, sunt opriti de la Sfânta împărtăsanie doi ani de zile.

– O femeie bolnavă de trei ani de zile si care a pierdut un copil fără voia ei, vă întreabă ce să facă?

– Să se ducă la mărturisire la preotul ei si să-si facă canonul rânduit, că dacă nu-l face în lumea aceasta, o ajunge canonul cel de dincolo.

– Dacă nu-i dă canon părintele?

– Ba să-i dea canon. Cine a pierdut copii fără voie este oprit de la Sfintele Taine numai doi ani.

Fratilor, să stiti un lucru: Păziti-vă foarte tare, să nu spuneti în gândul vostru, cum îmi spune câte o femeie la mărturisire: „Da, părinte, l-am avortat, dar era numai de o lună sau de trei săptămâni!”

Ce-ai zis? De trei săptămâni? Iată ce spune Sfântul Anastasie Sinaitul:

„Precum când tună si fulgeră, odată auzi tunetul si odată vezi lumina fulgerului, asa în clipa când s-a zămislit copilul se zideste în el si trupul si sufletul lui, într-o formă ca o sământă de cânepă sau poate mai mic, dar în aceeasi vreme”.

De aceea sfătuim pe cei ce-au căzut în acest păcat,ca să se silească cu toată puterea să se mărturisească si să-si facă canonul în lumea aceasta, ca nu cumva dincolo să-l facă vesnic. S-a prea înmultit păcatul acesta si este strigător la cer, si aduce osândă vremelnică si vesnică si în veacul de acum si în cel viitor. Amin.
Antonia inco o data nu ai luat-o razna ,a fost cat se poate de real si eu te cred,mergi si vorbeste cu preotul.
Dumnezeu sa ne inecuvinteze pe toti.

24 05 2014
"Totul e prin Dumnezeu si nimic fara el nu este"

Pentru ca ai auzit acel copil si acea voce nu mai poti spune ca nu crezi, ca nu exista nimic ,ca ai luat-o razna,Antonia tie ti-a fost adus la cunostinta ce se poate intampla daca nu te curatesti din suflet si din inima sa iti para rau de acel pacat,acu nu mai poti spune ca nu ai stiut,ai fost anuntata,citeste o povestire adevarta:

Toate pacatele sunt pacate grele si toate pacatele se numesc de marele Apostol Pavel „lucruri ale intunericului”. Ca auzi ce zice: Lepadati dar lucrurile intunericului. Apoi incepe sa le numere: desfranarea, lacomia, betia, hula, necredinta… Tot pacatul intuneca pe om, dar uciderea este un pacat si impotriva Duhului Sfant si strigator la cer, si poti sa spui acestui pacat cum vrei. Ca ce este mai scump la fiecare vietate decat viata?

Nu vezi mata ca si o furnica si un tantar si o musca, o jivina cat de mica, ea vrea sa-si salveze viata. Fuge, alearga, se pazeste sa nu o omori. Dar omul, care-i chipul si asemanarea lui Dumnezeu, cat de scumpa este viata lui inaintea Tatalui ceresc?

Daca ar fi omul fiara, n-ar fi o paguba mare, ca o fiara este mult inferioara omului, dar omul este chipul si asemanarea lui Dumnezeu. De aceea cei ce fac avorturi distrug chipul lui Dumnezeu din om, icoana Preasfintei Treimi pe pamant, si este foarte mare pacat.

De aceea sfatuim pe cei ce-au cazut in acest pacat, ca sa se sileasca cu toata puterea sa se marturiseasca si sa-si faca canonul in lumea aceasta, ca nu cumva dincolo sa-l faca vesnic. S-a prea inmultit pacatul acesta si este strigator la cer, si aduce osanda vremelnica si vesnica si in veacul de acum si in cel viitor. Ia sa va spun o intamplare adevarata si infricosatoare:

Intr-una din zile, m-am pomenit aici la mine cu o doamna bine, care a venit si a cazut in genunchi si a inceput a plange:

– Ce este, doamna?

– Vai de mine, sunt de la Bucuresti, am venit cu mare greutate si cu mare necaz aici.

– Dar ce s-a intamplat?

– Eu sunt fata de preot, a zis, si s-a intamplat de m-a luat in casatorie un mare functionar. Eu i-am spus ca nu merg dupa dansul. Eu sunt fata de preot si sunt credincioasa. Am crescut in credinta crestina ortodoxa, in frica lui Dumnezeu, dar el nu crede in Dumnezeu. El a spus: „Eu nu cred, dar iti dau voie tie sa faci ce vrei: roaga-te, mergi la biserica, posteste, fa milostenie, roaga-te si acasa. Fa tot ce vrei, numai sa mergi dupa mine in casatorie!”

In felul acesta, ea a intrebat pe parintii ei si s-a incumetat si s-a dus. S-au luat in casatorie si au trait bine vreo cateva luni. Cand ea a ramas gravida, el atata i-a spus: „Silvia, copii sa nu-mi faci, ca copiii sunt salba dracilor”. Auzi ce expresie! Ea a ramas uimita cand a auzit: „Fa ce stii, dar copii sa nu-mi faci, ca nici nu vreau sa aud de dansii!”

Atunci ea i-a spus: „Mai, criminalule, sa-ti iasa din minte vreodata ca eu am sa fac aceasta crima! Eu sunt fata de preot. Eu ti-am spus inainte de a ma casatori ca vreau sa traiesc cu tine crestineste, nu paganeste”. El i-a spus: „Gandeste-te bine, ca eu am vorbit cu un doctor sa dai copilul afara”. Copilul avea doua luni. Ea a spus: „Niciodata, nu voi face aceasta crima. Mai bine mor de o mie de ori decat sa omor copilul”.

Si a ramas vorba ca el ii pregatea doctorul ca sa-i omoare copilul, mai ales primul copil. Ea insa era hotarata pana la moarte sa nu faca avort. Si iata ce s-a intamplat. A venit saraca aici la mine sa intrebe, dar era hotarata in inima ei sa nu faca aceasta ucidere de om.

– Am auzit de dumneata si am venit sa intreb, a zis ea. Ce zici, parinte? Eu sunt in a doua luna si el m-a amenintat cu moartea, daca nu fac avort.

– Daca te-ar taia de o mie de ori si te-ar impusca, sa nu omori nici un copil, ca nici leoaica, nici lupoaica, nici scroafa salbatica, nici serpoaica, nimeni nu isi omoara puii. Dar omul a devenit mai rau decat toate fiarele de pe fata pamantului. Omul isi omoara copiii. Mai bine sa mori de o mie de ori, dar sa nu faci avort. Spovedeste-te si te pregateste. Mucenita ai sa fii cu Sfanta Varvara, cu Sfanta Tecla si cu toate martirele in ceruri, daca ai sa mori tu, ca sa nu omori copilul.

– Cum sa fac? Ma tem si de el ca ma va omori, ma tem si de Dumnezeu!

– Sa te temi de Dumnezeu, Care a zis asa: Nu va temeti de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot sa-l ucida. Temeti-va mai vartos de acela care, dupa ce a ucis trupul, poate sa duca sufletul in gheena. Nu te teme! Trupul asta este o mana de pamant spre mancarea viermilor. Azi este, maine nu mai este. Sufletul nu moare in veci! Du-te hotarata in inima ta, spovedeste-te, impartaseste-te si asteapta moartea! Dar sa nu avortezi!

Ce s-a intamplat intre timp? S-a dus femeia acasa hotarata sa nu faca avort. Si cum era aproape sambata mortilor, adica „Mosii de vara”, anul trecut (1979), ea s-a dus in oras sa cumpere cate ceva, ca sa dea de pomana. A cumparat castroane, cani frumoase, vase, pahare, portocale, bomboane. Voi stiti ca la noi se da de pomana, dupa cum este traditia noastra ortodoxa, pentru sufletul mortilor. Si a luat si faina de grau, ca sa faca cozonaci si placinte pentru pomana.

A venit acasa din oras cam obosita. A plamadit faina, a pus drojdie si a framantat aluatul pana a dospit si s-a culcat.

Cand a adormit, s-a facut ca era intr-un defileu de munti, adica doua randuri de munti. Unul era pe dreapta si unul pe stanga, iar prin mijlocul acelor munti era o sosea dreapta. Muntii erau foarte inalti si aveau padure de brazi pana la poale. Iar de la marginea padurii, de-o parte si de alta, erau flori, doua-trei sute de metri pana la sosea. Ea mergea – asta era prin vis – pe soseaua aceea printre munti si se minuna de frumusetea acelor locuri.

Dar deodata, cand si-a aruncat privirea in dreapta, spre padure, a observat ceva foarte minunat: la poala padurii erau arbori de foc, cat vedeai cu ochii. Un rand de arbori care ardeau scanteind de jaratec. Si de fiecare arbore de foc era legata cu funii de foc cate o femeie goala, cum a facut-o mama sa, si focul le ardea grozav la spate, pe sira spinarii, si ele tipau groaznic.

Cum se zvarcoleau aceste femei legate de arbori, deodata a vazut niste vulturi de foc care veneau din muntii ceilalti, cu gheare de foc, cu aripi de foc si cu ciocul de foc si s-au pus pe sanii lor si ii mancau si ele strigau: „Vai de noi si de noi si de cei ce ne-au nascut pe noi!” Vulturii mancau sanii lor pana la oase, de se vedeau coastele, si apoi zburau inapoi in munti, iar lor le cresteau sanii inapoi. Si veneau alti vulturi si le mancau din nou si ele strigau tare si plangeau.

Si s-a minunat biata femeie: „Vai de mine, zice, nu ma mai uit in partea asta, ca mor de frica”. Si a intors capul spre stanga. In partea stanga a vazut un lucru mai infricosat. Alt rand de copaci de foc, tot in marginea padurii, si erau legate femei goale, dar aici nu le mai mancau vulturii. Aici erau serpi cu doua capete, niste balauri de foc, incolaciti peste ele si peste copaci, cu coada pana in pamant. Cu un cap era pe o tata si cu altul pe cealalta tata si le sugeau de le dadea sangele. Asa de tare strigau, de se cutremurau padurile si muntii aceia.

Atunci ea, cand a vazut ca in stanga vede si mai infricosat lucru decat in dreapta, de frica a slabit si a cazut in genunchi si striga la Maica Domnului: „Maica Domnului, nu ma lasa, ca mor de frica!” si se uita daca nu mai este cineva pe acolo, ca se temea sa nu vina serpii aceia si la dansa.

Deodata vede in urma pe drum ca vine un tanar prea frumos, cu haina alba ca zapada, cu cruce in frunte si cu un baston de aur in mana. Cand l-a vazut a zis:

– Multumesc Tie, Doamne, ca nu m-ai lasat in iadul asta singura. Si a cazut cu fata la pamant, zicand: „Doamne Iisuse, nu ma lasa!”

– Eu nu sunt Iisus Hristos, a raspuns ingerul.

– Dar cine esti, Doamne?

– Eu sunt ingerul pazitor al vietii tale. Eu totdeauna te pazesc pe tine, si acum m-am aratat tie cu porunca lui Hristos.

– Doamne, scoate-ma de aici, ca mor de frica! Fa mila cu mine si nu ma lasa aici!

A sculat-o din genunchi si i-a zis:

– Nu te teme si mergi dupa mine!

El mergea inainte si ea in urma. Si in urma lui se vedeau raze de lumina si era o mireasma a Duhului Sfant, cum nu mai este pe pamant.

Mergand cu ingerul pe drumul acela, ea a intrebat:

– Doamne, de ce pe femeile acestea le sug balaurii acestia cu doua capete si pe acelea le mananca vulturii de foc. Le mananca sanii lor si iar cresc si ele se chinuiesc? Si a zis ingerul:

– Acestea n-au voit sa le suga copiii lor. N-au vrut sa alapteze copii si de aceea balaurii acestia de foc le vor suge in vecii vecilor si vulturii de foc le vor manca sanii, ca au fost criminale si au omorat copiii nevinovati din pantecele lor. Femeile care au omorat copiii prin avort, cu bai, cu injectii, cu pastile si i-au otravit cu buruieni de la babe, asa se vor munci in veci, ca nu s-au pocait, nici nu s-au spovedit, ci au crezut ca-i gluma pacatul acesta.

Mergand asa, i se parea ei ca au mers cativa kilometri. S-a uitat in dreapta si a vazut un singur arbore de foc, unde nu era legata nici o femeie. Si ea a intrebat:

– Doamne, uite aici un singur copac care nu are legata nici o femeie de dansul! Zice ingerul:

– Vezi copacul asta de foc? Acesta era copacul tau, daca n-ascultai de preot si te duceai sa omori copilul! Tu n-ai nici un copil pe lume si era primul copil. Dar avea sa te pedepseasca Dumnezeu, pentru ca aveai sa mori in timpul avortului la doctor. Dar fiindca ai avut frica de Dumnezeu si te-ai hotarat in inima ta sa nu omori copilul si ai intrebat pe preot si te-ai hotarat mai bine sa mori decat sa omori copilul, iata ca ai scapat de acest copac!

Apoi a zis ea: „Doamne, scoate-ma de aici! Incotro este tara mea? Unde sunt eu aici?” Ingerul i-a zis: „Sa-i spui barbatului tau cel criminal ce ti-am spus eu. Daca te mai indeamna pe tine la avort, nu aici se va munci el, ci in alt loc, unde de o mie de ori va fi mai greu ca aici! Tu esti fata de preot si te-ai maritat fecioara, cum te-a facut mama ta, iar el este un preacurvar. El s-a insurat cu tine, dar inainte el a trait cu trei femei nemaritate si le-a obligat sa faca avort si le-a platit el la doctor. Acele trei femei au pierdut cate un copil. Deci are pe sufletul lui trei avorturi facute de el. Are sa manance carne in vecii vecilor, in focul gheenei!

El nu ti-a spus tie, dar este un mare curvar si spurcat. Tu te-ai casatorit curata cum te-a facut mama ta, iar el a fost un preacurvar si ucigas, care a platit pentru acelea sa faca avort. Sa-i spui, ca el n-a zis nimanui”.

Atunci ea a zis: „Doamne, pe unde sa ma duc eu acasa? Pe unde sa ies?” Ingerul Domnului i-a spus: „Dar unde esti, acasa esti! Tu scoala-te si framanta aluatul, ca a dospit in covata”. Si l-a vazut ca un fulger cand a zburat, si ea s-a trezit in casa.

S-a trezit femeia foarte spaimantata si aluatul dadea jos din covata, cum i-a spus ingerul. Se culcase la sapte fara un sfert si acum era ceasul noua si un sfert seara. Deci doua ore jumatate. In timpul acesta a fost prin iad si a vazut unde se muncesc femeile criminale care fac ucidere de om.

Cand s-a sculat, de frica a inceput sa strige in gura mare. Sotul ei venise de la serviciu si daca a vazut ca este obosita si se odihneste, n-a mai deranjat-o. Cand a auzit racnind, el a crezut ca a luat foc ceva la cuptorul de paine.

A venit barbatul ei:

– Ce-ai patit, Silvia? Ce ti s-a intamplat?

– Vai de mine! Vai de mine! Am fost in iad. Am vazut iadul! Am vazut unde se muncesc femeile care fac avorturi.

– Cum?

Si i-a spus sotului tot ce i-a zis ingerul.

– Iata, zice, ce mi-a mai spus: ca tu m-ai luat pe mine curata cum m-a facut mama, dar tu ai trait cu trei femei necasatorite, si le-ai indemnat sa faca avorturi la doctori. Asa-i?

– Asa este.

– Auzi, ca te asteapta pe tine munca mult mai mare ca aceea. Ca tu ai si platit la doctori ca sa omori copiii, nu numai ca le-ai indemnat. Banii aceia sunt spre pierzarea ta in veci!

El, cand a auzit ca i-a descoperit pacatele, a zis:

– Sa stii ca adevarul ti-a spus. De azi inainte ma pocaiesc si eu pana la moarte. Dar du-ma la un duhovnic sa-mi spun pacatele, sa pun si eu inceput bun, ca am auzit ca Dumnezeu primeste pe cel pacatos!

Apoi a venit cu sotia si s-au marturisit amandoi, indreptandu-si viata. L-am marturisit si i-am spus: „Iata, frate, ce a facut Dumnezeu cu tine! Cata mila a avut de tine! Prin femeie ti-a descoperit urgiile si faradelegile tale, ca sa te intorci la pocainta”.

Atunci mi-am adus aminte de cuvantul Sfantului Apostol Pavel, care zice: De unde stii, femeie, ca nu-ti vei mantui barbatul? Nu stii tu, zice, ca se sfinteste barbatul necredincios prin femeia credincioasa? si invers

Dumnezeu sa ne binecuvinteze pe toti.

26 05 2014
Stef

Antonia,
Ar fi de dorit sa mergi la medicul de familie si sa ii povestesti despre asta. Ar fi exceptional daca ai cere o trimitere catre medicul psihiatru.
Nu ma intelege gresit. Nu tu esti cea care are control asupra creierului tau ci invers.
Nu stiu daca intradevar auzi voci sau doar este interesant sa crezi ca le auzi…..insa stiu singur ca acesta nu este un lucru normal si poate avea diferite cauze.
Ar fi de preferat sa mergi la psihiatru si sa fii ajutata la timp. In caz contrar….tot ceea ce faci, faci pe raspunderea ta.
Numai bine, ai grija de sanatatea ta!

27 05 2014
"Totul e prin Dumnezeu si nimic fara el nu este"

Stef,lumea spirituala exista nu o mai ignora,(nu esti evoluat din maimuta si inainte de maimuta sa fii evoluat dintr-o bacterie,universul nu s-a format din nimic, cu atat precizie si ordine,teoria big bang-ului spune ca la un moment dat din acel nimic a existat o explozie,si s-a facut materia,eu iti spun doar ca nimic chiar inseamna nimic deci nimic este chiar nimic), deci multe mame care avorteaza aud voci de copii,si acu vrei sa spui ca toate au probleme psihologice sau psihiatrice??nu ai avut parte de fenomene paranormale de asta nu crezi,asculta atatea mii de oameni care iti vorbesc despre astfel de lucruri daca nu sute de mii,o sa ii faci pe toti nebuni?prin asta vorbeste Dumnezeu,Stef este in continuare hotararea si alegerea ta in ce vei crede daca am gresit spunand aceste lucruri imi pare rau te rog sa nu ma iei in seama dar doar gandestete la atatia oameni care spun astfel de lucruri si nu ii fa nebuni chiar pe toti pt ca unii din ei pot trece testul psihologic iar tu sau eu il putem cadea ,Imi cer scuze daca te-am suparat!

10 06 2014
bobyta

Ti ai dat seama ca ai gresit facand acel avort si in mintea ta se da o mare lupta….regreti ca ai facut acel avort insa D zeu este mare si iertator…dute la biserica si spovedestete si tine acel canon .Dumnezeu a iertat si pe maria magdalena care era o femeie de moravuri usoare careia i a spus asa. ,, femeie dute si nu mai pacatuii ,, si ne iarta pe toti care gresim si care ne cerem iertare in fata lui. Toti suntem supusi greseli insa nu toti stim sa ne caim in fata lui D zeu pentru a cere iertare de pacate. Este mult mai rau sa persisti in pacat decat sa ai o mustrare de constinta pe care D zeu a vrut sa vezi ca ai facut acest pacat . Roaga pe bunul d zeu sa te ierte si pe viitor sa nu mai faci astfel de pacate.

11 06 2014
ioana

buna Antonia,eu intru de foarte mult timp pe acest site(cerand si eu la randul meu sfaturi pentru problemele mele),stii eu cred ca ar trebuii sa iei in primul rand atitudine in ceea ce priveste relatia cu „tatal” tau,i-ati inima in dinti si punei mamei tale ce crezi ce gandesti,cum vezi tu relatia ei cu el..apoi cum te trateaza el in lipsa ei…cred ca asta ar fi primul pas pt linistea ta(chiar daca nu te va aproba,macar o sa iti iei o piatra de pe inima si nu vei mai avea sentimentul de vinovatie) ,peste mine au trecut zece ani de neliniste din cauza gandului ca as putea sa imi dezamagesc familia,deci nu amana si spunei ce ai pe suflet…asta e parerea mea…daca te uiti din alta perspectiva este deja sustinuta de pr tau si de fam lui…in ceea ce priveste intreruperea de sarcina..am fost si eu in postura de a face asta(in circumstante mai durerose in urma unui abuz) deeacea eu am fost linistita ca am facut asta…chiar daca cum spun baietii mai sus este o gresala,sper sa fii ok si sa scrii aici despre evolutia ta..cel putin eu as vrea sa stiu ca esti bine

11 06 2014
minobudur

Antonia,referitor la situatia ta de acasa,nu stiu ce sa zic,nu am prea multa experienta incat sa-ti dau vre-un sfat,insa daca actualul tau prieten este stail din punct de vedere material,fa-ti curaj si pleaca,daca vei plecamama ta isi va da seama cu siguranta ca a gresit si te va chema ea sa discutati,dar atat timp cat u nu vei pune picioru in prag,crede-a,din experienta iti spun,nu se va schima nimic,ba inca vei carpa lor de sters,si nu vrei sa se intample asta,ok,referitr la cealalta problema,Dumnezeu condamna avortull,si poate ce ti se intampla cu vocile este o repercursiune din cauza cea ce ai facut,eu am trecut prin niste situatii ,ideea e ca toti te vor crede nebuna,ideea e ca pot fi influente satanice,sau ceva din suconstientul tau,trebuie sa vezi exact de unde prvin gandurile astea,si vocile,dar t6e sfatuiesc sa faci un lucru,cand eu amm trecut prin chestiile astea,-a intors cu fatza la Dumnezeu,si L-am cunoscut pe Isus,toti au facut misto de mine,dar am gasit oameni care m-au inteles si care l-au avut pe Isus in inima,roga-te Domnului Isus,a rog si eu,si El ta va ajuta,roaga-te asa cum sti u cu cuvintele tale,nu rugaciuni citite,.El o sa-ti raspunda,si spune-mi daca se mai schia ceva,Cu prietenie si sinceritate,,Mino

25 10 2015
IN MEMORIAM

CUM mai esti?SPER CA MAI BINE……….

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: