C.M.

10 04 2014

Ma numesc C.M si simt ca viata mea nu mai are nici un sens..Imi doresc din suflet sa nu mai exist,nu cred ca fericirea s-a inventat pentru mine.Am trecut de mica prin suferintele dragostei,am stiut de la o varsta mult prea frageda ce inseamna sa fi mintita,inselata.Trec prin cea mai grea perioada din viata mea desi sunt inconjurata de persoane care ma iubesc,trebuie aproape intotdeauna sa port o masca pentru a nu isi dea seama de ceea ce imi doresc,sa mor.Parintii mei sunt disperati,imi ofera absolut tot ce vreau doar sa fiu fericita si sa nu mai am ganduri negre.Si toate aceste ganduri negre din cauza Lui…a persoanei pe care o iubesc cel mai mult.Am avut o relatie de 7 ani de zile,era universul meu desi au existat multe certuri si neintelegeri.Il iubesc atat de mult inca am iertat fapte care poate nu ar fi trebuit iertate.De exemplu,s-a mutat la alta acasa,ziua lui de nastere a petrecut-o cu altcineva spunandu-mi ca se odihneste si ca doarme.Pentru mine era mereu obosit si nu putea sa isi ia liber de la serviciu.Sunt atat de deprimata,uneori nu ma pot controla,plang zi si noapte,ma gandesc tot mai des care ar fi cea mai sigura metoda de a muri,urlu ca imi doresc sa mor.Parintii mei plang in rand cu mine iar saptamana trecuta mama mea mi-a spus ca daca eu o sa mor,o sa faca si ea acelasi lucru pt ca nu mai are pentru ce trai deoarece eu sunt viata ei.Tatal meu,desi incearca sa fie tare e…distrus.Nu am mentionat faptul ca sunt singura la parinti si poate de aceea ma ocrotesc atat de mult.Cred ca am luat-o razna rau de tot deoarece in mintea mea am si ales un termene limita defapt critic: 25 august,ziua in care urma sa mai implinim un an…..desi el nu ma crede,e sigur ca inventez..Am fost acuzata ca eu am distrus relatia doar pt ca am vb cu altcineva pe fb pt ca el nu imi mai acorda timp.Nu mi-am dorit niciodata sa am pe altcineva doar am vrut sa ii arat ca ma poate pierde daca nu se schimba.Si ce am obtinut??Abia astepta sa gaseasca cel mai mic motiv pentru a se desparti de mine.Am crezut in dragostea lui si ca va lupta pentru mine.Suntem despartiti din decembrie iar din 15 ianuarie a inceput o relatie cu altcineva.Am inceput sa ies si eu tot mai des cu baiatul cu care am vb pe care il numeste”baiatul care ne-a despartit,fi fericita cu el “ desi nu simt nimic.Ceea ce m-a facut sa imi doresc tot mai mult sa nu mai exist a fost poza din 2 martie pe care am vazut-o cu ei.Imi promitea zi de zi ca va sterge poza si doar isi batea joc.Spunea ca ea nu vrea sa stearga,nici macar nu sre curaj sa ii spuna ca ina vorbim la telefon.Ii este frica de familia ei !Cand incercam sa nu ii raspund la telefon,imi trimitea mesaj ca ma iubeste,ca sunt viata lui.Ma deruta complet,se joaca cu mintea si viata mea.Ma termina psihic si imi doresc tot mai mult sa nu mai exist.Nu mai pot sa lupt.De cand am vazut poza,am inceput sa am si eu o noua relatie care pt mine e un chin..sunt atat de iubita dar nu pot impartasi aceleasi sentimente.Oriunde merg il vad pe el,orice lucru,loc imi declanseaza memoria afectiva si imi aminteste de el.Iubesc atat de mult dar nu sunt iubita de el !Parintii mei au ajuns sa il urasca,au spus ca nu mai exista pt ei,ca e persoana care ne-a distrus familia si viata…M-am mai intalnit de cateva ori cu el si am sperat tot timpul ca imi va spune sa ne impacam..niciodata nu a spus.M-am implorat de el si eu si mama mea.I-am demonstrat ca il iubesc enorm..i-am propus sa ne mutam impreuna(desi ai mei au spus ca daca ma impac sa consider ca nu mai am parinti) sa ne casatorim..Dar,e doar in imaginatia mea..el nu isi doreste sa se impace cu mine,Ma suna doar pt ca i-am spus ca vreau sa mor…Nici la facultati nu ma mai pot concetra.Anul acesta le termin pe amandoua si parca nici nu imi mai pasa.Uneori,parca gandesc lucid si incerc sa ma ambitionez sa lupt,sa trec peste,sa merg mai departe.Luni,in 14 am un interviu pentru a studia masterul in strainatate…in acest timp el va fi cu ea.E ziua ei iar el i-a pregatit surpriza o excursie.Parca viata mea se termina la el !Ai mei vor sa plec cat mai departe,considera ca asa o sa il uit si uit de aceste ganduri !Sufar foarte mult de aceea am hotarat sa pun capat acestei suferinte! Cum pot sa trec peste??..daca nu mor,imi doresc sa imi pierd cunostinta,sa nu mai stiu de existenta lui !

Anunțuri

Acțiuni

Information

21 responses

10 04 2014
Dana D

Stiu ce simti, pentru ca numai cei care iubesc cu adevarat inteleg. Nu sunt in masura sa iti dau sfaturi, desi am o varsta la care s-ar presupune ca astfel de ganduri le depasesti cu mai multa usurinta. Numai ca dragostea nu tine cont de varsta. Facem greseli, sigur, iubind osmeni care nu merita, vorba lui Addu ,,un porc ramane porc, si daca ii dai lapte din biberon el tot porc ramane”. Poate facem prea multe compromisuri in numele iubirii, de aceea suferim atat de mult. E greu sa pierzi persoana draga, dar ai timp draga mea sa iubesti din nou si sa fii iubita, asa cum meriti. La mine e mai greu, deh… varsta…. Dar cand va aparea El, nu te darui cu trup si suflet, gandeste-te in primul rand la tine, tu esti cea mai importanta. Iubeste-l pe el, dar iubeste-te in primul rand pe tine.
Cu drag, Dana D.

10 04 2014
CM

Multumesc din suflet…pentru mine orice sfat,incurajare e foarte important.

10 04 2014
Mihai

Te-ai uitat atent printre randurile pe care le-ai scris despre el?
Gasesti ceva pozitiv?Fi sincera cu tine.
Imi pare ca nu face decat sa te trateze ca pe un obiect neinsufletit tratandu-te corect doar atunci cand ceva nu merge bine in relatia sau viata lui.Iar daca consideri ca e okei sa te lasi folosita pana a ajunge sa iti pui capat zilelor e gresit,si inca rau de tot.A carei parti iti dedici viata?Dreptatii sau nedreptatii?Fi dreapta si calca-ti pe inima.Crede-ma ca oricat de imposibil ar parea,dragostea nu e atat de limitata pe cat credem.
In viata nu te poti indragosti doar odata,oricat am vrea sa credem asta.
Dragostea exista si va exista mereu.
Dragostea prinde putere atunci cand vedem lucrurile intr-o lumina pozitiva.
Esti o persoana buna si ai lasat de la tine acolo unde nu trebuia.
De ce nu te uiti in sufletul tau?Crezi ca nu mai exista barbati ce pot fi atrasi de tine?Crezi ca nu mai poti fi atrasa de un alt barbat?
Invata sa iti controlezi gandurile.Chiar nu te vei simti rau.
Fi pozitiva si apreciaza-te.
Socializeaza si priveste inainte.
Pune-ti pe prim loc,visele si lucrurile pe care iti doresti sa le faci.
Dragostea si prietenia vin pe parcurs,intr-un mod natural.
Ai grija in fata cui te deschizi si nu uita ca uneori lucrurile se intampla cu un motiv.
Fi sigura ca undeva,te asteapta o dragoste pe care nici nu ti-o poti imagina.
Iar mai tarziu vei intelege ca viata e frumoasa si cu aceste aspecte negative.Pentru ca lucrurile astea ne fac cine suntem.
Oameni cu lectii invatate.
Suntem pusi la incercari pentru a putea aprecia mai mult prietenia,iubirea si pentru a intelege cat de important e sa fim cat mai sinceri si drepti.
Lucrurile astea ne trezesc si ne fac sa ne dam seama ca inainte de toti,indivitualitatea e cea mai importanta.
Pentru ca atunci cand suferi,ramai doar tu cu tine.
Iti doresc sa te faci cat mai bine si sincere imbratisari.>:D<

11 04 2014
Stef

CM,
Tu alegi suferinta si tot tu spui ca iti doresti sa nu mai suferi. Ii urmaresti totusi fiecare activitate pe Facebook si cu osti detalii despre viata lui. De suferinta scapi atunci cand iti doresti cu adevarat sa scapi. Intelegi ce vreau sa spun?
Cand vei fi pregatita si vei dori sa te eliberezi de suferinta vei depune efort. Iti doresti cu adevarat sa nu mai suferi? Iti doresti sa te regasesti si sa te simti bine cu tine? Doar tu cu tine.
Numai bine!

12 04 2014
Elena

Buna C.M.! Numele meu este Lucia. Am citit povestea ta am inceput sa iti scriu si m-am blocat. Ma gandesc ce cuvinte sunt mai potrivite cand simti ca ti se smulge inima din piept:(. Starile pe care le simti tu le-am simtit si eu. La fel ca si tine am incercat sa fiu cu altcineva pentru ca nu mai rezistam sa respir, ma gandeam intruna la toate. Doar ca eu nu am avut norocul tau si l-a mine s-a terminat destul de rau. Inca suport consecintele faptelor mele. Ce sa iti spun? Ca imi este dor? da, in fiecare zi. Ca ma doare? da mult. Ca simt ca viata nu mai exista fara EL, acel EL cu care am impartit impreuna 4 ani? Da sunt momente in care nu stiu ce sa fac. Dar respir, mananc, merg la munca fara EL. Asta inseamna ca pot. Nu vreau sa iti spun „hey va fi bine, oricine trece printr-o despartire”. Este greu dar nu imposibil. Mai tarziu o sa stai o sa te uiti in urma, o sa spui „cate amintiri, cata iubire, cate lucruri, unde sunt? Ce dor imi este de toate! Ce pacat ca nu am iubit amandoi asa!” Iarta-ma nu vreau sa judec relatia ta, nu stiu ce anume s-a intamplat. Doar tu stii cel mai bine ce simti. In viata trebuie sa invatam sa nu depindem de nimeni in totalitate. Pentru ca atunci cand pleaca cine ne mangaie? OF, parintii daca ai stii tu saracii cat sifera. Acum ii vezi, dar si tu suferi si nu poti sa iti dai seama atat de bine ce este in sufletul lor. E multa durere. Mai ales pentru mama ta. Te rog frumos sa ma ierti, nu vreau sa ma intelegi gresit, nu sufera parintii din vina ta. Adica nu ai tu nici o vina, doar ca ei te iubesc. Iar daca tu plangi si ei plang, daca tu razi si ei rad. Stiu este greu sa te gandesti si la restul lucrurilor cand tot ce simti este suferinta ta. Dar eu am invatat ca nimic nu trece fara sa nu lase urme. O prietena buna mi-a spus ” uite vestea rea si veatea buna : nimic nu este permanent”. toate vor trece. Ma gandesc la ce simteam eu atunci, la ce inca mai simt si stiu ca nimic nici un cuvant nu era atat de bun incat sa ma ajute. Sau cel putin nu il vedeam eu atat de bun. Toti saracii vroiau sa ma ajute. Tot ce pot sa iti spun este ca totul vine de la tine, din sufletul tau. Numai in tine este puterea sa t ridici. ROAGA-TE LA DOMNUL NOSTRU EL O SA TE AJUTE SA ITI GASESTI MACAR PUTIN LINISTEA DE CARE AI NEVOIE SI PUTEREA SA RIDICI OCHII. Nu e momentul acum sa analizezi ce anume a fost bine sau nu. Acum contezi tu draga mea. Fii tare, nu te lasa Cu fiecare zi care trece te apropii spre linistea de care ai atata nevoie. Poate simti ca nimeni nu poate sa iubeasca ca tine. Si ca eu pot sa iti spun lucrurile acestea pentru ca nu am putut sa iubesc atat de mult si prin urmare nu am suferit atat de mult. Imi este greu sa vorbesc despre aces lucru dar daca inseamna ca te ajuta pe tine cu mare drag. Era universul meu, era ultimul meu gand seara, primul dimineata, il iubeam din tot sufletul meu din toata inima mea si cu toata fiinta mea. Primavara ne-am cunoscut. Primavara de acum este prima din toata viata mea pe care o simt atat de pustie. PRima zi a noastra singura a fost in Martie pe 30. Am „sarbatorit-o” avand prbleme, singura. Nu pot sa iti explic cum m-am simtit. Nu simteam nimic, numai puteam simti bucurie numai puteam simti durere frica ura. Abia mai puteam simti iubirea din partea celor dragi simteam ca sunt atasata de ei dar nu mai puteam iubi. Nu mai simteam ca imi creste pulsul numai simteam caldura sau frigul. Ajunsesem in stadiul in care eram de piatra. M-am simtit „moarta”. E cel mai trist si dureror moment din viata. DAR DUMNEZEU MA AJUTA NE AJUTA. EL NICIODATA NU NE LASA SINGURI EL NE IUBESTE. TE ROG SI PE TINE ROAGA-TE MULT SPUNE-I LUI TOT CE TE DOARE SI O SA VEZI CE BINE TE SIMTI. O SA FII MAI LINISTITA MAI PUTIN IMPOVARATA DE GANDURI SI DURERE O SA VEZI CA VIATA TA NU SE TERMINA AICI. O SA VEZI CA EXISTA FERICIRE DUPA SUFERINTA. Te rog din suflet sa fii bine! Si vorbeste cu noi. Suntem langa tine. Cu drag Lucia!

12 04 2014
Claudiu

(Era universul meu, era ultimul meu gand seara, primul dimineata, il iubeam din tot sufletul meu din toata inima mea si cu toata fiinta mea. Primavara ne-am cunoscut. Primavara de acum este prima din toata viata mea pe care o simt atat de pustie.)
Si din partea mea e la fel,si ma copleseste.Draga Lucia,am tot vrut sa vorbesc cu tine,dar nu am putut.
Acum nu mai simt decat sa-mi revin.Nici nu stiu ce sa-ti scriu.Stii si tu,exact cum e.Multumesc mult pentru tot.Si te rog si eu din suflet sa fii bine!
Noapte buna:*>:D<

14 04 2014
Elena

Buna Claudiu! Eu am vazut comentariul tau. Poti sa imi scrii oricand in partitia mea care se numeste ” Elena E.” si eu iti voi raspunde cu drag de cate ori o sa pot. Cred ca acum ti-ai adus aminte „cine sunt”. Pentru ca tu insuti m-ai ajutat dand un comentariu povestioarei mele. Iti multumesc din tot sufletul meu pentru lucrul acesta. Am ales sa iti raspund aici pentru ca poate va citi si C.M. Eu cred ca simt nevoia sa ma descarc putin:(. Nu am cui sa ii spun si daca i-as spune cuiva cred ca ar spune ca sunt ciudata dezechilibrata, nu stiu. Stiu doar ca doare. Azi ma uitam peste ultimele lucruri pe care le mai are EL la mine. Fiecare are povestea lui. Sau nu stiu eu imi amintesc de ziua in care mi-a daruit niste cercei si ii vad acu, de ziua in care ne-am pus amandoi brelocuri la chei, si acum ma uit la ele. DE ziua in care a plecat pentru totdeauna spunandu-mi ca ma iubeste dar nu mai poate. Nu stiu incerc sa ma gandesc daca el isi mai aminteste de toate astea. Daca il doare. Daca ii este dor. DOR…BINECUVANTATA VORBA. Incerc dar stiu ca daca ar mai fi ramas ceva pentru EL macar un regret ar fi aici langa mine. Si nu este. Si doare. In povestea mea, daca ti-o mai aduci aminte ( pentru ca inteleg ca ai si tu multe pe cap ca sa mai tii minte si povestea mea) nu am spus cat de mult am suferi. Imagineaza-ti doar cum este sa ai rani la ochi de cat ai plans. Cand a plecat i-am spus ca a-si prefera sa innebunesc ca sa nu mai stiu. O perioada am crezut ca am luat-o razna, pentru ca nu puteam sa uit. Vroiam sa se termine dar nu puteam. Cum nici acum nu am curajul sa arunc ultimele lui lucruri. Din pacate traiesc realitatea, nu am luat-o razna. Stiu si nu vreau sa ii supar pe DUMEZEU cand spun „din pacate nu am luat-o razna”. Dar doare Claudiu. Doare fiecare amintire. In fiecare zi ma trezesc si spun ca pot sa trec mai departe pentru ca incepe o noua zi. Ma mint. Pentru ca este atat de greu.Cum se uita? Poti sa imi spui tu? Poti sa ma inveti? Nu nu poti cum nici eu nu pot sa te ajut pe tine. Trebuie sa ne resemnam ca am pierdut. Ca o sa iubim pentru toata viata, sau cel putin o sa avem in suflet povara asta. Cum se traieste cu ea? Simplu, si greu. Te trezesti, mananci, pleci la munca, vii acasa, mananci, dormi. Uneori in zilele libere se mai schimba, te trezesti mananci, faci curat, iesi cu o prietena care iti spune „va fi bine”, vii acasa, mananci, dormi. Iti suna cunoscut?:(. E realitatea mea pe care imi este atat de greu sa o accept. Am atatea lucruri pentru care sunt recunosvatoare SI II MULTUMESC LUI DUMNEZEU PENTRU FAMILIE PRIETENI, PENTRU CA AM UN SERVICI, O CASA, O MASA, SANATATE. Dar ma doare si nu stiu cum sa fac sa scap de toata durerea din sufletul meu. Ma uitam la baiatul cu care am fost impreuna, la inceputul anului, cel despre care spuneam ca mi-a facut rau, cu sarcina si toate cele. Dupa toate injuraturile, certurile, dupa tot. A venit si m-a implorat in genunchi sa iert si sa fim iar impreuna. De ce? Pentru ca ma iubeste. L-am intebat simplu si sec. De ce iubesti? El mi-a raspuns „Nu ma intreba motivul pentru care te iubesc, te iubesc pur si simplu asta simt, nu pot sa imi justific iubirea pot doar sa iti arat”. Nu am putut. Cred ca toata suferinta mea din cauza lui nu a fost nici macar pe jumatate cat a fost durerea pe care am vazut-o in ochii lui. Acum stau si plang, sufar pentru EL, acel el care mi-a daruit cei mai frumosi 4 ani din viata mea. Si nu inteleg de ce nu este aici. Nu inteleg! Doare atat de mult incat nu stiu ce sa fac. Nu pot sa spun nimanui pentru ca nu ar intelege cum poti sa plangi dupa o persoana care nu mai este in viata ta de 5 luni, in conditiile in care dupa ce va-ti despartit din prea multa fragilitate ai trait alta drama, cu cineva cu care credeai ca o sa il uiti pe EL. Ce sa iti mai spun Claudiu? Povestea cred ca o traiesti si tu. La durere ma refer. E acolo in tine. Si oricat ti-ai dori sa o alungi e nevoie doar de o amintire, de un loc pe care il vizitati impreuna, de o vorba care sa iti aduca aminte si totul incepe iar. Doare. Si doare mult. In zilele in care nu vrei sa iti aduci aminte iti lipseste pur si simplu. Te intreb. Am luat-o eu razna pentru ca gandesc asa? Sau iubesc prea mult? Sau sufar prea mult? Nu stiu ce imi vei raspunde daca imi veri raspunde. Nici macar nu stiu daca mai imi pasa ce crede lumea despre mine.Atata timp cat eu sunt asa…Incerc, crede-ma incerc. Si nu stiu tot ce vreau acum este sa ajut persoanele de langa mine. Imi doresc acest lucru din tot sufletul. Iarta-ma pentru lungul comentariu si iti multumesc daca ai citit. Aveam nevoia sa ma descarc sa spun ce simt. Si tu sa ai grija de tine. Cu drag Lucia

15 04 2014
CM

Lucia,sunt sigura ca intelegi perfect ceea ce simt deoarece m-am regasit aproape in toata povestioara ta.Am incercat aproape toate variantele posibile sa trec peste.Am apelat si la un psiholog,chiar si varianta spirituala…la un preot.Cand am citit ceea ce ai scris am inceput sa plang deoarece mi-am reamintit vorbele „te iubesc dar nu se mai poate „..simt o durere imensa.Am crezut ca doar mie mi se intampla asa ceva…si de cele mai multe ori ma simt atat de ciudat.Vreau sa uit de tot,sa inceteze suferinta…Anul acesta e atat de critic pentru mine…nici nu ma mai pot concentra pe plan profesional:am 2 licente,ieri am fost acceptata sa studiez masterul in strainatate iar eu in loc sa ma bucur,am plans.Ma doare atat de tare nepasarea lui,indiferenta si mai ales ca Ea e exact ceea ce cauta el.
Ma simt atat de inferioara,urata si toate defectele din lume in comparatie cu ea.Nu mai pot…Va multumesc din suflet ca sunteti alaturi de mine si ma ajutati !Si as dori daca as putea sa va ajut si eu..Cu mult drag,Cosmina.

16 04 2014
Elena

Cosmina, stiai ca numele tau inseamna „decenta, ordine” ?

~ e ceasul 5 fără cinci minute
eu şi colegii mei Ticy şi Bobby, discutam despre copilărie..
Şi din discutie în discuţie, uite unde am ajuns si ce am creat :

Îmi aduc aminte cand eram copii
Golăneam pe stradă, făceam nebunii
Şterpeleam un măr sau o pară din piaţă
Stăteam la caterincă zi şi noapte
Ce viaţă! :X
Mi-e dor de clipele cand eram la liceu,
De profa care ne punea absenţe mereu
Ce gagicari eram, cate fete agăţam
Ce tari ne dădeam şi n-aveam nici un ban

Ialelelele ialelelele ce frumoase sunt aminitirile
Ialelele ialelelela fac parte din viaţa mea şi a ta

Ialelelele ialelelele ce frumoase sunt aminitirile
Ialelele ialelelela fac parte din viaţa mea şi a ta

Aşa de repede timpul a trecut
Mi-e dor de baieramurile de demult
Ce-aş mai manca paine turcească incă odată
Să fiu din nou la prima dragoste cu o fata
Aş sta din nou pe gard in faţa blocului
De-o miuţă cred ca ii de dor oricui
Mă striga mama, nu vroiam sa intru in casa
Am fost cu toti copii şi-am dus o viaţă frumoasa

Ialelelele ialelelele ce frumoase-s aminitirile
Ialelele ialelelela fac parte din viaţa mea şi a ta

Ialelelele ialelelele ce frumoase sunt aminitirile
Ialelele ialelelela fac parte din viaţa mea şi a ta

Mi-e dor de vremea cand umblam cu cheia la gat
De prima bicicletă cumparată din targ
Şi pe o guma turbo aş da orice diliciu
Sunt norocos că mi-am făcut orice capriciu
Am pus pe hartie cateva amintiri
Erau momente pline de fericiri
Şi dacă ţi-a placut dă like la piesa noastra
Că piesa e făcută la cererea voastra

Ialelelele ialelelele ce frumoase-s aminitirile
Ialelele ialelelela fac parte din viaţa mea şi a ta

Ialelelele ialelelele ce frumoase sunt aminitirile
Ialelele ialelelela fac parte din viaţa mea şi a ta

Ialelelele ialelelele ce frumoase sunt aminitirile
Ialelele ialelelela fac parte din viaţa mea şi a ta

Ialelelele ialelelele ce frumoase sunt aminitirile
Ialelele ialelelela fac parte din viaţa mea şï a ta

Sunt aproape sigura ca tii minte guma turbo, ca ai jucat sotronul, sau elasticul. Nu sa nu crezi ca iti spun la intamplare lucrurile acestea. Sau ca sunt eu melancolica. Vroiam sa ne aducem aminte impreuna ca am fost copii,
vroiam sa ne „uitam” putin in spate. Cateodata este buna o retrospectiva a vietii. Pentru a ne aduce aminte, cine am fost, cine suntem, si cine inevitabil vom fi. Pentru ca timpul trece, pe langa noi. Pentru ca au loc razboaie, pentru ca sunt oameni care mor de foame, pentru ca vin Sarbatorile, pentru ca au loc accidente, pentru ca sunt oameni care incep o viata acum, sau sunt oameni care sunt la capat de drum. Acelasi lucru se intampla si cand eram copii. Dar noi nu ne dadeam seama de toate lucrurile acestea. Pentru ca ne traiam copilaria. Acelasi lucru se intampla si acum. Viata MERGE INAINTE. Chiar daca noi suferim, chiar daca uneori sunt zile insuportabile, trec. E VIATA ASA CUM ESTE EA. ESTE TIMPUL CARE TRECE PE LANGA NOI INDIFERENT DE STAREA NOASTRA. Ce vreau sa iti spun este ca nu este capat de lume, pentru ca VIATA MERGE INAINTE, cu sau fara EL. Cand ai sa intelegi lucrul acesta o sa ramana doar durerea si tristetea. Si doare, este adevarat. Si nu ai chef de nimic, nu iti mai pasa de nimic, nu mai vrei nimic. Vrei doar zilele in care simteai ca viata ta avea un sens, vrei zilele in care uitai de razboaie, uitai de oamenii care mureau de foame, Vrei zilele in care iubeai. Of zilele acelea ce frumoase. Si cand te gandesti cat de frumoase erau. Acum ai vrea doar sa dormi, sa uiti, sa fie un cosmar. Din pacate, nu este nimeni langa noi acum, nu mai avem acele zile, suntem singure, ne simtim singure printre prieteni, printre familie, printre colegi asa-i? Cum spun moldovenii, „nu-i bai”, avem zilele acestea grele, hai sa le constientizam, sa le acceptam si sa mergem inainte. Pentru ca viata noastra merge inainte chiar si fara noi. Nu, nu iti promit ca o sa fie bine, iti promit ca o sa traim de azi inainte. Nu stiu cum se trece peste, sunt singurica pe drum si cu lacrimi in ochi, e adevarat dar merg inainte. Pentru ca insasi viata este o calatorie. Mai tarziu o sa pierdem persoane dragi. Nu este ultima despartire pe care am traito. Nu este ultima durere pe care am traito. Nu este EL ultima fericire pe care am traito. Nu are cum. Sunt oameni care ne iubesc, ma refer la parintii nostrii. Daca ai putea sa intelegi durerea lor cand te vad suparata cred ca te-ai intrista mult. Fii langa ei Cosmina, daca nu poti pentru tine, macar pentru ei incearca sa fii bine. Ma gandeam cand plangea mama si imi spunea „Lucia, mama te iubeste dar ce pot eu sa iti fac sa nu te mai doara, mi-as da viata sa nu fii asa, dar fiecare suntem oameni si trebuie sa traim ce NE-A DAT DUMNEZEU.” Iar eu ii spuneam ca nu pot, ce sa fac daca nu pot. Ea saraca, plangea si imi spunea ca o data o sa inteleg cat de mult doare pe o mama sa isi vada puiul asa. Trebuie sa ne gandim si la ceilalti, nu putem sa ii facem sa sufere asa mult. LA alte probleme mai grave ce o sa facem? Daca acum nu putem sa ne ridicam, mai tarziu ce o sa facem? O colega imi spunea ieri ” Lucia tu esti prea plapanda, prea sensibila, trebuie sa fii mai bataioasa, mai increzatoare.” Poate sunt sensibila, poate nu sunt puternica. Dar stiu ca fiecare zi ma intareste si ma face sa merg mai departe. Stiu ca TREBUIE SA CRED IN DUMNEZEU, STIU CA EL NE IUBESTE SI CA ESTE LANGA NOI. Nu stiu daca tu gasesti un sens in ceea ce iti scriu, sau daca te ajuta cu ceva. Imi pare rau daca am gresit cu ce am scris. Vroiam sa stii ca nu esti singura care sufera, si ca in viata mai si suferim dar nu trebuie sa renuntam pentru ca prietenii ne-au dezamagit sau pentru ca iubitul ne-a parasit. Chiar daca ranile sunt deschise, chiar daca inima noastra e distrusa, face parte din viata, A NOASTRA. DE LA DUMNEZEU. Nu pot sa iti spun, capul sus si privirea inainte. Dar pot sa iti spun ca nu esti singura pe drum. Daca te uiti in dreapta ta sunt si eu. Cu drag Lucia!

16 04 2014
Elena

Cosmina PENTRU DUMNEZEU ESTI PERFECTA! Gandeste-te putin, tie poate nu iti plac serpii, sau vreo anumita mancare sau nu stiu un lucru. Asta nu inseamna ca serpii sunt rai, ca mancare este prost facuta, sau ca acel lucru este neaparat rau pentru ca nu iti place. Daca nu iti place de „colegul care vorbeste prea mult” sau de „baiatul care ti-a zambit in tramvai” (vorba vine nu stiu daca ti s-au intamplat lucrurile acestea, spuneam in general), asta nu inseamna ca ei nu sunt buni. Asta inseamna ca nu sunt pentru tine. Dar asta nu inseamna ca o alta fata o sa ii vada la fel ca tine. Poate exista fete care viseaza la acei baieti. Care ii iubesc asa cum sunt. Ce vreau eu sa iti spun, este ca EA despre care spui ca EL o considera perfecta nu are nici 3 maini, nu are nici parul de aur, nu are ceva ce tu nu ai. Este om ca si tine. Fiecare suntem TOTI OAMENI FIECARE SUNTEM DIFERITI, DAR OAMENI. Trebuie sa intelegem ca asa a fost sa fie. Stii uite o ironie, cand eram fericite nu ne puneam intrebarile acestea. Ne consideram norocoase si visam. Sunt momente si zile in care suferim si ne descoperim mai mult. Sunt momente in care punem intrebari, sunt zile in care asteptam raspunsuri, sunt zile in care intelegem, sunt zile si zile. Dar sunt ale noastre. Nu stiu cate de bine pot sa iti explic si nu stiu cat de mult te ajuta. Iarta-ma te rog din tot sufletul meu daca gresesc cu ceva. A-si vrea din tot sufletul sa te ajute sa „respiri” din tot sufletul tau, sa te linistesti, si sa accepti ca asta este. Asa a fost sa fie. De ce? Nu stiu Cosmina sa iti spun. Stiu ca este trist, stiu ca in sufletul tau te razvratesti, stiu ca ai vrea sa lupti sa nu fie asa. Stiu ca nu mai stii ce vrei. Stiu… si cat doare. Adu-ti aminte ESTI PERFECTA ASA CUM ESTI TU PENTRU CA DUMNEZEU TE-A CREAT ASA! cu drag Lucia!

17 04 2014
CM

Gasesc sens in absolut tot ce scri!Am analizat,am reflectat si incerc,sper sa si se reusesc sa dau sens vietii mele.Sa imi focalizez atentia asupra altor activitati,sa ma bucur de orice..Trebuie sa invat sa lupt,sa merg inainte !Mi-am propus sa imi fac „curatenie” in suflet!As dori sa fac anumite schimbari:de exemplu sa sterg toate pozele,miiile de poze adunate in cei 7 ani,sa imi schimb numarul,sa imi acord mai multa atentie mie!Poate candva o sa ii para rau !Nu cred ca merita sa ii dau satisifactia de a muri !Nu inteleg de ce destinul permite unor oameni sa se intalneasc,cand nu este nici o cale pentru a fi impreuna…Cred ca sunt puternica doar cand gandesc lucid.Am impresia uneori ca o iau razna.Ieri,ne-am intalnit…mi-a spus ca i-a fost tare dor de mine si sa ne mutam impreuna.Daar,nu a spus ca ar renunta la Ea..si nici nu o sa renunte vreodata !stie ca il iubesc si se joaca cu mintea mea.Isi bate joc !IVreau sa ii vad fericiti pe parintii mei!Aseara mami mi-a trimis un mesaj:te iubesc cum imi iubesc viata iar viata mea esti tu….nu merita sa sufere atat de mult!

17 04 2014
Stef

CM,
„Destinul permite ” oamenilor sa se intalneasca si sa traiasca povesti de dragoste care se sfarsesc in mii de moduri, care cuprind mii de intamplari. Cum te poti intreba de ce? De fapt, ma bucur ca te intrebi! Cum altfel ai putea invata? Tu ai de invatat despre tine din aceasta poveste. Vei invata sa gestionezi ceea ce simti si sa nu permiti ca prin propriile actiuni sa iti faci rau singura.
CM. Deja reusesti! Priveste! 🙂 bravo tie! Fa curat! Si oovesteste-ne despre realizarile tale pas cu pas. Nu te grabeste nimeni. Familia este extrem de importanta. Familia iti da echilibrul in viata oricate esescuri sau oricate realizari ai avea! Asadar, pretuieste-ti familia! Vei avea si tu o familie, familia ta. Sotul tau si copiii tai. Atunci vei intelege cum este sa fii si de cealalta parte!
Numai bine!

17 04 2014
CM

Multumesc Stef pentru incurajari !Trebuie sa ma ambitionez,sper ca fiecare zi sa ma surprinda la fel de optimista cum a fost cea de azi !:)

18 04 2014
Elena

Sper din tot sufletul meu sa fii bine. Vroiam sa iti urez si eu un PASTE FERICIT si HRISTOS A INVIAT! Cu drag Lucia!

19 04 2014
Laura

CM,

in 2001 eram in aproape aceeasi stare ca si tine. treceam prin aceleasi sentimente vis a vis de cel care atunci imi era sot. eram decisa sa pun punct vietii mele. intamplator am dat peste acest site si, cu ajutorul celor de aici si al Lui Dumnezeu, sunt in viata. iti pot spune din experienta ca te inteleg perfect. stiu ce inseamna disperarea, stiu cum e sa te doara corpul de cat dor si tristete strangi in suflet. si cu toate ca suna greu, ca sa te ajuti trebuie sa nu cedezi. nu iti va fi usor. insa fiecare zi va fi un pas spre vindecare. incet. greu. dar se poate. stiu ca in adancul sufletului tau simti ca poti trece mai departe, insa acum nu vrei sa constientizezi acest lucru. dar acorda-ti timp. crede-ma draga mea ca viata ta nu se sfarseste aici. si chiar daca nu iti va fi usor, poti continua sa traiesti.
vor veni si clipele in care vei vedea din nou lumina din viata.
plangi, striga, descarca-te, dar apoi invata sa fi fericita din nou. e dreptul nostru sa fim fericiti.si depinde de noi sa fim asa. noi suntem iadul sau raiul nostru.
te rog mult gandeste-te doar la tine. sa-ti fie tie bine. atat conteaza.
esti tanara si e zvacneste viata in tine. bucura-te de tinerete si zambeste-i vietii. motivele de fericire nu trebuie sa le cauti mult. trebuie doar sa le vezi.

te imbratisez cu drag,
Laura

19 04 2014
Stef

Bine ai revenit, Laura! 🙂
CM, ai o dovada VIE in „fata ta”! Se poate! Daca iti doresti cu adevarat, vei reusi si mai mult decat atat, vei castiga. Forta, iti vei cunoaste cele mai adanci temeri, frici, cei mai negri balauri. Dar le vei birui!
Numai bine!

21 04 2014
CM

Din nou sunt tare suparata,,,samabata a venit mama baiatului la mine acasa si mi-a spus ca e tare orgolios,ca ma iubeste,ca ea nu o accepta pe noua lui prietena,ca isi doreste sa ne impacam si plangea cand spunea toate acestea.EL m-a intrebat sambata daca vreau sa merg cu el la Inviere iar duminica la un local iar eu i-am spus frumos ca accept daca va sterge poza de pe fb cu ei.Din nou am crezut in EL !Sambata a mers cu ea iar duminica la fel…iar astazi va merge la verisorii lui la TM tot cu ea…m-a intrebat inainte pe mine daca merg si i-am spus sa isi rezolve intai problema.Nu vrea sa renunte la ea….si imi spune ca a fost alegerea mea.Mi-a spus sa fac ceea ce imi dicteaza sufletul nu sa fac pe placul parintilor mei.Nu mi-a pasat de parintii mei si am spus ca imi doresc sa ne impacam desi ai mei spun ca ma manipuleaza.Sunt in stare sa renunt la orice pt el,sa nu plec sa studiez in strainatate chiar sa ma mut cu el..dar o vrea si pe ea…iar mie doar sa imi faca rau.Am avut sarbatori groaznice,am plans intruna..Duminica in timp ce era cu ea mi-a trimis mesaj :Te iubesc mult si Daca era cum ziceai eram impreuna acum,imi lipsesti mult….ce sa mai inteleg??sunt atat de trista…oare el ma suna doar pt mama lui??

26 04 2014
Lucia

Buna C.M.! Sincer nici nu stiu ce sa iti spun sa te faca sa te simti mai bine. Sa te ajute intr-un fel sau altul. Imi cer scuze pentru acest lucru. Pot doar sa iti spun cum ma simt eu, care sunt trairile unui om care trece prin aceeasi drama ca si a ta( si multe altele pe deasupra-dar este alta poveste cu care nu o sa te incarc si o sa ma limitez doar la ceea ce avem noi in comun).
Vreau tot si vreau nimic. Amintirile sunt crunte. Sunt cronice. Sunt dureroase. Amintirile dor uneori ca o operatie fara anestezie. Doare sa te uiti in oglinda si sa stii exact care sunt firele alea de par pe care ti le-a atins ultima data. Sa vezi exact locsorul ala de pe frunte unde ti-a lasat ultimul sarut. Sa ii vezi urma mainii in palma ta, asa cum te-a strans ultima data. Sa vezi o particica din buza de sus inca rosie de la ultimul lui sarut. Doare. Mai ales, cand nimeni altcineva nu le mai vede.
Doare cand tot ce iubesti mai mult e chiar in fata ta cu cealalta. Si a-si vrea din tot sufletul sa ii spun doar atat:
„Stii ce inseamna DUREREA?! Crezi ca ai simtit-o?! Genul ala de durere care nu trece cu analgezice. Si din cauza careia tot corpul urla ca si cand ar fi parlit la foc mocnit. Genul ala de durere de te furnica in talpi. Sentimentul ala de nod in gat. Mainele umezi si reci. Respiratia slaba si cu iz de oftat. Undeva in capul pieptului, e arsura. Cea care crezi ca o sa te mistuie.” Ma intreb prosteste in mintea mea, macar ar intelege?
Simt ca m-am saturat de dragoste. Si de oameni care cred ca iubesc. Si de aceia care cred ca eu nu o fac.
Iar cand spun ca m-am „saturat”, inseamna ca mi-a ajuns sa mai astept. Nu ca am avut prea mult dragoste si n-am avut ce face cu ea. Vreau doar sa plec sa trag aer in piept si sa spun „asa a fost sa fie!”. Si chiar sa cred ca asa a fost sa fie. Sa fac cel mai greu lucru de pe pamant: SA PLEC!
Dar vezi tu… in teorie e mai simplu… practica ne omoara… Pe el cred ca l-am pierdut in patul unei femei care vrea mai putin de la el intr-o viata decat as vrea eu intr-o singura zi.
Asadar C.M. chiar daca nu ne cunoastem, iti inteleg suferinta, iar daca ma mei vedea vreodata pe strada ma vei recunoaste foarte usor… eu voi fi cea care are sufletul gol.:(
Cu drag Lucia!

26 04 2014
Lucia

Imi pare rau ca nu mai pot sa te incurajez ca in comentariile trecute. Cred ca am incercat sa fiu mai tare, am crezut ca pot. Si…..:(. Ai grija de tine.

12 05 2014
Oana85

C.M esti o femeie desteapta, o femeie cu doua facultati care va gasi o rezolvate la aceasta problema, sunt sigura. El nu te merita, nu se va ridica niciodata la valoarea ta. M-as bucura enorm sa ajungi sa pleci in afara, acolo vei gasi o alta viata, o alta civilizatie si cu siguranta pentru tine va fi un nou inceput. Concentreaza-te putin pe viata ta si vei avea numai de castigat. Iti doresc multa putere!!!

2 02 2015
I. Adrian

Iubirea adevarata este constanta. Daca nu primesti asa ceva, oricat ti-ar fi de greu roaga-te lui Dumnezeu si cere-I putere sa pui capat oricarei legaturi. Amintiri raman dar cu timpul vor fi acoperite de altele mai frumoase. Cere tot lui Dumnezeu un om care sa te respecte si care sa te sprijineasca in demersurile tale pentru a fi fericita si pentru a face si pe altii sa cunoasca aceasta stare.

Cu consideratie,

A

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: