O Fara nume

24 08 2012

buna. am si eu o mare problema… st insarcinata si iubitul meu imi zice k dk nu avortez imi voi kreste kopilul singura… ai mei nici unul nu stiu, dar mie si frika s le spun deoarece simt o raceala, nici ei makar nu m iubesk, park nu as fi fiika lor. suntem 2 fete la parinti, sora mea e iubita si apreciata in toate, dar eu st ”oaia neagra” a familiei, kyteodata m gandesk k my bn muream si eu la nastere(k a murit o sora de a mea) si poate si de asta ai mei m urask asa… am incerkat de 2 ori s m sinucid…m simt parasita de toti

Anunțuri

Acțiuni

Information

8 responses

24 08 2012
addsalu

Draga ”Fara nume”,

Din pacate, povestea ta trista este povestea multor tinere care vad in persoana de langa ele Fat-Frumosul calare pe un cal alb care sa le scape din inchisoarea in care simteau ca se aflau pana atunci. Si totul merge bine si frumos pana cand apar primele evenimente neprevazute si neplanificate, cum este vorba, in cazul tau, despre aceasta sarcina nedorita.

Nu pot sa nu te intreb daca poti avea vreo garantie ca el, barbatul pe care il iubesti, va ramane alaturi de tine daca tu vei face ceea ce iti spune. Cu siguranta ca va pune din nou in discutie lucrul acesta atunci cand va aparea o alta problema – rezolva TU problema in care ati intrat AMANDOI sau, daca nu, eu te parasesc!

Sincer, este extrem de urat din partea lui sa puna problema in felul acesta! Foarte, foarte urat!

Problema este intr-adevar delicata, mai ales ca tu ai situatia pe care o ai in familie si nu te poti astepta la cine stie ce ajutor din partea lor.Pe de alta parte insa, iti pot confirma faptul ca un avort te poate lasa cu numeroase traume si sechele nu doar psihice, cat si fizice. Sunt femei care nu au mai putut avea niciodata copii in urma unui avort! Nu iti poti imagina sentimentele de vinovatie, depresia, gandul ca daca ar fi procedat altfel lucrurile nu ar fi fost atat de dramatice pentru ele!

Avand in vedere insa istoricul tau (spui ca ai doua tentative de suicid), eu sincer nu iti pot recomanda decat sa pastrezi copilul! Da, iti va fi cu siguranta greu, insa te asigur ca iti va fi cu mult mai greu daca avortezi! Mica faptura pe care o porti in pantecul tau nu are nici o vina! A luat fiinta in urma unei iubiri pe care o credea curate, iar acum viata sa depinde de tine! Da, ai gresit, insa te rog din suflet sa te gandesti BINE inainte de a adauga acestor greseli si o crima. Da, va fi greu, insa te asigur ca Dumnezeu nu te va lasa si ca iti va onora decizia, nu va ingadui sa mori de foame, ci te va ajuta sa treci cu bine peste toate aceste lucruri, chiar daca poate nu in felul in care iti imaginezi tu acum. Ce iti pot spune este ca acum ai doar lucruri si persoane pe ale caror sentimente sau intentii nu esti sigura, pentru care nu poti garanta in nici un fel. Deci, nu e ca si cum ai renunta la cine stie ce! Daca vei avorta insa ma tem pentru viata ta, ca nu vei face fata nici depresiei, nici sentimentelor de vinovatie!

Ce iti pot spune este ca viata unui copil te schimba radical! Oricat as fi fost de obosit si de stresat peste zi, cand veneam acasa si il vedeam pe piciul meu zambind, gangurind, jucandu-se, ma simteam implinit si uitam de tot restul!

Capul sus, fa ceea ce trebuie, roaga-te si ai incredere in Dumnezeu! Iar El a promis ca nu ne va lasa daca avem incredere in El!

Cu prietenie,

Adrian

24 08 2012
miss

Subscriu total la ceea ce a spus Adrian!

Nu avorta, fata draga, copilul tau e cel mai important, nu un barbat las (nici nu exista termen de comparatie!!). Iar in ceea ce-i priveste pe parintii tai, da se intampla uneori ca parintii sa prefere unul din copii, in mod gresit si subiectiv desigur, dar esti tot fata lor si eu tind sa cred ca dupa ce le va trece „supararea”, te vor ajuta sa-ti cresti copilul, sau te vor ajuta putin acolo (orice mic ajutor conteaza). La fel si sora ta; nu cred ca vor ramane indiferenti la nevoile tale!

Cum a spus Adrian, un avort te poate marca definitiv, in rau, dar pe de alta parte, daca tu in situatia care esti, lupti sa aduci copilul pe lume, cu siguranta acest lucru (motivatia suprema: copilul tau) iti va da curaj, te va emancipa ca persoana, iar ca mamica, te poti transforma intr-o femeie puternica!!

Iti tin pumnii,miss!

24 08 2012
claudiudoris

Salut.
Imi pare rau pentru problema care a aparut in viata ta.
Viata ta poate sa inceapa de undeva de aici,te gandesti ce sa faci sa avortezi sau sa pastrezi sarcina.Daca avortezi cum a spus Adrian poti avea altfel de probleme,insa daca motivatia ar fii copilul care va veni,iti va da curaj si forta sa lupti,nu stii nici o data ce va fii in drumul tau din aceasta viata,nu vei stii ce avantaje iti va oferii viata,si din contra poate parintii tai pana la urma te-ar ajuta catusi de putin.Stiu cat poate sa fie de greu chiar daca nu am trecut eu insumi prin asta,imi inchipui cat este de greu chiar si decizia care vrei sa o iei.
Iti cunosti mai bine uneltele,si tu singura vei stii mai bine ce ai de facut.
Fii tare iti transmit o imbratisare.

25 08 2012
Bogdan

Avortul este un subiect discutabil. Parerea mea este ca daca unii vad lucrul asta ca fiind un pacat, asta nu inseamna ca trebuie sa distrugi 2 vieti ( a ta si a copilului), sincer, oamenii care fac copii fara sa aiba o baza de niciun fel mi se par mai iresponsabili decat cei care fac avort. Adica daca tu consideri ca ai mintea si situatia care sa iti permita sa cresti si sa educi un copil, atunci pastreaza sarcina, daca nu, e un mai mare pacat sa distrugi o viata pentru simplul fapt ca religia nu tine cont de anumite situatii si caracterizeaza pacatele ca prospectul unui medicament, insa fara sa se tina cont de alergii si efecte secundare.
Oamenii in general, cand nu sunt pusi in situatii cum e a ta, recomanda tot timpul sfatul cel mai diplomato-religioso-eroic. Sunt aiureli, ca desi lumea te impinge din impulsuri de grandomanie sau marinime sau cochetare cu Dnzeul, o sa vezi cand ai cu adevarat nevoie de ajutorul lor cum va fi. E o decizie pe care trebuie sa o iei tu si sa o raportezi la viata si posibilitatile tale. Cand exista o problema de genul asta, demnitatea, virtutea si sfintii devin lucruri caracteristice oamenilor care n-au probleme.
Asta cu lasitatea barbatului e o f. mare aberatie, pt ca un copil trebuie facut la momentul potrivit, nu la momentul cand saracul om simte ca nu ar putea face fata. Asemenea sfaturi au dus la multe specimene nascute azi care sau ajung aici pe site – in cazul cel mai bun SAU fac pe altii sa ajunga aici pe site – cazul cel mai intalnit. Oameni care fac copii cu o educatie precara, fara nicio pregatire, in ideea sa nu se puna rau cu Domnu, insa au fost curajosi 😛 . E o mare diferenta intre curaj si curaj fortat de situatie (care se mai numeste si chin).

25 08 2012
claudiudoris

Ai dreptate Bogdan.

26 09 2012
death_note

Mai bine fa copilul, iar daca nu vrei sa-l cresti sau n-ai posibilitatea sa-l cresti, da-l spre adoptie. Sunt multi oameni care-si doresc copii dar nu pot sa-i faca, parerea asta e sa cauti sa-l dai spre adoptie. E pacat sa avortezi, si cine zice ca nu este face o mare greseala (sigur e barbat :)) ). Nu vreau sa supar pe nimeni, asta e parerea mea si atat. Multa sanatate si fericire iti doresc. Te pup

17 10 2012
Angela...salvata prin HAR

Lasa copilul,lasa viata sa rasara.Avortul este ucidere pentru ca viata este deja acolo….Sunt multe centre care te vor ajuta cu lapte si hainute deci nu descuraja ci infrunta cu barbatie viata…Nu iti va parea rau ca ai lasat o viata sa rasara ci iti va parea rau daca o pierzi ca nu te vei mai intalnii cu ea niciodata….

12 06 2015
IN MEMORIAM

Ce decizie ai luat? CUM esti ?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: