Alexandru I.

4 03 2013

Nici nu stiu de ce sunt aici…nu cred ca sa ma plang, poate doar ca sa imi aduc niste justificari.
Problemele mele poate nu sunt asa grele pentru unii, poate chiar neimportante. Dar eu am ajuns, sufleteste, la un stadiu pe care il cred fara sanse de iesire.

Sunt un ratat. Nu e o lamentare, e co constatare. Pur si simplu nu ma mai pot adapta la cerintele societatii. Tot universul meu se invarte la jurul unei facultati nenorocote, pe care pur si simplu nu pot sa o termin, nu vreau, dar am destule presiuni din partea rudelor, certurile cu parintii au devenit mai intense. Pana si cu iubita am ajuns sa am probleme.
Teama mi-e ca daca renunt, n-o sa ma mai vrea nimeni. Toata lumea pune pret pe studiile astea, iar eu nu le pot finaliza.

V-am spus ca problemele mele pot parea deloc grele, dar pur si simplu cand ma uit in oglinda, nu ma pot abtine de la a vedea ratatul pe care l-ar vedea si altii daca mi-as urma dorinta,
Asa ca daca mor, sau traiesc, oricum pierd oamenii dragi din viata mea. Dar macar daca mor, nu o sa fiu constient de asta.

Anunțuri

Acțiuni

Information

10 responses

4 03 2013
addsalu

––––––––––––––––––-
Stef a scris:
––––––––––––––––––-

Alexandru,
Problemele fiecarui om sunt importante in masura in care el le considera importante si in masura in care aceste evenimente reusesc sa-i puna piedica in a merge mai departe.
Da-ne detalii despre situatia ta. In ce a esti, ce studiezi ? studiezi la o facultate privata sau la o facultate de stat ? Ce relatie ai cu parintii ?
Ai ajuns intr-un mement tensionat al vietii tale, moment in care simti probabil ca nu mai ai energie. Ai sa te minunezi cand vei vedea ca inauntrul tau exista foarte multa energie pt a merge mai departe imediat dupa inlaturarea obstacolului care momentan te sufoca.
Exista multe posibilitati de rezolvare. Poate un tranfer la o facultate care iti place, poate o noua facultate(depinde ce an esti), o discutie sincera cu parintii, un moment de ragaz in care sa-ti odihnesti mintea si sa te reevaluezi, in care sa iti faci o lista de prioritati. Poate va fi de ajuns sa-ti faci o idee de viitor si sa te gandesti cam unde vrei sa ajungi si ce ti-ar placea sa faci exact in viata. Sunt multe. Pt a gasi o solutie optima, va trebui sa studiezi problema din toate unghiurile, sa ieiin calcul posibilitatile REALE de despasire a acestei tensiuni.
Asteptam detalii, nu te grabi, graba nu face decat sa te duca in pragul disperarii.
Numai bine !

––––––––––––––––––-
Alexandru I a raspuns:
––––––––––––––––––-

A trecut o luna…am incercat, dar nu pot pur si simplu sa ignor problemele. Lumea e asa cum e, si nu permite asa ceva. E si normal, cred.
Cu parintii am o relatie tensionata…cu toata lumea am o relatie tensionata, de altfel. Toti au niste asteptari pe care eu nu le pot indeplini. Nu pot! Am incercat, am esuat, am incercat din nou, si dehgeaba. Si nu-i condamn. E normal sa te ridici la niste standarde, si daca nu poti…e sfarsitul. Nu pot sa fiu ca restul lumii.
Si imi doresc, imi doresc sa traiesc. Dar nu marginalizat pentru ca nu pot ceva. N-as rezista, n-as putea indura sa fiu parasit de toti pentru ca am fost un ratat. Prefer moartea.
Poate ca unii vor crede ca sunt un plangacios rasfatat, ca altii s-au descurcat si in situatii mult mai grele. Dar nu pot, nu mai am cum sa fiu ca ei, sunt stricat, sunt o masina de consumat mancare si aer. Un nimic.

Ma bucur ca mai sunt si oameni ca voi, cei de aici, in special cel ce a creat blogul asta. Nu stiu cine e, dar ii multumesc. Voi sunteti oamenii care isi merita fiecare clipa din viata lor, mai ales cele frumoase.

Va multumesc mult. Imi doresc sa fiti fericiti.

––––––––––––––––––-
miss a scris:
––––––––––––––––––-

Draga Alex,

Daca facultatea aceea te nelinistete atat de mult… atunci fa ceva in sensul acesta; Ingheata-ti anul pana iei o hotarare. Dar nu merita viata ta orice de ce studii ar fi vorba…Intereseaza-te, de abia a inceput semestrul 2 si cred ca se va putea.
Tu insuti spui, ca in alte conditii nu ti-ai dori nicidecum sa mori… Atunci rezolva lucrul care te nelinistete; cei care te iubesc o sa inteleaga (pana la urma), iar altii stai tu linistit ca nu facultatea ta ii intereseaza. Daca e sa vorbeasca rau de cineva, sunt oameni care o fac si sa fii poleit cu aur!! Asa ca reconsidera-ti gandul si decizia.

Cu siguranta sunt multe lucruri frumoase in tine, dar din pacate stima de sine ti-a scazut muuult. O facultate nu e un capat de lume….. Tu esti important! Uite, un om care scrie frumos si corect ca si tine, cu siguranta e un om educat, finut, iata deja doua calitati si inteligent!

Cu drag,miss
––––––––––––––––––-

5 03 2013
addsalu

––––––––––––––––––
Stef a scris:
––––––––––––––––––
Alexandru,
Te rog sa fii mai explicit. Ce pretentii si ce asteptari au “ceilalti” (specifica care sunt acestia) de la tine ?
Una este facultatea, am inteles. Iar tu spui ca nu poti face fata (in ce an esti? in primul ?).
Te rog sa incerci sa ma lamuresti asupra problemelor tale, spui ca ai mai multe insa nu le specifici. Cum iti spuneam, nu te grabeste nimeni, ia totul incet, pe pasi si mai precis.
Vii aici dupa o luna si spui ca iarasi ai incercat, insa eu nu pot ghici ce anume si cum ai incercat in rezolvarea….a ce ?!
Calmeaza-te si vorbeste cu noi, nu singur !
Care sunt problemele tale ?
Cu stima, Stef.

6 03 2013
Magda

Draga Alexandru,

Ratat profesional nu exista.Oameni care isi schimba profesia exista fara numar.
Mentionez ca numele tau inseamna „lege pentru toti„,deoarece lex in latina inseamna lege iar andru andros etimologic determina cuvintul androgin,adica femei si barbati, deopotriva.
Hai sa facem bilantul situatiei tale: daca depinzi financiar si decizional de parinti si ai prietena,in loc de sotie,cred ca esti foarte tinar,in primii ani de viata adulta.
Consideram ca barbatul de 20 si ceva de ani,nu are acele valori ,pe care societatea le considera fundamentale: bani,haine, casa, masina, diploma,sursa de venituri,relatii `sus puse`,sotie si copii.
Barbatul de 20 si ceva de ani are tinerete,sanatate si dinamism pentru care absolut toti barbatii „realizati „in jurul virstei de 70 de ani,ar da absolut toate valorile materiale,pe „nimicul pe care-l ai tu.
Ai toata viata ta in fata,ai putere sa o urmezi si bunul Dumnezeu binevoieste sa-ti arate devreme, ca drumul pe care-l urmezi nu este drumul tau.Atit.Schimba-l si traieste fericit.
Doi ani la munca cimpului in strainatate iti vor fortifica muschii si-ti vor curata sufletul.Vei avea bani, sa o pornesti din nou pe cont propriu si crede-ma,ca vei sti perfect de bine,incotro.
Sti de mic copil ce trebuie sa faci,stiai dintotdeauna. Esti liber sa faci orice doresti,insa oamenii ca tine sunt opriti de destin de la implinire sufleteasca, in orice alt domeniu decit cel pentru care au fost creati.
Citeste povestea lui Iona din Biblie si-ti va fi mai clar cum functioneaza misiunea incredintata de Ceruri si ignorata de om.
Zimbesc,pentru ca stiu ca scriu unui om deosebit,ales in cartea vietii cu mult timp inainte sa se fi nascut.In adincul sufletului si tu o sti,la fel de bine.Cind te vei hotari,lasa-te dus de mina nevazuta si accepta pierderile , pentru ca darurile vietii tale cer sa li se faca loc in vistieria ta.
Cu calde imbratisari si multe ginduri bune,
Magda.

10 03 2013
Alexandru I

Va multumesc tuturor pentru gandurile bune.
Saptamana asta a fost, cred, cea mai grea din viata mea. Aveam deja planul facut, imi plregatisem, subtil, despartirea de cei din jur. Si apoi mi-am amintit ca am postat aici de curand, si am vrut sa vad daca mi-a scris cineva.
Am citit si am recitit cuvintele voastre, si m-am chinuit sa caut motive ca sa nu fac pasul, dar am luat un pic de la fiecare, si am ajuns la o posibila solutie. Nu e nimic batut in cuie, dar mi-a dat o speranta, care pentru mine inseamna enorm.
De la Stef mi-am dat seama ca daca ma linistesc, o sa reusesc sa vad lucrurile mai bine, Magda m-a invatat ca pot face orice vreau, si ca am un loc special, undeva, asa ca m-am hotarat sa incerc ideea cu inghetatul studiilor si plecarea in strainatate, iar de la Miss am aflat ca si in cele mai grele clipe pot fi special, si inca am unele calitati pe care le pot folosi.
Va multumesc tuturor, si celor care chiar daca nu au scris, mi-au citit durerea, si mai ales celor care mi-au scris, si ale caror cuvinte m-au scos din disperare. Nici nu stiti cat de mult a insemnat, sa stii ca unui strain ii pasa de tine. Nu am plans in viata mea asa de mult ca in seara asta. Si ii multumesc lui addsalu (l-am cautat pe Google, ce-i drept) si stiu ca tot ce face aici e din pura dorinta de a-i ajuta pe altii.
Azi cand m-am trezit, am simtit nevoia sa ma duc la biserica. Nu sunt credincios de fel, dar nu stiu de ce, azi o sa merg.

Va multumesc din suflet. Sunt bine. Sunt in sfarsit, mai bine.

10 03 2013
addsalu

Draga Alexandru,

Ma bucur din suflet ca te-ai trezit cu alte perspective! Este un pas important! In acelasi timp insa, te rog mult sa nu fii dezamagit daca acele stari sau ganduri sumbre ar putea reveni la un moment dat! Este esential sa stii ca ele sunt ca niste valuri, care uneori te ridica, alteori te coboara mai jos decat ti-ai dori. Stiind lucrurile acestea, te poti pregati din timp pentru clipele in care esti jos: facand miscare, mancand ceea ce trebuie (sa nu-ti lipseasca din meniu fructele si legumele proaspete), mergand la biserica in mod regulat, citind o carte buna, citind un pasaj din Biblie (in mod special din Noul Testament, din Evanghelii, din viata lui Iisus) in fiecare zi, rugandu-te si, nu in ultimul rand, discutand cu medicul tau despre starile pe care le ai, pentru a putea evalua daca ai nevoie de anumite suplimente. Vei vedea ca vei putea trece mult mai usor decat acum peste tot!

Dumnezeu ne-a creat cu capacitatea incredibila de a ne vindeca. Uneori insa, aceasta vindecare se produce foarte lent si este impiedicata de anumite obiceiuri paguboase pe care, fara sa ne dam seama, le-am adoptat. Atunci, in mod special, avem nevoie de ajutor, indiferent daca acest ajutor inseamna, de exemplu, un supliment natural (cum ar fi extractele de sunatoare, sau suplimentele de magneziu, de potasiu, de zinc ori chiar de calciu, in functie de ce constata medicul tau ca ai avea nevoie), de mai multa miscare (atunci cand facem sport organismul nostru elibereaza endorfine, care sunt asa-numitii hormoni ai fericirii si ne ajuta sa ne simtim bine) sau de orice altceva. Iar rugaciunea si cautarea prezentei lui Dumnezeu nu a stricat niciodata, ba dimpotriva… Asa cum poti constata si singur, oamenii care au petrecut timp mult in felul acesta au avut muuuuult mai putine probleme precum cele de care ne izbim aici…

Te asteptam din nou alaturi de noi, ori de cate ori ai putin timp liber! Si, de ce nu, te asteptam cu o vorba buna, de incurajare, pentru altii de pe site care trec prin clipe grele. Dincolo de latura umanitara a acestor gesturi, vei vedea ca si lucrul acesta te ajuta sa te simti bine, intrucat si cand facem astfel de lucruri organismul nostru secreta endorfine… Ciudat, nu-i asa? Si totusi, asa functionam… Ne-a creat un Dumnezeu inteligent, si functionam la parametri optimi facand bine, fara sa cautam sa primim ceva in schimb…

Cu prietenie,
Adrian

10 03 2013
Alexandru I

Va multumesc din nou…stiu ca nu e asa de usor pe cat pare, si mai am de trecut prin multe, dar azi a fost prima zi frumoasa din viata mea, dupa ani de zile ne nervi, stress, frustrari, si convingere ca trebuie sa mor.
Stiu ca starile pot sa revina, dar acum stiu si ca pot scapa de ele. Incetul cu incetul, sper sa trec peste toate obstacolele. Acum…am timp.
Azi am fost la biserica, si cum nu prea cunosc ritualurile de acolo, am stat mai la o margine. Dar nu mi-a pasat, am vrut sa-I multumesc. Nu pretind ca stiu cum arata, sau daca ce scrie in Biblie e adevarat, dar stiu ca exista, si i-am multumit, pentru zile ca cea de azi, pentru lucruri marunte, dar frumoase, si mai ales pentru oameni ca voi, carora le-a pasat de un strain oarecare, si caruia foarte probabil ca i-ati viata.

Aseara am gasit un blog, al unei fete care si-a scris in fiecare zi lucrurile frumoase care i s-au intamplat. Am decis sa fac si eu la fel. Am sa scriu aici lucrurile din prima zi. Sunt putine, dar pentru mine a fost ceva urias.

– azi am zambit cand m-am trezit;
– am iesit sa vad orasul, dupa 3 luni;
– am aplicat la un job care imi place, si ma bucur, chiar daca poate n-o sa il iau;
– am vorbit cu mama, dupa mult timp;
– o fetita in autobuz a ras cu mine si mi-a facut cu mana cand a coborat;
– am mancat pufuleti;
– nu am mai plans;
– azi am trait.

Va multumesc inca o data.
Promit ca o sa mai intru in starile mai bune, si o sa incerc sa ii ajut si eu cat pot pe cei care sunt la fel ca mine.

11 03 2013
Stef

Alexandru,
Ma bucura puterea cu care poti transmite emotiile si asta imi arata cata energie ai in rezerva. Suficienta pentru a trece obstacole importante si perioa poate mai lungi uneori de dezolare. Ma bucura faptul ca ti-ai regasit credinta, esenta simtamintelor tale. Ma bucur ca iti dai voie sa te bucuri si iti acorzi timp. Desi nu exista, timpul este un concept extrem de important. Ai fi putut sa nu mai fi…..si totusi, iti acorzi timp de supravietuire, apoi timp de a trai cu adevarat. In cel mai probabil caz, obstacolul sau pericolul nu este depasit intru totul, insa ai reusit sa invingi si sa faci in asa fel incat sa domine starea de bine. Cand vei fi pregatit, te asteptam sa le si diseci pentru a nu te suprinde vreodata vreun simtamant propriu sau vreo reactie. Este doar o lectie de autocunoastere. Cei de aici doar asista, tu rulezi intregul proces, tu descoperi problemele, la fel descoperi solutiile, tu aplici, tu concluzionezi. Forta este a ta, cei de aici doar te insotesc in perioadele grele si iti reamintesc ca exista rabdare, timp, cunoastere,etc.
Numai bine iti doresc, sa ne auzim sanatosi !

11 03 2013
miss

Bineinteles Alex,

Si mai gandeste-te ca e pacat ca oameni buni si sinceri ca si tine sa se piarda, iar oamenii corupti, rai si interesati sa o duca bine….

Facultatea nu e primordiala (o sa faci daca si cand o sa vrei; acum se fac facultati la orice varsta) si calitatea umana; aceea e importanta. Desigur ca oameni rai si josnici sunt la tot pasul, sa-ti faca probleme si sa te faca sa nu mai ai incredere in tine;

Mult succes, sa mai scrii, cu drag, miss

28 12 2013
me

am stat si m am gandit sa scriu…sa nu scriu…si daca scriu nu ma crezi. Nu o fac pt tine neaparat, ci pt toata viata mea pierduta in zadar. Puteam sa fiu profesoara daca ferminam o facultate. Nu a fost sa fie. Am zis tot ca si tine de ce sa termin acea facultate? Nu pot…Nu vreau…Iti dau eu un motiv. Ca sa nu te trezesti 12 zile la rand la 6 dimineata sa tragi de fiare si sa cari din greu ia incearca, de vezi cum e?
Daca terminam facultatea eram profesoara. Am renuntat in anul 2. Gandeste.te sa nu ai sambata, duminica, zi sau noapte, Paste si Craciun la serviciu, 4 zile la mare ai citit bine adica 3 nopti ca ultima zi a fost pe drum si asta prin bunavointa unei colege stii ce inseamna asta? Ah cat as da sa pot da timpul in urma…doar 2 ani de studii imi lipsesc…

28 08 2015
IN MEMORIAM

SPER CA AZI esti muuuuuuuult mai bine…………..nu-i ASA ?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: