Ingerul negru

3 11 2011

salut,a venit ziua in care sa scriu si eu calvarul prin care trec.nu credeam ca o sa ajung vreodata sa ma gandesc la sinucidere si nu ii intalegea pe cei ce faceau asta ba chiar ii deipretuiam intr-un fel.poate ca asta este si pedeapsa primita sa trec si eu prin asa ceva si sa simt ce au simtit si cei ce s-au sinucis.totul a inceput acuma un an cand am inceput sa ma simt din ce in ce mai rau,sa ma intepe inima sa ma simt slabit,fara vlaga,etc.dar nu le-am luat in considerare pana nu am facut mai multe analize si am ajuns la concluzia ca am o dereglare hormonala si mai eact hipertiroida,sau basedow graves.de atunci totul a luat-o razna inclusiv eu.ochii mi s-au unflat in cap ca la un melc si ma dor stare de depresie,anxietate care s-a transformat in una generalizata,nu am nici un pic de vlaga nici un pic de energie chiar parca storc si ultima farama de energie ca sa fac fata la servici care este si el unul obositor.lucrez in ture si programul este de 12 ore,si mai bag si ture de noapte etc problema cea mai mare nu este cea fizica,problema este ca m-a distrus din punct de vedere psihic nu mai am incredere ca pot face ceva cu viata mea,am o memorie foarte proasta,uit f repede,nu mai am capacitate de a lua decizii,sunt mereu apatic ce s amai sunt o umbra a omului care am fost.pana mai acum un an eram un om normal cat se poate de fericit si impacat cu mine.insa in momentul cand iti pierzi drumul in viata,logica,memoria si orice ambitie de a mai face ceva instinctul de autodistrugere incepe sa il egalizeze pe cel de supravietuire.in m in momentul cand il depaseste e clar ca ajungi sa te sinucizi.eu deja am ganduri de sinucidere de mai bine de o jumate de an,cu planuri exacte cu date concrete.odata am fost f aproape sa inghit mai multe pastile insa ceva m-a oprit si m-am bagat la somn.dar in stiulul acesta nu cred ca o sa mai prin un an de viata.nu vreau sa traiesc ca un paria la care sa se uite toti ciudat sa zica uite-l si pe asta a inebunit.si poate chiar au dreptate ceva s-a intamplat de m-a dereglat in felul acesta.traiesc mereu cu frica ca o sa se intample ceva imi fac numai planuri negative,imi e frica de lucruri care poate nici nu se intamplaasta stiu ca e anxietatea.am fost si la cativa psohologi si acuma mai merg la unu dar simt ca nu ma ajuta cu mare lucru.oricum pt ei sunt o sursa de bani,asa ii simt.cel mai mult ma doare ca am o familie care m-a iubeste,parintii fratii,verii ,prietenii.dar eu nu mai pot sa rezist simtandu-ma asa de prost.daca candva eram foarte inventiv si perspicace acuma sunt un retardat care nu mai intalege bine cat fac 2cu 2 si asta ma intriga cel mai mult ca nu mai pot sa fiu normal si sa realizez lucruri relativ usoare alta data.totul acuma mi se pare asa de complicat parca nmc nu mai are logica.nu mai pot sa invat nmc sa progresez sunt ca unul care este retardat mintal.imi pare rau ca va scriu asa de mult si sper sa nu ajung langa madalina manole.

Anunțuri

Acțiuni

Information

43 responses

3 11 2011
7soapte

Draga, „ingerul negru”

Poate nu iti spun ceva nou insa dereglarea pe care o ai o are peste 50% din populatie, asadar…..daca te vei uita mai bine in jurul tau s-ar putea sa realizezi ca traiesti printre ei ! Hipertiroida se tine sub observatie prin medicatie, adrevarat.Cativa dintre prietenii mei au aceasta afectiune.Fac conroale perioadice si unii au ajuns deja in punctul de a intrerupe medicatia(evident afectiunea poate reveni).Este absolut normal sa ai simptomele specificate ! Vei reveni la normal, crede-ma ! Stiu ca starea prin care treci este una neplacuta, dar esti de acord cu mine ca o demisie cand „NU MAI POOOOT” este incomparabil mai buna decat renuntarea la viata? Este evident ca mica afectiune te-a dat peste cap si ti-a scuturat un pic psihicul.Si ? Ce se va intampla ? Iti cere cineva sa fii super-man ? Iti imaginezi ce vor spune ceilalti despre tine „uite-l si pe asta, a inebunit!”…..de unde stii cum gandesc altii ? Tu asta gandesti despre un om care face tratament provizoriu ? Respecta-te ! Stresul poate declansa dereglari hormonale la nivelul glandei tiroidiene, crezi ca este nemaivazut ? Nu esti aptipic, esti NORMAL ! Vei face tratamentul si te vei simti mai bine.Ti-am spus, garantat! Este foarte bine ca mergi la un psiholog.Poate nu l-ai intalnit pe cel mai potrivit ! Alege unul prin recomandare, iti pot sugera sa mergi la o terapie in grup unde totul este mult mai animat, nu te plictisesti si interactionezi cu ceilalti intr-un mod constructiv ! Cauta pe internet grupuri de psihodrama, grupuri de terapie! Nu ti-ai pierdut drumul in viata, ar fi de dorit insa sa-ti acorzi un pic de ragaz, ai pretentii mari de la tine ! Nu este rau, dar pentru asta mai ai nevoie si de aer ! Cand ti-e teama de ceva intreaba asa: si ce ? Si ce daca se va intampla asta sau asta….etc ? Nu cade cerul si nu are sa fie ceva iremediabil ! Incearca sa faci ceva ce iti face placere.Orice ! Un hobby, o carte, o iesire cu prietenii.Si nu in ultimul rand scrie aici.Este important sa te eliberezi ! Nu este retardat(ce cuvinte urate folosesti cand faci referire la tine ! ). Te grabesti doar sa fii perspicace constient fiind ca ai obosit. Odihneste-te, dormi, mananca, plimba-te….repet: respecta-te ! La ce este buna munca fara tine ? Pentru cine muncesti ? Iti vei reveni, nu te mai invinovati pentru ceea ce nu poti face.Spune: asta nu pot sa fac, si ??? Si nu se va intampla nimic.Vei fi bine ! 🙂 Curaj, suntem alaturi de tine !

4 11 2011
mica

Inca mai traieste dna doctor oftalmolog Paunescu Vaida Elena. Este singurul doctor din Romania care trateaza Basedow. Caut-o, inca mai practica intr-o policlinica privata. De acolo trebuie sa incepi. Apoi opereaza tiroida. Dezechilibrele grave hormonale nu pot fi tratate de psihologi. Dar efectele lor sunt dezastruoase!! Succes! Te rog sa iei in serios ce-ti scriu fiindca sora mea a trecut, si eu alaturi de ea, prin acest cosmar!
Doameajuta

19 02 2015
Tinel

Mesajul dumneavoastra m-a indreptat catre dna dr Vaida. Este cu adevarat minunata!
Multumesc pentru ceea ce ati scris!

12 11 2011
Rudi

Va rog mult, stie cineva in ce policlinica privata poate fi gasita dr. Paunescu Vaida Elena ?

21 12 2011
Briciu Ligia

La policlinica Hipocrat de pe bdul Basarabia. vezi pe google tel+programare

22 12 2011
ingerul negru

acum am citit dupa ceva vreme mesajele voastre si va multumesc pt incurajri sa fiu sincer mare diferenta nu e la fel ma simt.stiti ce e cel mai nasol sa traiesti fara speranre si fara vise asta simt de un an incoace,parca traiesc asa din inertie ma simt resemnat si plafonat fara nici un plan de viitor doar asa in bataia vantului.
nu stiu ce sa zic daca dupa operatie o sa ma simt mai bine sau la fel.as vrea sa am un buton sa imi dau un restart la unitatea centrala,pe langa restul afectarea sistemului nervos mi se pare cea mai nasoala treaba mai rau decat cancerul pt ca acolo chiar daca esti grav afectat fizic multi lupta din punct de vedere pshihic si asta ii ajuta.dar ce te faci cand e invers cand psihic nu mai esti bun de nmc cu toate ca ai un corp aproape sanatos?cand fara sa vrei iti vin in cap ganduri sinucigase si doar durerea imensa pe care le-ai provoca-o celor apropiati si numai gandu la asta te opreste sa faci asta.poate era si ceva latent care astepta sa se declanseze de cand eram mai mic si de care nu mi-am dat seama pana acuma.cineva mi-a zis ca cei puternici supravietuiesc si cei slabi mor.poate eu sunt unu dintre cei slabi,

25 12 2011
7soapte

Ingerul negru,

Numai simplul fapt ca scrii aici, ca ai curajul si puterea de a-ti analiza starea….dovedeste cata forta ai. Vei gasi in tine forta de care ai nevoie pentru „trezirea la viata”, vei gasi CREDINTA de care ai nevoie pentru a crede in tine, in viitor, in dragoste, in lucrurile ce dau gust vietii ! Vei vedea, noi avem incredere in puterea ta ! 🙂 Te pupam si iti dorim un Craciun Fericit, iti doresc sa te bucuri de lucrurile simple si sa ai parte de linistea sufleteasca !

6 01 2012
ingerul negru

au trecut si sarbatorile si parca nu am reusit si nu reusesc sa schimb nmc la mine.aceleasi ganduri negative pline de idei de sinucidere pt ca ma simt atat de slab,a disparut si ultima urma de speranta de ambitie,de iubire si placere pt viata.acum imi dau seama cat de bine e cand esti sanatos din punct de vedere psihic, cand gandurile tale zboara catre alte lucruri .nu o iau la vale asa cum vor ele.simt de multe ori caa nu le mai controlez eu,ca ma controleaza ele pe mine.am citit destule pe tema asta stiu ca reprezinta o stima de sine foarte scazuta si eu-l meu este pe cale de disparitie.cand nu mai crezi in tine e ca si cum te-ai pierde intr-o lume fara speranta in care plutesti la intamplare sau in deriva fara sa ai o ancora ca sa te poti oprii.sa nu credeti ca m-am rugat ca nu am meditat cu toate astea nu reusesc sa il gasesc pe omul de alta data.oricum nu as putea sa continui asa la nesfarsit tot sper ca intr-un fel sau altul sa imi revin dar zilele trec si speranta moare usor,usor.oricum lumea inca din antichitate au mai luat-o razna oamenii,si-au pierdut sanatatea mintala alti sau sinucis,altii u fost internati si nu au mai iesit niciodata(si aici am citit de oameni geniali care nu si-au mai revenit) din ospicii,poate e si o selectie naturala ca si la animale.cine stie cum o sa se termine totul pana la urma nici eu nu stiu doar ca ma simt ca o epava,intr-o lume paralela.

7 01 2012
Bogdan

Complicata stare, la problema cu bolile, eu am o varianta care cel putin am observat-o in jurul meu, cam toti putem face orice boala daca psihicul ne indruma spre ea. Ceea ce in cazuri de sanatate fizica buna sunt absurditati care din pacate se intampla.
Cat despre ce simti, referitor si la partea cu eul, cred ca acum simti un rezultat al unor cauze care au dereglat treptat in timp acea „incredere de sine” de care zici ca lipseste. E probabil foarte greu sa iesi din situatia asta, pentru ca in mintea ta exista mereu vocile si motivele ca sa revi la starea de depresie sau de lipsa de incredere pe care o simti momentan. Dar tot ce e provocat poate fi sters sau poate fi anulat prin acumularea de feed back pozitiv. De asta, dupa ce o sa depistezi cauzele care te tin jos, e bine o perioada sa eviti cauzele si oamenii care fac asta si vocile care au dus la asta (pe care acum le consideri ca fiind vocea ta interioara), pana ridici putin moralul. Si cand moralul e ridicat, lucrurile vor decurge mai pe gustul tau. Deocamdata stai intr-o stare proasta asteptand sa vina ceva bun exterior sa te scoata din starea asta (e ca si cum in perioada cand erai bebelus inghiteai cerceii mamei, si dupa 10 ani speri ca vei gasi aur in closet), cand de fapt toata viata e bazata pe principiul actiune-reactiune si actiunea ar trebui sa vina din interior, nu invers, e imposibil cand ai o stare proasta sa apara ceva atat de bun care sa iti schimbe starea, e posibil doar daca tu incepi sa gandesti intr-un mod care sa fie util pt tine (nu neaparat pozitiv). Pana si nickname-ul e un rezultat al nesigurantei, daca ingerul in loc sa fie alb, e negru, inseamna ca e un inger mai periculos, o tentativa interesanta de a face depresia sa sune cool. Parerea mea e ca te-ai obisnuit/adaptat la ceva ce nu trebuie mult prea repede, ca oameni avem posibilitatea schimbarii in fiecare dimineata, dar lasam vocile sau pe altii sa ne faca sa gandim altfel propria viata si propriile actiuni. Acolo gresim toti, acolo gresesti si tu, si din pacate ne ghidam viata dupa niste lucruri care ne definesc ca fiind ceva ce nu suntem.

ca sfat pt inutilitate („ma simt ca o epava”) : inchide-te o ora intr-o camera singur, in liniste, si gandeste-te exact ce vrei sa faci cu viitorul tau, iar pe urma in fiecare zi fa cate un mic pas spre realizarea obiectivului. Asta o sa iti asigure si succesul pe alte planuri fara sa iti dai seama. Succes, sper ca te-am ajutat putin sau macar din negru sa te fi facut gri.

2 02 2012
ingerul negru

le multumesc la toti care au incercat s ama ajute cu sfaturi.am incercat sa imi analizez cumva starile astea de anxietate ,depresie.si am ajuns la concluzia ca cel mai probabil ele isi au originea undeva in copilaria mea.chiar de mic eram mai plangacios,ma speriam mai usor.dar cu toate astea eram foarte nazdravan faceam o gramada de prostii.chiar daca eram uneori pedepsit pt asta nu cred ca parintii mei sau bunicii au avut vreun efect negativ asupra psihicului meu.chiar daca mai luam bataie ca orice copil cateodata,nu era ceva exagerat,nu cred ca asta a dus la formarea unei prsonalitati anxioase sau evitante.oricum acuma daca stau si ma gandesc la evolutia mea de-a lungul timpului constat ca mereu am avut un sentiment de frica de nesiguranta pe care l-am purtat in mine.in clasa 1 imi aduc aminte ca nu mi-a placut deloc,am avut mari probleme cu alfabetul sa il invat.nu ca nu ma ducea capul ci din cauza faptului ca ma puneam pe plans si il faceam sa para f greu.am trecut peste asta am avut numai rezultate bune de-a lungul timpului.mereu eram printre primii in clasa si in liceu la fel.mereu am simtit ca sunt un baiat capabil si care facea conexiunile f usor fata de altii si nici nu ma omoram f mult ca sa intaleg ceva.dar acuma imi dau seama ca aveam mereu teama de a nu ma face de ras.mereu teama de a nu dezamagii.sa nu rada altii de mine si mereu am incercat sa le castig simpatia la toti din jurul meu.mereu incercam sa ma integrez cat mai repede intr-un grup care sa ma accepte si ulterior in facultate.abia acuma dupa ce am ajuns sa rec prin aceste stari de anxietate generalizata si depresie si dupa ce am citit multe despre psihiatrie si psihologie,imi dau seama ca de fapt datorita unei lipse de incredere in mine simteam nevoia de acceptare si simpatie din partea altora.adica nu imi ajungea sa fiu eu multumit de mine trebuia ca si celalti din jur sa faca asta.daca nu toti macar majoritatea ca sa ma simt eu bine.asta denota o lipsa de incredere in sine mereu ii vedeam pe altii mai superiori desi nu prea cred ca aveam de ce.si toate astea intr-un tz explodeaza si iti distrug masca dupa care te-ai ascuns atat timp si asa ajungi sa iti faci o impresie proasta despre tine sa te vezi fara valoare.dupa ce se adancesc aceste stari si s emai declanseaza si o tiroida gen basedow si mai ai si niste ochi care ai impresia ca vor sa sara din orbite totul de duce pe aratura si tu la fel.atunci incepi sa nu mai vezi rostul vietii,sa simti ca iti pierzi realitatea si gandirea logica,memoria devine din ce in ce mai proasta,ai impresia ca ai inebunit,si in cele din urma doar sinuciderea ti se mai pare solutia potrivita de a scapa de acest cosmar care nu s emai termina.desi inainte nu stiam ce inseamna sa ai capul paralizat cu ganduri meschine care se repeta la nesfarsit acum intaleg pri ce suferinta fizica psihica si sufleteasca trec cei care se sinucid sau cei care incearca.citeam despre o doamna care s-a aruncat in fata metroului ca era imbracata in papuci halat,si ca avea o privire pierduta.acum intaleg de ce avea aceea privire pt ca stia ca desi isi iubeste viata familia si prietenii asa nu mai poate continua,probabil era la capatul puterilor,la un moment dat iti dai seama si tu cat de mult ii doare pe cei de langa tine sa vada cum se poate transforma un om intr-o perioada scurta de timp.cum dintr-un om cu vise si sperante,la o carcasa goala fara vise,fara nmc,doar un corp care umbla face niste lucruri mecanic fara sa mai poata sa invete sa se bucure de caldura sau de zapada,chiar e cineva care vrea sa traiasca asa toata viata?nu stiu ce se intampla in creierul nostru in sufletul nostru de unii pur si simplu ajungem niste zombi.oricum ma gandeam ca daca ar fii sa ajung vreodata sa ma sinucid desi sunt atat de las si de fricos de nici asta nu am curaj sa fac sa imi donez toate organele macar sa traiasca unu care isi doreste asta si nu pre are cum desi lupta cu toate puterile si toata fiinta.mi-ar trebui un pistol un glont si niste alcool sa prind curaj si asta probabil ar trebui sa fie undeva in spital sa apuce dr sa recolteze organele.oricum stiu ca nu e normal sa imi treaca asa cvea prin cap dar poate nici eu nu mai sunt si nu mai gandesc normal,poate asta e realitatea mea.nu vreau mila nimanui si daca exista d-zeu stiu ca o sa ajung direct in iad.am incercat m-am rugat dar poate sunt prea pacatos si nu are cum sa ajunga in inima mea sa imi lumineze calea.cineva trebuie sa ajunga si acolo ca altfel se aglomereaza raiul daca e sa fac o gluma proasta.

4 02 2012
benaia

Un nou destin…..

-Cind intram in aceasta lume din cauza pacatului Adamic noi ne nastem cu o natura pacatoasa care se transmite pe linie spiritual in duhul sau in spiritul nostru,de la parintii nostri….1 Pet 1/18;19.
Astfel intram in aceasta lume fiind impregnati adinc in sufletul nostru cu o natura stricacioasa,supusa degradari..Ef 4/22.
Trecind prin viata omul cauta un lucru care sa-i afirme existenta,care sa-i dea valoare si nu-l gaseste.
Undeva in adincul inimi sale tinjeste dupa ceva care sa-l inalte ,sa-i dea identitate,
Omul a fost creat ca sa traiasca la nivele inalte,la cote inalte,insa există forţe invizibile care determină destinul fiecărei persoane, fie spre bine, fie spre rău. Biblia le numeşte binecuvântare şi blestem.
Blestemul poate fi asemănat cu un braţ lung şi rău, care porneşte din trecut şi se aşează peste un om cu o forţă întunecată şi apăsătoare, împiedicând manifestarea deplină a personalităţii acestuia, care nu se simte niciodată liber să fie el însuşi.
Blestemul blochează înaintarea respectivului om. Acesta trăieşte tot felul de evenimente şi situaţii pentru care nu are o explicaţie logică sau naturală. Această forţă nu se supune legilor obişnuite ale naturii.
Efectele blestemului sunt: frustrare, sau complex de frustrări, boală, apăsare.
Deşi omul are toate calificările pentru succes, ceva merge rău. Toate încercările lui de a atinge un anumit nivel eşuează, totuşi nu poate vedea nici un motiv evident pentru aceasta.
Domeniile în care se manifestă blestemul sunt diferite: carieră, afaceri, sănătate, finanţe. Aproape întotdeauna are influenţă asupra relaţiilor personale, în special în căsnicie şi în familie. Cel mai frecvent blestemul afectează un grup mai larg: familia, comunitatea, naţiunea.
Isus a venit în lume pentru aceasta: ca eu şi tu să fim liberi! Să fim eliberaţi de blestem, de păcat, boală, sărăcie, slăbiciuni. Acolo, pe cruce, El a isprăvit lucrarea de eliberare pentru noi toţi. Ioan 19:30, 1 Ioan 3:8, Faptele apostolilor 10:38, Coloseni 1:13, Coloseni 2:15.
Când a murit El, cel neprihănit, pentru noi păcătoşii, El a satisfăcut Romani 4:25 dreapta justiţie cerească a lui Dumnezeu care cerea ca păcatul să fie pedepsit cu moartea; Romani 6:23, Romani 5:18… Astfel, deci, după cum printr-o singură greşeală a venit o osândă, care a lovit pe toţi oamenii tot aşa, printr-o singură hotărâre de iertare a venit pentru toţi oamenii o hotărâre de neprihănire care dă viaţa.
19: Căci, după cum prin neascultarea unui singur om, cei mulţi au fost făcuti păcătoşi tot aşa, prin ascultarea unui singur om, cei mulţi vor fi făcuţi neprihăniţi.

1 Petru 2:24: El a purtat păcatele noastre în trupul Său pe lemn pentru ca noi, fiind morţi faţă de păcate, să trăim pentru neprihănire; prin rănile Lui aţi fost vindecaţi.
25: Căci eraţi ca nişte oi rătăcite. Dar acum v-aţi întors la Păstorul şi Episcopul sufletelor voastre.

Ioan 8:31-32: Isus a zis: „Dacă rămâneţi în Cuvântul Meu, sunteţi într-adevăr ucenicii Mei; veţi cunoaşte Adevărul şi Adevărul vă va face slobozi.”

Ioan 3:36: Cine crede în Fiul, are viaţa veşnică; dar cine nu crede în Fiul nu va vedea viaţa, ci mânia lui Dumnezeu rămâne peste el.” Omul care nu-l cunoaşte pe Isus, nici nu poate să se încreadă în El. Deci, peste toţi acesti oameni care nu-L cunosc şi nu cred în Isus există o mânie care va fi mai bine înţeleasă din versetele de mai jos.

Nu există libertate în afara voii desăvîrşite a lui Isus! Dincolo de aceasta, omul pierde controlul crezând, totuşi, că el face ceea ce vrea, însă ajungând să intre sub multe păcate şi legături care-l subjugă. Acestea crează un zid Isaia 59 :1-2, care îl desparte pe om de Dumnezeu, care îl izolează pe om de Dumnezeu. Şi astfel, omul fiind izolat de Dumnezeu, îşi pierde scopul vieţii şi devine un rătăcitor pe Pământ, pierzându-se pe sine însuşi. 1 Petru 2:25, Luca 19:10, Luca 15:11-17.

În izolare, omul pierde totul. Forţele demonice îl prădează şi-l jefuiesc de tot ce are. Ioan 10:10. Există multă durere în izolare şi în singurătate.
Când a fost pedepsit, fiind izgonit dinaintea Domnului şi-a oamenilor Geneza 4:12-13, Cain şi-a exprimat durerea spunând că este prea grea ca s-o poată suporta.
Dincolo de zid există multă durere şi acolo, în durerea aceea, omul caută un lucru care să-i dea identitatea,
caută un lucru care să-i afirme existenţa şi nu-l găseşte.
Deuteronom 28:65: Între aceste neamuri nu vei fi liniştit şi nu vei avea un loc de odihnă pentru talpa picioarelor tale. Domnul îţi va face inima fricoasă, ochii lâncezi şi sufletul îndurerat.
66: Viaţa îţi va sta nehotărâtă înainte, vei tremura zi şi noapte, nu vei fi sigur de viaţa ta.
67: În groaza care-ţi va umple inima şi în faţa lucrurilor pe care ţi le vor vedea ochii, dimineaţa vei zice: „O, de ar veni seara!” şi seara vei zice: „O, de ar veni dimineaţa!”

Aici găsim o imagine tristă care reflectă chipul generaţiei noastre. Totul se destramă în izolare (într-un sistem închis)! Omul se destramă mental, emoţional, îşi pierde voinţa şi odată cu ea şi controlul.
Isaia 42:22 spune : Şi totuşi, poporul acesta este un popor prădat şi jefuit! Toţi zac înlănţuiţi în peşteri şi înfundaţi în temniţe. Sunt lăsaţi de pradă şi nimeni nu-i scapă! Jefuiţi şi nimeni nu zice: „Dă înapoi!”

Sufletul omului ajunge înlănţuit, este jefuit de tot şi omul se risipeşte pe sine întocmai ca fiul risipitor Luca 15:13-14, îşi caută alinul mergând la alţii ca şi el, însă umbra atât de mult căutată şi dorită de sufletul său se dovedeşte ca fiind o şi mai mare durere, întrucât sub mărăcini nu poţi găsi liniştea şi odihna mult-căutată…
Iov 30:3: Sfrijiţi de sărăcie şi foame fug în locuri uscate, de multă vreme părăsite şi pustii.
4: Smulg ierburile sălbatice de lângă copăcei şi n-au ca pâine decât rădăcina de bucsau.
5: Sunt izgoniţi din mijlocul oamenilor, strigă lumea după ei ca după nişte hoţi.
6: Locuiesc în văi îngrozitoare, în peşterile pământului şi în stânci.
7: Urlă printre stufişuri şi se adună sub mărăcini.( o imagine simbolica a sufletului uman)

Acesta este un strigăt tacit care care se reflectă pe chipul generaţiei noastre, umbrind bucuria pe care ei caută s-o obţină adunând, frenetic, lucruri atât de trecătoare!
Iov 15:17-35: Vreau să te învăţ, ascultă-mă! Voi istorisi ce am văzut, ce au arătat înţelepţii, ce au descoperit ei auzind de la părinţii lor, cărora singuri li se dăduse ţara şi printre care niciun străin nu venise încă.
 „Omul cel rău îşi duce în nelinişte toate zilele vieţii, toţi anii de care are parte cel nelegiuit.
Ţipete de spaimă răsună la urechile lui: În mijlocul fericirii lui, pustiitorul se va arunca asupra lui.
 El nu trage nădejde să scape de întuneric, vede sabia care-l ameninţă;
 aleargă încoace şi încolo să caute pâine, ştie că-l aşteaptă ziua întunericului.
 Necazul şi neliniştea îl înspăimântă şi se aruncă asupra lui ca un împărat gata de luptă.
 Căci a ridicat mâna împotriva lui Dumnezeu, s-a împotrivit Celui Atotputernic
 şi a avut îndrăzneala să se năpustească asupra Lui cu partea cea mai tare a scuturilor lui.
 Avea faţa acoperită cu grăsime, coapsele încărcate cu osânză
 şi locuia în cetăţi nimicite, în case părăsite, sortite să fie dărâmate.
 Nu se va mai îmbogăţi, averea nu-i va creşte şi avuţia nu i se va mai întinde pe pământ.
 Nu va putea ieşi din întuneric, flacăra îi va arde mlădiţele şi Dumnezeu îl va pierde cu suflarea gurii Lui.
 Dacă se încrede în rău se înşeală, căci răul îi va fi răsplata.
 Ea va veni înainte de capătul zilelor lui şi ramura lui nu va mai înverzi.
 Va fi ca o viţă despuiată de roadele ei încă verzi, ca un măslin ale cărui flori au căzut.
 Căci casa celui nelegiuit va ajunge stearpă şi cortul omului stricat îl va mânca focul.
 El zămisleşte răul şi naşte răul: în sânul lui coace roade care-l înşeală.”

Această alergare a lumii în întuneric, tocmai această alergare trădează goliciunea lăuntrică a oamenilor care, însă, îşi cer dreptul de a trăi, dreptul de a se alipi de sursa şi de Dătătorul vieţii!! Ecleziastul 3:11.

Cel rău nu are pace Isaia 57:21, nu are linişte în toate zilele vieţii lui. În urechile lui răsună voci care vin din adâncuri, viitorul îi este întunecos, ştie că nu se poate aştepta la ceva bun. Nici nu se aşteaptă la aşa ceva; în inima şi mintea lui este o ceaţă murdară şi întunecoasă. Îşi caută alinare refugiindu-se în ceea ce-i oferă lumea, însă acolo descoperă şi mai multă durere!
Deuteronom 28:23: Cerul deasupra capului tău va fi din aramă şi pământul sub tine va fi din fier.

Deuteronom 28:28: Domnul te va lovi cu nebunie, cu orbire, cu rătăcire a minţii,
29: şi vei bâjbâi pe întuneric ziua n amiaza mare, ca orbul pe întuneric; nu vei avea noroc în treburile tale şi în toate zilele vei fi apăsat, prădat şi nu va fi nimeni care să-ţi vină în ajutor.

Aceasta este soarta, mai devreme sau mai târziu, a tuturor celor care-L resping pe Creatorul lor, pe Isus, din viata lor, findcă este o lege universală şi spirituală care spune că dincolo de Isus nu rămâne decât durere, singurătate şi întuneric.

Ioel 2:12:  „Dar chiar acuma, zice Domnul, întoarceţi-vă la Mine cu toată inima, cu post, cu plânset şi bocet!
13: Sfâşiaţi-vă inimile, nu hainele şi întoarceţi-vă la Domnul, Dumnezeul vostru. Căci El este milostiv şi plin de îndurare, îndelung răbdător şi bogat în bunătate, şi-I pare rău de relele pe care le trimite.

Tu, poate, spui că crezi în Dumnezeu, însă dacă nu-L ai pe Isus în viaţa ta,în inima ta,în centrul vieţii tale tu nu-L ai nici pe Dumnezeu!
1 Ioan 5:12: Cine are pe Fiul, are viaţa; cine n-are pe Fiul lui Dumnezeu, n-are viaţa.
Ioan 14:6: Isus a zis: „Eu Sunt Calea, Adevărul şi Viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine.
1 Ioan 2:23: Oricine tăgăduieşte pe Fiul, n-are pe Tatăl. Oricine mărturiseşte pe Fiul, are şi pe Tatăl.
Ioan 3:36  Cine crede în Fiul, are viaţa veşnică; dar cine nu crede în Fiul, nu va vedea viaţa, ci mânia lui Dumnezeu rămâne peste el.”

Nu numai sufletul săracilor, ci şi al celor bogaţi poate fi rătăcit, înlănţuit şi înfometat; el năzuie după Acela de unde îşi trage obârşia. Ecleziastul 3:11.
Era un om bogat care avea tot ce şi-ar fi putut dori, însă pacea pentru sufletul său, nu şi-o găsea. Avea o poziţie bună în societate, avea cuvânt între cei din vremea lui, însă pentru sufletul său nu avea răspunsuri şi nici odihnă, chiar noapte fiind… Era, deci, noapte şi nu putea dormi Ioan 3:1-21; sufletul bogatului era înfometat, uscat, era singur şi banii lui nu-i puteau satisface pustietatea sufletească, iar în dorinţa de a ieşi din acea peşteră şi din acea vale îngrozitoare în care era închisă inima sa, s-a ridicat din patul său moale, căutându-L pe Acela care putea să-i vindece inima, să-i dea un nou sens vieţii, pe Acela care putea să-i dea pacea, odihna, viaţa, bucuria şi speranţa, pe Acela care niciodată n-a respins pe nimeni Ioan 6:37. El a mers acolo unde putea să-L gaseasca şi L-a găsit! Deuteronom 4:29, Ieremia 29:13: Mă veţi căuta şi Mă veţi găsi, dacă Mă veţi căuta cu toată inima!
L-a căutat şi L-a găsit pe Isus, iar Isus i-a dat mai mult decât se aştepta el, chiar, zicându-i Ioan 3:16: Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică.
17: Dumnezeu, în adevăr, n-a trimis pe Fiul Său în lume ca să judece lumea, ci ca lumea să fie mântuită prin El.

De-a lungul secolelor, milioane de oameni din orice neam şi din orice naţiune au auzit şi primit această chemare Matei 11:28: Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi şi Eu vă voi da odihnă.
Ezechiel 33:11: Spune-le: „Pe viaţa Mea, zice Domnul Dumnezeu, că nu doresc moartea păcătosului, ci să se întoarcă de la calea lui şi să trăiască. Întoarceţi-vă, întoarceţi-vă de la calea voastră cea rea! Pentru ce vreţi să muriţi voi, casa lui Israel?” Această chemare este valabilă nu numai pentru evrei, ci şi pentru noi.
Isaia 45:22: Întoarceţi-vă la Mine şi veţi fi mântuiţi, toţi cei ce sunteţi la marginile Pământului! Căci Eu sunt Dumnezeu şi nu altul!
23: Pe Mine Însumi Mă jur, adevărul iese din gura Mea şi cuvântul Meu nu va fi luat înapoi: orice genunchi se va pleca înaintea Mea şi orice limbă va jura pe Mine.

Orice genunchi se va pleca, mai devreme sau mai târziu! Deci şi al tău, indiferent dacă vrei sau nu să accepţi acest adevăr! Dacă spui că tu crezi în Dumnezeu, însă cuvintele Bibliei nu le crezi, te înşeli singur! E ca şi cum ai spune că tu crezi în existenţa ploilor dar când îţi faci casa, nu-ti pui acoperiş!

Vino astăzi şi pleacă-ţi genunchii înaintea Creatorului tău, nu înaintea unei reliigii sau dogme! Acelea nu te pot mântui şi nici tradiţia nu te ajută la nimic! Faptul că refuzi să te pocăieşti, pe motivul că tu cunoşti câţiva care spun că sunt credincioşi dar nu sunt, nu te va putea justifica înaintea lui Dumnezeu în ziua judecăţii!
Faptele apostolilor: 17:30-31: Dumnezeu nu ţine seama de vremurile de neştiinţă şi porunceşte acum tuturor oamenilor, de pretutindeni, să se pocăiască; pentru că a rânduit o zi în care va judeca lumea după dreptate, prin Omul pe care L-a rânduit pentru aceasta şi despre care a dat tuturor oamenilor o dovadă netăgăduită prin faptul că L-a înviat din morţi…”

Osea 12:6: Tu, deci, întoarce-te la Dumnezeul tău, păstrează bunătatea şi iubirea şi nădăjduieşte totdeauna în Dumnezeul tău.

Isaia 55:7-12: Să se lase cel rău de calea lui şi omul nelegiuit să se lase de gândurile lui, să se întoarcă la Domnul care va avea milă de el, la Dumnezeul nostru, care nu oboseşte iertând.
 „Căci gândurile Mele nu sunt gândurile voastre şi căile voastre nu sunt căile Mele, zice Domnul.
 „Ci cât sunt de sus Cerurile faţă de Pământ, atât sunt de sus căile Mele faţă de căile voastre şi gândurile Mele faţă de gândurile voastre.
 Căci după cum ploaia şi zăpada se pogoară din ceruri şi nu se mai întorc înapoi, ci udă pământul şi-l fac să rodească şi să odrăslească, ca să dea sămânţă semănătorului şi pâine celui ce mănâncă,
 tot aşa şi Cuvântul Meu, care iese din gura Mea, nu se întoarce la Mine fără rod, ci va face voia Mea şi va împlini planurile Mele.
 Da, veţi ieşi cu bucurie şi veţi fi călăuziţi în pace. Munţii şi dealurile vor răsuna de veselie înaintea voastră şi toţi copacii din câmpie vor bate din palme.

Matei 11:28: Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi şi Eu vă voi da odihnă!

Faptele apostolilor 4:12: În nimeni altul nu este mântuire: căci nu este sub cer niciun alt Nume dat oamenilor, în care trebuie să fim mântuiţi.”

2 Petru 3:9: Domnul nu întârzie în împlinirea făgăduinţei Lui, cum cred unii; ci are o îndelungă răbdare pentru voi şi doreşte ca niciunul să nu piară, ci toţi să vină la pocăinţă.
Tit 2:11: Căci harul lui Dumnezeu, care aduce mântuire pentru toţi oamenii, a fost arătat.

Romani 10:9 -13: Dacă mărturiseşti, deci, cu gura ta pe Isus ca Domn şi dacă crezi în inima ta că Dumnezeu L-a înviat din morţi, vei fi mântuit.
Căci prin credinţa din inimă se capătă neprihănirea şi prin mărturisirea cu gura se ajunge la mântuire, după cum zice Scriptura: „Oricine crede în El, nu va fi dat de ruşine.” Fiindcă „oricine va chema Numele Domnului, va fi mântuit.”

Odată adoptat în familia lui Dumnezeu, eticheta umană pe care o porţi –arborele tău genealogic- îşi pierde valoarea, fiind eclipsată de Numele Celui ce a fost, este şi va fi, Isus Cristos. Umblă cu El, trăieşte cu El, lasă-L pe El să-ţi afirme existenţa, fă din El culmea bucuriei tale fiindu-I recunoscător pentru preţul suprem pe care l-a plătit pentru păcatele tale! Caută oamenii care urmăresc acelaşi ţel, acelaşi scop, oameni incoruptibili… iar dacă nu-i găseşti fi tu o pildă, un model pentru cei din jurul tău!
Ai un aliat puternic, un Tată puternic care te ţine! Umblă cu El, apucă gloria Cerului, trăieşte-ţi destinul! Apucă ceea ce este veşnic! Nu mai eşti singur…

5 02 2012
ingerul negru

ma regasesc un multe din pildele cu pacatosi.poate sunt prea pacatos ca sa mai pot fii iertat,poate tocmai de asta am inceput sa imi pierd mintile si s ama pierd si pe mine.sincer imi pare rau ca am ajuns sa cred ca am inebunit sa nu mai vad nici o speranta ,sa vad numai negr,sa simt numai teama si frica.desi m rog si cred in D-zeu atat cat pot eu,pt ca sunt momente in care ma simt ca o oaie pierduta de turma,poate nu e suficient,poate tocmai pt ca sunt momente cand ma indoiesc ca exista cineva care ma poate ajuta,tocmai de aia nici nu imi gasesc linistea si in sufletul meu e doar un mare hau pe care simt ca nmc nu il mai poate umple.poate altii nu o sa mai faca gresala mea si o sa incerce sa fie mai buni mai iubitori si nu la fel de pacatosi asa incat sa ajunga sa isi piarda ceea ce au mai scump linistea sufleteasca ,armonia si echilibrul phihic si emotional.

5 02 2012
benaia

Exact in asa hal am ajuns si eu,si credeam ca sunt prea varza si pacatos ca sa-i mai pese cuiva de mine si mai ales Lui Dumnezeu…dar cineva tot mi-a spus:Isus te iubeste asa cum esti….si vrea sa iti de-a o viata noua…Pana intr-o noapte cand mi-am spus ca da daca este adevarat?si astfel m-am pus pe genunchi plangand si am spus:Doamne daca ma mai iubesti asa pacatos cum sunt scoate din mine tot raul afara si voi trai pt tine…de atunci au trecut 11 ani si sunt total schimbat..Dumnezeu mi-a dat din acea nopate pacea,iertarea,si mi-am revenit si mintal ca eram pe cale sa ratacesc mintal…Si tu poti experimenta aceasta chemandu-l pe Isus in inima ta ca Domn si mantuitor…Roaga-l sa ti se descopere,si lasa alte lucruri deoparte in acel timp…Dumnezeu nu-i place sa fie pe locul 2 …

14 02 2012
7soapte

Hmm…..
Am citt introspectiap e care ti-ai facut-o :).Frumos ! Esi un mic psiholog ca sa pun asa. Dar ca oricare bun teoretician nu ai forta de a pune in practica…..Este grea situatia ta, nu stiu daca vorbele nostre te-ar putea ajuta cumva.Te-ar putea sustine, ar putea aduce o mangaiere….insa nimic mai mult….din pacate. Esti ratacit, sunt multi ca tine, cum mai stai cu mersul la psiholog ? Dar cu familia, cu prietenii…? Cum cauti sa-ti animezi viata ? Spune-mi cam cum arata o zi din viata ta ?…..Ai lucruri pe care iti place sau ti-ai dori sa le faci ? Of, stiu ca nu ai chef, depresia nu iti da pace. Ai zis bine ca toate vin din copilarie, nimic nu ramane neplatit, asa este ! Nu poti decat sa rezisti si sa iti stabilesti o tinata (daca o gasesti), iti va fi greu sa treci si vei trece, insa…..vei mai avea stari proaste, asta este clar. Ai nevoie sa simti viata din plin, cum crezi ca ai putea face asta ? te-ai gandit ? Ce simti ca iti lipseste ?

15 02 2012
ingerul negru

pai ce sa zic totul mi se pare asa de plictisitor si tocmai de aici vine si gandul asta de sinucidere.pt ca atunci cand iti pierzi orice speranta ,simti ca nu mai poti realiza mare lucru sau cel putin ai ajuns sa crezi asta.cand nu mai ai nici un tel sau vis in viata.
ma trezesc dimineata si cand incep sa devin constient,deja incepe calvarul,mii de ganduri ma asalteaza ca si cum cineva mi-ar invada capul,cu ganduri care parca intr-un fel se repeta la nesfarsit,majoritatea prapastioase si negre(ce o sa fac astazi,daca o sa pot sa fac fata,daca nu o sa mai uit nu mai stiu cate lucruri pe care trebuie sa le fac,etc la un moment dat nici nu mai stiu care are prioritate,ca si cum ai fii intr-o intersectie si nu ar fii nici un semn,nmc si toti care vin nu stiu ce sa faca sau intra toti odata si se lovesc.asa se intalnesc si gandurile mele pe undeva ).
dupa ce ma trezesc daca nu trebuie sa plec la servici,pur si simplu mai stau in pat vreo ora sau mai multe in care stau cu ochii inchisi si pur si simplu parca pic intr-un abis,si mii de ganduri imi trec prin cap,si mii de variante sunt aproape ca si adormit doar ca nu dorm ci intr-un fel meditez daca as putea spune asa.dupa ma trezesc lipsit de chef si de viata daca nu e foarte frig mai ies pe afara sa iau aer curat parca ma mai trezeste un pic la viata,dar e o falsa impresie pt ca in curand ma intorc la gandurile mele.si merg pe drum dar eu sunt la km departare.cred ca daca te uiti mai atent la mine vezi ca sunt departe ca sunt scufundat in ganduri.dupa vin acasa ma mai uit la niste filme pe net ca sa mai uit de toate.cand ma captiveaza pur si simplu ma relaxeaza.
si asa mai stau pe net mai citesc despre anxietate ,depresie sinucideri si moduri in care sau sinucis cate unii si motivele pt care au facut asta.mai iesi si in oras la cumparaturi cu alte treburi diverse.am avut si prietena dar m-am despartit de ea pt ca pur si simplu nu mai puteam sa stau cu ea.ea habar nu avea de problemele mele si nu puteam sa ii zic.i-am zis ca e mai bine asa ca mai tz o sa sufere mai mult daca o mai lungesc asa cu ea si nu ii zic.ooricum treaba asta cu anxietatea si depresia iti distruge viata pe toate planurile,familial,social,profesional dar cel mai grav e ca te distruge pe tine ca om pur si simplu te dezintegreaza putin cate putin pana nu nici tu nu te mai recunosti uneori am impresia ca si corpul meu imi pare strain ca si cum m-as privii din exterior.stiu ca asta e depersonalizare sau ceva de genu.si orice as zice m-am inchis in mine nici cu prietenii nu mai vb ca alta data nici cu familia.sunt pe marginea prapastiei la servici abia daca mai pot face fata si inainte mi se parea ceva usor.e ca si cum doar 10% din creier mai functioneaza cat sa supravietuiesti.dar crede-ma ca sigur nu am cum sa prind 30 de ani in felul asta.nimeni nu cred ca ar vrea sa traiasca asa daca nu exista cale de revenire.la psiholog nu am mai fost pt ca nu ma ajuta cu nmc.poate o sa ma mai duc dar ei vad doar o sursa de venit atata tot.

15 02 2012
7soapte

Ingerul negru,

Bine spus depersonalizare, chiar asa este. Corect ! Ce sa spun,…spun ca este de apreciat ca esti perfect constient de starea pe care o ai, mai mult, te documentezi in privinta asta. Singur este clar ca nu poti scapa de ea, poate doar sa ai boroc si sa iei contact cu ceva ce ti-ar intinde simturile la maxim. Sunt din ce in ce mai multi oameni in situatia ta (cei mai multi cu varsta de pana la 40 de ani), ceea ce este ingrijorator. Evident mediul in care traim este dezorganizat, oamenii sunt dezorientati, lucrurile(dupa cum tot spun) isi pierd valoarea. Dar oare ce lcururi isi pierd valoarea intr-o societate haotica ? Cele ce urmau, in mod evident, lista realizarilor unei fiinte sociale: scoala, job, casa, familie, masina, copii…..Si multe altele pe langa. Realizam ca toate acestea sunt eforturi inutile de a ne simti impliniti. De ce le-am mai urma pas cu pas? Corect ! Intr-un mediu neadecvat ele nu valoreaza nimic si totusi tindem spre ele, nu putem intelege fericirea decat intr-o singura formula, cea care ni se ofera, cea a carei imagine ne este construita de altii, cea spre care suntem orientati cu multa sarguinta inca din copilarie. Ne-a intrebat cineva ce simtim, cum intelegem dozele de sentimente ce ne satisfac ? Nu ! Te simti inutil, iti esti inutil, nu traiesti prin altii, nu traiesti prin tine. Si prea putine lucruri de astazi pot face un om fericit, prea putine il pot satisface….din pacate. Lumea se dizolva, oamenii isi doresc o alta experienta, cred ca o pot obtine prin alegerea mortii…..sperand ca acolo vor gasi o alta lume sau chiar nimic. Mda, trist ! Ce crezi ca ti-ar putea ridica simturile la maxim ? Te-ai gandit ? Ce te-ar putea face sa iti doresti sa traiesti pt ca sunt sigura ca nici unul din cele facute pana acum nu are valoare pt tine. Crezi ca ar exista altceva ? Da la o parte job-ul, familia, realizarile profesionale, du-te in profunzime la sentimente. Pe care din ele l-ai alege si din ce este compus ?

15 02 2012
benaia

Prietene drag,tu nu esti singuru care ai trecut pe aici..si alti au trecut pe aici…
Uite si biblia vb despre asta:
Deuteronom 28:65  Între aceste neamuri, nu vei fi linistit, si nu vei avea un loc de odihnã pentru talpa picioarelor tale. Domnul îþi va face inima fricoasã, ochii lîncezi, si sufletul îndurerat.
66  Viata îti va sta nehotãrâtã înainte, vei tremura zi si noapte, nu vei fi sigur de viata ta.
67  În groaza care-ti va umplea inima si în fata lucrurilor pe care ti le vor vedea ochii, dimineata vei zice: „O, de ar veni seara!” si seara vei zice: „O, de ar veni dimineata!”
Cam astea sunt simptomele unei persoane instrainate de Dumnezeu care este esenta si sursa vieti.
Omul este facut ca sa stea alipit de aceasta sursa…insa cand omul se izoleaza fata de Dumnezeu prin pacat ,sufletul sau alienat isi pierde scopul in viata,isi pierde identitatea.
Nu mai stie cine este , de unde vine,si incotro se indreapta.
In acest caz si eu m-as gandi la sinucidere…
Insa problema este ca sinuciderea nu te va aduce in starea aceea de inexistenta la care tu gandesti ca ai dori sa devi…si anume sa nu mai fi…
Nu nu!!daca crezi asta te inseli..tu iti vei stinge doar trupul,insa sufletul tau si spiritul tau ,care contine adevarata ta persoana ,cu gandurile tale,esecurile tale,amintirile tale,perceptiile tale tot ceea ce esti tu insuti pe dinauntru.
Tocmai de aceasta persoana launtrica a ta care nu-ti mai aduce satisfactie tie insuti,tocmai de acest ”eu sunt”al tau nu vei putea fugii…
Vei ajunge dupa stingerea trupului sti unde?
Hai sa iti spun fara sa te speri ,vreau sa te previn doar:Biblia spune in:
Iov 10:22  în tara întunericului si a umbrei mortii, în Tara negurii adânci, unde domneste umbra mortii si neorânduiala, si unde lumina este ca întunericul!”
Apocalipsa 20:15  Oricine n-a fost găsit scris în cartea vieţii, a fost aruncat în iazul de foc.
Apocalipsa 21:8  Dar cât despre fricoşi, necredincioşi, scârboşi, ucigaşi, curvari, vrăjitori, închinătorii la idoli, şi toţi mincinoşii, partea lor este în iazul, care arde cu foc şi cu pucioasă, adică moartea a doua.”
Marcu 9:44  unde viermele lor nu moare, şi focul nu se stinge.
Ok ..poate ca nu crezi aceste versete si spui ca sunt ireale…insa daca primele versete de mai sus s-au adeverit in viata ta, de ce crezi ca astealalte nu sunt reale?Sti ce inseamna sa fi mort?Nu inseamna sa incetezi a mai exista…ci inseamna sa fi despartit de Dumnezeu..Izolat de El…
Vreau sa iti spun ca si eu daca as fi asa ca si tine izolat de Dumnezeu as avea gandurile tale…le-am avut, insa cineva mi-a spus de dragostea Lui Isus,nu doar despre iad…
Acum tu inca iti poti controla destinul predandu-ti viata in mana Lui Isus..dincolo nu vei mai putea alege…
Oricum daca viata care ai trait-o pt tine a fost rea si plictisitoare,de ce nu ai incerca sa vezi si cum e cu Isus?Daca il chemi prin rugaciune in inima ta ca Domn si Mantuitor El va intra in tine,si iti va da o noua identitate si un nou sens.Filmele nu satisfac decat pe moment…(si eu am vazut sute) Isus insa este atosuficient ca sa umple vidul tau..

16 02 2012
ingerul negru

nu stiu ce sa zic cred ca incep sa imi dau seama de unde pornesc toate.am citit undeva pe net o descriere despre copii perfectionisti,si cred ca de acolo incepe totul.de mic mi-am dorit sa fac totul cat mai bine sa ii depasesc pe altii si sufeream cand cineva ma depasea intr-un fel sau altul.mereu am fost printre primii in ceea ce am facut.vedeam totul ca pe o concurenta.si cu cat am crescut cu atat am devenit cred ca mai perfectionist.de exemplu si la servici am avut probleme tocmai pt ca vroiam sa inavt totul prea repede si intr-o zii daca se putea.si acum imi dau seama ca era imposibil sa faci asa ceva.de aici a aparut anxietatea generalizata respectul de sine scazut.adica daca am vazut ca nu am putut sa invat atat de repede ceva si nu sunt la fel de bun ca unii care faceau lucrul asta de cativa ani,am inceput sa dau vina pe mine sa ma desconsider,sa ma vad ca un idoit sau un om fara valoare etc intalegeti ce vreau sa spun.in acelasi timp parca ma usureaza faptul ca realizez de unde vine totul si ca de fapt nu sunt chiar cel mai mare prost.dar de aici vin toate problemele mele.de exemplu pe fratele meu mai mare il vedeam mereu fiind mai bun ca mine,il vedeam superior aproape in tot ce facea desi poate nu era asa,doar eu interpretam asa.asa am inceput sa ii vad si pe colegi mei de munca ca fiind mai buni decat mine desi poate nu sunt etc.de aici pana la o anxietate si depresie nu e foarte mult.o sa merg la un psiholog sa vad ce pot face daca mai pot sa imi schimb felul de a vedea lucrurile.sper sa nu fie prea tz sa fac asta.e ca si cum ai invata un fotbalist de performanta dupa ani de antrenament in care a invatat sa loveasca mingea numai cu piciorul stang sa loveasca minegea cu dreptul.iti dai seama cat de greu poate sa fie daca nu aproape imposibil?asa cred ca este cu felul de a vedea si a face lucrurile.
si in legatura cu credinta nu stiu ce sa zic,poate nu sunt unel dintre cei mai credinciosi,dar cred si eu in felul meu.mai mult ca altii sau mai putin decat unii.cred ca este cineva care ne vede si ne poate indruma si ajuta in momentele grele.dar stii cum se zice:D-ZEU iti da,dar nu iti baga si in sac.adica nu pot sa zic ca mie mi-a dat mai putine decat la altii.mi-a dat un corp bun,o minte cred eu ca ascutita dar prost educata daca pot sa zic asa.adica fiecare interpretam lucrurile in felul nostru si eu am gresit pista la un moment dat.totul depinde de mine doar ca e cel mai greu sa lupti cu propria minte,propria perceptie si viziune de a vedea viata.
oricum cei care se sinucid nu cred ca o face nici unul in deplinatatea facultatilor mintale undeva se produce un scurtcircuit,ceva ii destabilizeaza,unii poate ajung sa isi piarda mintile complet sau orice speranta de la viata.si speranta e singura care te tine in viata.cand aceasta incepe sa se stinga esti ca un avion fara sisteme de orientare care merge orbeste si oricand se poate lovii de ceva sau ramane fara combustibil.asa se intampla cu viata cand ramai fara speranta si vise,doar ca nu ramai fara combustibil,ramai fara dorinta de a trai,fara chef de viata.
stiu ca din exterior par simple lucrurile asa mi se par si mie problemele altuia si imi e foarte usor sa ii sfatuiesc,dar cand te confrunti tu cu ele sunt al naiba de greu de rezolvat sau invins.

16 02 2012
7soapte

Ingerul negru,

Bine spus.Esti perfect constient de starea ta. Acesta este si un lucru bun dar si unul rau.
Ceea ce ai spus despre perfectionism functioneaza la orice om.Toti suntem asa, tuturor ne scade increderea atunci cand vedem ca altii ne intrec, dar aprecierea de sine se poate obtine prin ajutorul acordat celorlalti, atat celor mai slabi ca noi cat si celor mai buni. Atunci iti vei da seama cat esti de util si ca nu foloseste la nimic sa fii cel mai bun daca nu ajuti, daca tii totul pentru tine….:)) Recastigarea respectului de sine l-ai putea „lucra” in functiile de valorile ce ti le poti stabili acum, pentru ca acum, scara ta valorica este data peste cap, lucrurile ce inainte constituiau un scop, un tel, acum si-au pierdut locul in ierarhie. Crezi ca ai putea gasi ceva ce ti-ar aduce satisfactie ? exista ceva ce-ti doresti si nu ai incercat ? Crezi ca ai vrea sa-ti schimbi stilul de viata ?

17 02 2012
Bogdan

inger, foarte bine explicat ultimul post. Asta cam e peste tot, ceea ce simti cred ca e valabil pentru toata lumea, numai ca tu te complaci mai mult analizand lucrurile astea, asta e bine ca iti perfectionezi si extinzi mintea, dar rau pt sanatatea ta. Pe unii de exemplu perplexitatea si ignoranta ii face fericiti, si poate ca au dreptate, pt ca orice rau pe care nu il cunosti si nu il constientizezi ca fiind rau, nu te poate afecta. Mintea ta nu cred ca functioneaza separat de tine si te duce fara voia ta spre depresie, ar fi chiar aiurea sa fie asa , dar daca e asa te rog neaparat sa te imprietenesti cu Isus, caci probabil te-ai certat sau ceva de genu asta… revenind la subiect, tu iti poti controla si mintea si fericirea, dar nu prin concurenta, competitie sau comparatie. Acolo e o mare ambuscada, pt ca tocmai termenii astia competitivi sugereaza faptul ca valoarea nu o determini nici tu, nici adversarul in competitie, ci un arbitru care e extern si pt admiratia caruia lupti. E un fenomen social atat de stupid, dar totusi general acceptat :)) din pacate exista. Insa cand incepi sa ignori arbitrul si incepi sa faci lucrurile pentru tine, o sa iti dai brusc si seama ca nu prea te intereseaza competitia atata timp cat tu iti ghidezi viata dupa principii personale favorabile tie, si nu dupa principii alese de un arbitru extern (sau social acceptat) , lucruri care in majoritatea cazurilor nu au legatura cu ce vrei tu. E un lucru atat de stupid ce simti si il inteleg perfect, cred ca o expresie aproximativ apropiata ar fi ” sa nu iti bati capu cu prostu” si ca o completare la expresie sa faci astfel incat sa fi cat mai bun in standardele tale, caci pana la urma acelea sunt cele care conteaza, cel mai important e ca tu sa stii ca ai facut bine sau ca ai ales bine, restul daca au parerei inverse sau daca societatea asa cum e ea in romania (o vita analfabeta) te descurajeaza in vreun fel, atunci inseamna ca e momentul potrivit sa ii blochezi intrarile in mintea ta. Adevarul e ca , concetatenii tai probabil chiar te simt slab si profita de pe urma gesturilor tale sa-si intareasca propriul ego, ceea ce e iarasi o atitudine de iesle cu vecini de camera 2 vite. in final iti zic baga in seama ce te avantajeaza si ce te ajuta sa cresti, altceva e doar rebut creeat artificial pt a asigura alimentatia altora (a vitelor).

scuzandu-mi limbajul zoo, iti urez mult succes si cat mai multa luciditate, ignoranta controlata si succes adevarat. Spor! 😉

17 02 2012
ingerul negru

hmm nu stiu as vrea sa schimb totul,dar problema e ca mi-am facut o impresie gresita ca nu pot,sa mai schimb ceva.tocamai asta e lupta interioara are se da.as vrea sa incerc sa fac ceva nou nu conteaza as schimba servici,oras,casa.doar ca in acelasi timp am intrat intr-o stare din asta de anxietate incat orice schimbare mi se pare un efort prea mare.desi m-am plictisit de ceea ce fac,parca ceva imi blocheaza gandurile si mintea. e prea solicitata datorita gandurilor si temerilor prea multe.nici nu ma pot relaxa decat foarte rar sau mai ales cand dorm.cand ma trezesc parac incepe cosmarul cum zicea benaia mai sus cand e dimineata imi doresc sa vina seara si cand e seara vreau sa adorm si sa fiu sincer parca as vrea sa nu ma mai trezesc sa dorm continuu sa uit de starile astea care pur si simplu ma usor,usor ma descompun,atat fizic,sufleteste cat si mental.daca ma crede cineva e ca si cum totul ar fii un vis urat si nu ma pot trezi orice as face.nu ai idee cat de nasol e sa ti se para mai bine cand dormi si nu mai esti constient decat atunci cand esti treaz si poti face ce vrei si sa te bucuri de viata.stiu ca sunt multi in starea asta si ma sperie cand vad ca a mai murit cate unu,ma face sa ma gandesc daca asta o sa fie sfarsitul meu.va doresc la toti s ava faceti bine si sa va bucurati de viata.si de ce imi mai pare rau de unele alegeri facute in viata.mi-ar fii placut sa fac medicina sau veterinara dar asta nu inseamna ca nu aveam aceleasi probleme mai ales daca se dezvolta aceiasi gandire deficitara sau anxioasa.

18 02 2012
7soapte

Multumesc, scrii foarte frumos ! Continua ! 🙂

18 02 2012
7soapte

Ingerul negru,

Zici ca ti-ar fi placut sa faci meddicina veterinara :). Eu am stat ani de zile si mi-am tot spus ca este prea tarziu sa fac ceea ce -mi place, ca pt a a face asta am nevoie de timp si tot asa. Stiu ca nu crezi, dar o data ce ieie decizia, te inscrii la Facultate…etc, restul curs pur si simplu orice varsta ai avea ! Majoritatea colegilor mei au in jur de 40 de ani, cel mai in varsta are 65 :)) LOL. Asa cum spui, organismul tau iti cere schimbarea.Poate nu este cazul sa chimbi tot de la serviciu pana la oras, dar de multe ori ne lasam inselati de ideea ca daca am pleca departe, viata ni s-ar schimba, daca am schimba totul ne-am schimba si noi si nu este asa. Ideea aceasta este doar o fuga imaginara din real…..Schimba doar ceea ce-ti dicteaza sufletul sa schimbi. Te cunosti bine, asta este imbucurator, dar asa cum spune Bogdan este si nociv…pt ca iti intaresti ideea ca nu poti face nimic. i asta pt ca tu iei in calcul sanse reale, procente, repercursiuni. Stii….asa cum spun eu de multe ori; marile personalitati ale istoriei au fost si sunt remarcate de catre turma in urmatorul mod: „omul asta ori il are pe Dumnezeu in el, ori pe diavol !”. Si asta pt ca uitandi-se la cei ce au forta de a-si respecta legile interioare, sufletul,dorintele…li se pare nelumesc, ceea ce ar trece de limitele lor conventionale. Un om care-si urmeaza interiorul pare cinic pt ca valorile sale sufletesti nu corespund cu cele ale socierarii si nu satisfac asteptarile turmei. Ar fi de dorit sa nu-ti pese prea mult de ceea ce spun ceilalti, roicum ei nu te vor intelege, daca tu vrei si te trage sufletul spre ceva pune in actiune acel lucru.Atunci nu ti se va mai marea de nerealizat ! Cum ar putea sa-ti placa o limba straina daca nu intelegi ceea ce ti se spune ? Insa daca ai face pasi mici spre a o invata, ti-ar placea din ce in ce mai mult ! Hmmm…..Imi permit sa relatez o mica intamplare haioasa: un copil descopera in apartament o furmica. Ce cauta o furnica pe gresia din casa ? Cine stie…acolo a purtat-o drumul. Copilul se apleaca spre ea, se tot apleaca pt a o observa mai bine, este f atent la ea. Aplecandu-se atat de mult, isi pierde echilibrul si cade in cap. Se ridica mirat avand in frunte furnica storcita :))…..Ce sanse sunt, furnica fiind sa te plimbi printr-un decor, neconstientizand ca este casa unui om si sa-ti cada in cap un om. Mi-a cazut un om in cap !
Ce sanse sunt ca tu sa-ti schimbi viata in bine ? Sunt !

18 02 2012
7soapte

Scuzele de rigoare greselile din textul de mai sus !

18 02 2012
ingerul negru

tocmai asta e si faza ca asa am crescut aproape de mic incercand sa le fac pe plac la altii,si asta pana am ajuns intr-un punct mort,oarecum.parca as fii jucat un rol in loc sa fac ce vreau si ce imi place mie.si stii cum e vorba aia.omu se poate preface dar nu la nesfarsit.deci a venit momentul in care mi-am dat seama ca ce a ce vreau eu nu corespunde cu ce vor majoritatea.tocmai asa mi-am format o idee gresita ca trebuie sa le fac pe plac la majoritatea,ca daca nu imi iese ceva bine,e un lucru rau.etc.astea vb fostei mele psiholoage sunt asteptari nerealiste:P doar ca pana acuma un an de cand sau declansat toate astea nu eram constient ca undeva ascuns in mintea mea exista o problema,care abia asteapta sa iasa la iveala.
acuma nu stiu cat ma influenteaza si tiroida in starile astea am vazut ca si ea poate creea anxietate,nervozitate,memorie slaba,tulburari de comportament s.a.m.d.colac peste pupaza dupa ce ca niciodata nu am avut o impresie foarte buna despre mine din punct de vedere fizic ,m-am mai ales si cu ochii astia umflati de la basedow care sincer ma fac sa arat ca un melc.si toate astea adunate cu psihicul meu facut praf si de problemele de la servici m-au transformat la 360 de grade.sa va spun o intamplare apropo de ochi am fost acasa de sarbat si m-a vazut un vechi amic cu ochii umflati,si asa mirat m-a intrebat ca unde am luat bataia asta urata de am ochii asa umflati:))
oricum stiu ca parca as fii un copil care se plange de orice lucru care nu ii convine dar ma ajuta daca scriu aici fara sa fiu judecat prea dur mai ales de persoane cunoscute.oricum la ai mei nu le povestesc pt ca imi este f greu,si nici nu cred ca ar vrea sa auda ca baiatul lor a luat-o razna sau ca se gandeste la sinucidere.ce mi se pare mai naspa ca de un an de zile umblu cu gandurile astea in cap si nu reusescc sa le stopez.
va multumesc pt suport si as vrea sa va intreb daca medicamentele recomandate de psihiatrii te ajuta sau mai rau iti fac dand dependenta.oricum stiu ca ele oarecum mai stopeaza starile nasoale dar nu le vindeca.dar poate o sa ma ajute sa incep sa vad mai bine si sa imi limpezesc un pic mintea.
Chiar 7soapte cum ti s-a parut tentativa aia de poezie a mea,am scris-o intr-un moment greu in care eram curpins de tristete si ganduri negre.am citit si eu din poeziile tale unele mi-au placut foarte mult parca ma regaseam si eu in ele.am incercat sa te caut in sectiunea asta din dreapta dar nu am reusit sa te gasesc.vroiam sa stiu si eu povestea ta ,ti-am zis la dat sfaturi sunt expert:))doar ca imi e greu sa pun in practica.

19 02 2012
7soapte

Ingerul negru,

Ca sa fii linistit, eu nu ma aflu in „sectiunea asta din dreapta”. Scriu aici de mai bine de un an incercand sa ridic macar 1% moralul altora. Asta ma face sa ma simt bine, utila ! 🙂
Poezia ta este frumoasa, profunda, chiar daca nu ai o lunga experienta a scrisului, ai o melodicitate in versuri. De ceea te-am sfatuuit sa continui. Foloseste starile proaste pt a crea ceva frumos ! Nu exista stari proaste, exista creatie !
Trebuie sa recunosc ca la faza cu ochii am ras :))))……Medicatia pentru hipotiroidism sau hipertiroidism atenueaza acest simptom, ma mir ca tu inca mai ai aceasta problema !
Medicamentele fii sigur ca vor crea dependenta. Nu este asa o mare tragedie daca iei antidepresive gen…Xeroxat (stimuleaza producerea de serotonina in creier), insa evident ca este si periculos…desi doza va fi redusa treptat, medicamentele nu functioneaza ok decat in paralel cu terapia, pt ca modul de gandire trebuie reeducat.Atunci cand vei lipsi organismul de medicatie, el va trebui sa aiba o conduita, un program, o obisnuinta.Prin medicatie tu nu faci decat sa sustii orele de terapie, atentia sporita si implicarea, participarea efectiva si afectiva la aceasta terapie. O data ce vei lipsi organismul de medicatie, cum spuneam, acesta va ceda si se va simti si mai rau……Este alegerea ta ! De aceea psihiatrul ar fi de dorit sa fie in legatura directa cu psihologul la care mergi……
:)Ganduri linistite !

23 02 2012
ingerulnegru

incep acest ultim post prin a va multumii pt tot ajutorul dat.mai ales tie 7soapte care ai incercat mai mereu sa ma ajuti intr-un fel sau altul dar si celorlalti.cred ca o sa fie ultimul meu mesaj aici.nu stiu cand va venii ziua in care totul se va sfarsii.pur si simplu nu mai rezist sa ma lupt cu aceste stari de anxietate generalizata si depresie.sistemul meu nervos e distrus la fel sunt si eu din toate punctele de vederepsihic,emotional,fizic.as vrea sa dorm la nesfarsit sa nu ma mai trezesc,parca totul s-a transformat intr-un cosmar.sunt o fantoma de vreun an si jumate asa,nu mai stiu cine sunt,incotr-o ma duc si ce vreau.sunt doar un cadavru care inca se misca.mi-a afecatat viata pe toate planurile sentimenal,profesional,social.oricum simt ca nu mai sunt normal ca nmc nu s emai leaga ma simt ca un retardat nu mai pot sa fac nici o conexiune,pierderi de memorie etc.cand ma trezesc dimineata atunci parca incepe cosmarul e exact invers.prefer starea de somn pt ca nu mai stiu de mine decat sa fiu treaza si constient.cel mai rau imi pare de familia mea care o sa sufere f mult dupa ce o sa treaca prin asa ceva dar nu mai pot sa traiesc doar de dragul lor.de un an asta fac,am incercat si cu psihologi psihiatri dar anxietatea este incurabila doar se mai poate ameliora dar niciodata vindeca.exista si o vorba D-zeu te mai iarta dar sistemul nevos niciodata.sa fiti fericiti si sa va aduceti aminte cei ce m-a cunoateti asa cum eram inainte.sa stiti ca va scriu printre rauri de lacrimi pt ca imi pare foarte rau sa plec de aici dintre voi si sa parasesc viata asta pe care am iubit-o.adio, eu am fost ingerul negru

24 02 2012
Bogdan

Te rog sa te ma gandesti… si pt mine ai fi o pierdere, desi nu te cunosc personal absolut deloc. Dar cel putin pentru lumea mea ai fi foarte important…fiindca oamenii inteligenti dau de astfel de probleme, nu reusesc sa treaca peste ele si pleaca dintre noi. Fii bun cu lumea noastra si nu ne mai lipsi de inca un om inteligent…
E plina lumea de prosti sau cel putin prostilor din tara asta nici nu le trece prin minte ce iti trece tie si traiesc fericiti si ne distrug cu sau fara voia lor. Probabil natura lor e astfel canceputa incat sa faca viata un mediu greu de suportat pentru un om inteligent.
Deci chiar te rog mai gandeste-te si nu fi egoist in a ne lipsi de un om care ar putea sa faca o diferenta in brambureala asta de viata pe care o traim cu totii…

25 02 2012
7soapte

Pfff………crezi ca doua cuvinte fac mai mult decat un simt ?……Eu ce sa mai zic, observ ca spun „adio” din ce in ce mai multi…….Si nu cred ca e vorba de egoism ! Egoism pt cine ? Egoist fata de familie poate, poi si? Traim pt familie sau traim pentru noi, sincer acuma ? Cand o femeie naste un copil…il naste pt ea ?…..Eu nu stiu ce sa spun, sincer, tu stii mai bine cum rezisti, nimeni nu poate stii asta in afara de tine, dar tot ce stiu eu este ca viata poate fi frumoasa (nu este neaparat), dar o poti face frumoasa. Daca tu nu ai gasit motivatia pana acum, imi pare sincer rau, insa nu trebuie decat sa-ti doresti din suflet sa o gasesti. Daca nu pot scoate din tine credinta, nu am facut nimic…..
Sper ca este doar o zi foarte proasta si vei scrie in continuare aici…
Asteptam.

25 02 2012
boyzboy12

Draga Ingerul Negru

Culoarea ta e un visiniu inchis,sau poate ma insel.Unde esti acuma? Esti printre noi? Esti pierdut in realitatea asta,asta stiu,nu stiu cat de mult as putea sa te ajut,insa ce-i de situt este ca scriind aici te descarci noua,nu e nimic mai important decat viata Ingerul Negru,insa realitatea asta ne loveste din parti cu tot felul de unde negative ce nu le putem face fata decat daca avem psihicul morar sustinut.Esti printre noi? Te rog ramai in cercul nostru.Nu ne parasi,nimeni deaici nu vrea sa ne parasesti si nici familia ta nu ar rezista sa stie ca tu ii parasesti.Stiu ca nu pot sa te ajut prea mult in situatia de fata,poate nu te ajut deloc.Insa imi pasa sa stiu ca traiesti,dar probabil iti pui intrebarea de ce as mai trai.Probabil esti intr-o schimbare mare acuma si se accentueaza pentru a urma un drum nou,oricum prin cuvintele tale am citit racoarea si e apasatoare,dar te-ai gandit sa te rogi? din sufletul tau si sinceritatea ta pentru ca avem fiecare nevoie de influente pozitive din partea Creatiei,care ne ajuta mult pentru a ne linisti sufletul si mintea.Nu stiu cum as putea sa te ajut pentru ca tu singur ai spus ca esti bun sa dai sfaturi celorlalti pentru ai sustine morar.Eu iti dau un sfat bun,si care functioneaza cu dorinta ta si vointa sufletului,insa nu stiu daca ai putere,dar ar fi bine sa-ti gasesti forta ta interioara si sa-ti asculti Dumnezeul interior,sufletul tau este nelinistitor,nu se simte liber,purificati organismul,cat crezi tu ca ai forta de al purifica purifical,pentru ca ai nevoie de forte noi.
Te vei simti mai viu.Nu stiu daca ai vointa si puterea dar fiecare are nevoie sprijin,fiecare are nevoie de cunostinte,de credinta,de caldura sufleteasca,pentru ca tu esti intr-o treapta de evolutie,spiritul inseamna evolutie in Univers ci nu materia.Ai nevoie de aceasta purificare in organism el singur se regleaza prin purificarea lui,insa nu stiu simtomele tale care sunt daca esti in starea asta de a face acest pas.Imi vine sa plang cand ma uit la lumea din jur si la fiinte ce am contact cu ele si sufera,pentru ca toata lumea sufera nu este liber nimeni,nici noi nu suntem liberi crede-ma toti suntem in cusca si dresati.Dar asta nu ne face sa nu ne trezim,iti ridici spiritualitatea prin cunostinte,asta acumuleaza constiinta,iti ridici nivelul prin credinta ta.Nu ne lasa scrie-ne te rog sa stim ca esti printre noi si poti sa ne dezvalui cunostintele tale pentru a fi mai aproape unul de celalalt.Toti suferim sa sti,toata omenirea sufera si cei bogati si cei saraci,pentru ca sufletele nu-si doresc materia ci intelepciunea simtamintelor si omenirii ii lipseste dragostea,nu toti suntem liberi sa sti.Mie greu sa vad din ce in ce mai multi oameni care vor sa plece pentru ca imi trezeste intrebari.Desi stiu de ce se intampla sa alegem sa plecam la limita imposibilului,pentru a nu mai suferi,pentru a nu ne mai fi greu ,si pierdem aici pentru ca nu acumulam cunostinte din credinta de sine.Sper sa fi printre noi si sa ne scri suntem alaturi de tine.Mai mult nu putem face decat sa vorbim intre noi a ne sprijini si a ne gandi ca sa mai scurs o zi din viata noastra,a ne transmite energie pozitiva prin cuvintele scrise din suflet.Esti legat de noi Ingerul Negru pentru ca faci parte din Intregul acesta.Rupi inimi daca pleci,si o bucata din tine va ramane rupta aici te rog sa te mai gandesti ce ai putea face sa-ti placa si sa ne spui si noua.Te imbratisez SI inca un lucru Transmite-i durerea ta sincera DUmnezeului Iisus pentru ati transmite un pic din energia sa pozitiva (dragostea)! Cu drag scris catre tine

26 02 2012
addsalu

Draga Ingerul Negru,

O viata fara dezamagiri nu exista, din pacate… Partea buna a acestei existente este insa ca primim suficiente binecuvantari pentru a compensa acele dezamagiri! Si nu o spun doar eu, au spus-o inclusiv oameni care au trecut prin razboaie, foamete, inchisorile comuniste (si nu pentru ca ar fi fost raufacatori, ci doar pentru ca si-au permis luxul de a gandi altfel decat regimul de atunci!) sau prin lagarele naziste… Nu-mi vin in minte acum decat doua exemple de autori pe care ii indragesc in mod deosebit – Richard Wurmbrand si Nicolae Steinhardt. Citeste-le scrierile, pune in balanta dezamagirile din viata ta si apoi vezi cate lucruri bune ai pe care nu le bagi in seama… Vei privi altfel totul, te asigur!

Are dreptate 7 soapte, sa stii! Daca TU nu vrei sa mai traiesti, degeaba ne dorim noi sa iti fim alaturi, degeaba incercam sa iti aratam ca viata merita traita, ca fiecare dintre noi am ajuns la aceasta concluzie nu in urma unui trai in puf, ci a unei vieti in care si noi am avut parte de dezamagiri crunte si de dureri de nedescris, dar… una peste alta, am inteles ca viata este mai mult decat o batalie, am inteles ca si daca pierdem uneori ceva, tot ce trebuie sa facem este sa ne ridicam, sa ne stergem lacrimile, sa ne oblojim ranile si sa mergem mai departe, pentru ca drumul nostru nu merge decat inainte! Musai!

Sper, la randul meu, ca vei gasi puterea de a te ridica, de a te scutura de praf si de a o porni din nou! Mai mult decat atat, ma incapatanez sa ma rog pentru tine, pentru ca Cel care a gustat moartea, dar a biruit-o prin inviere, Cel despre care Biblia spune ca „a fost ispitit in toate privintele, ca si noi, dar a fost fara pacat”, Cel care poate si vrea sa ne inteleaga cu toate slabiciunile noastre si care ne poate da puterea de a merge mai departe chiar si atunci cand noua ni se pare imposibil, El sa te intareasca si sa te ajute sa te ridici!

Cu prietenie,
Adrian

26 02 2012
7soapte

Am mai spus asta si o repet: moartea trebuie castigata, linistea aceea pe care o cauti este in tine, fugi de ea, ti-e frica de ea….Linistea aceea nu o vei gasi in moarte zic eu. Moartea este un dar ca si viata, pentru ca dincolo de viata nu gasesti moarte, gasesti Dumnezeu. Dumnezeu este inainte de viata si dupa viata……Cum poti merge spre El prin suicid ? ….Da-ti singur raspunsul ! Cel ce nu trece prin chinurile bolii este ocrotit, caci el si-a castigat o moarte usoara! Tu va trebui sa iti recastigi viata macar ! 🙂 Noi nu putem decat sa te ascultam si sa te mangaiem cu vorbe, cu sufletul…..dar gasindu-l pe El, gasind in tine credinta, vei gasi dorinta de a trai ! Vrei sau refuzi ?

27 02 2012
Bogdan

7soapte, ma refeream la egoism din alta perspectiva, aceea ca oamenii care pot face diferenta trebuie ,chiar protejati, si impusionati sa functioneze la potentialul maxim. Cand acestia renunta e tot o forma de egoism, dar nu forma general cunoscuta, ci aceea ca renunta la a exista din cauza unor nulitatati care le distrug increderea in importanta/valoarea proprie. Nu stiu, eu merg pe ideea ca orice fiinta rationala, trebuie sa moara dupa ce si-a atins cel putin scopul central personal. In unele cazuri, cand apar depresii sociale, tocmai acea lupta devine scopul, egoismul la care ma refeream consta in a ceda in fata presiunilor prostiei generale si a-i lasa sa castige declarandu-te invins. Si …dupa parerea mea…e foarte greu ca in propria viata sa ajungi sa te declari invins, cel putin o zvarcolire de final, o furie constructiva tot trebuie sa existe, altfel fiecare om care tinde la o forma curata de progres o sa ajunga aici.

Inger negru, eu sper sa revi si sa vb aici, te sustinem la maxim, ar fi altii care trebuie sa plece si nu pleaca, de aceea gestul unui om f. inteligent, care vrea sa comita suicid mi se pare egoist, pt ca lumea tocmai de oameni ca tine duce lipsa si in mod paradoxal tocmai acei oameni ajung la concluzia sa plece.

si PS: un om de calitate mai devreme sau mai tarziu tot ajunge unde trebuie sa ajunga, stiu ca e greu sa nu iti pierzi rabdarea, dar spre deosebire de alte lucruri sau emotii frauduloase, calitatea umana se vede utilma si e bine rasplatita.

28 02 2012
7soapte

@Bogdan,
Ai dreptate, dupa ce am recitit commentul tau m-am gandit ca te referi la acea forma de egoism ( „te pierzi / pierdem pe tine” ), lasi lumea mai saraca cu un ganditor……Corect !

Sper , Ingerul negru ca este doar un test, ca dupa o amenintare sa vezi adevarat cine iti va scrie si cine striga dupa tine. Asadar,…tu alegi, eu zic ca te intorci ! 🙂

9 05 2012
7soapte

Aloha, Ingerule ? Ti-e bine ? Au internet in Rai ? 🙂

18 08 2012
lili

Buna ,eu asi prefera sa-ti sp incerul domnului nu ancerul negru,sa sti ca multi oameni trece pin ce treci u poate trece pin lucruri mult mai grele si mai groaznice dar totusi are taria de a trece peste ele ,daca nu trecem si bin bine si pin rau anseamna ca nu suntem oameni,dumnezeu ne supune la multe ancercari an viata ca sa vada daca putem face fata,dar eu cred ca daca ne lasam doborati de probleme,necazuri boli anseamna ca suntem lasi ci dincontra trebuie sa ne ancapatanam cu anversunare sa dovedim ca putep trece peste ori ce pt ca viata este cel mai de pret dar dat de la dumnezeu,viata este frumoasa daca sti sa o traiesti sa o apreciezi. eu de ecsemplu sunt bolnava de o boala incurabila si asta de 5 ani si niciodata nu mam gandit sa ami pun capat zilelor din cantra vreau sa profit la maxim de de zilele,lunile ,ani,care ai mai am de trait ami traiesc viata asa cum ami place nu pot sa sp ca nu ma afectat si pe mine vestea ca am hiv si ca nu mai am nicio scapare o luasem si eu putin razna dar mam gandit ca nare rost sa inru an pamant anainte de vreme. sper ca anca mai esti pintre noi ca sa-mi poti scrie

21 08 2012
ingerulnegru

inca sunt dar partial.o parte din mine a disparut,ma simt asa de gol in interior,lipsit de viata,de cativa ani traiesc in umbra,nu ma mai bucur de viata nu ma mai recunosc.parca e altcineva in locul meu si eu il plivesc din exterior.anxietatea mi-a distrus viata,visele,dorinta de a merge ai departe,a a incerca lucruri noi in fine mi-a distrus spiritul.nu cred ca poate cineva sa isi dea seama cum ma simt zilnic,cu o frica imensa de nmc.scenariile negative si intamplarile catastrofice pe care le prevad ma obosesc si ma storc de puteri si energie.clar e ca as prefera sa fiu bolnav de o boala incurabila decat de una psihica cum e anxietatea.usor,usor nu mai ai nici un respect fata de tine,psihicul devine din ce in ce mai vulnerabil.te desconsideri,te urasti pt ca ai idei sucicidare,desi nu ai o boala incurabila.nu mai ai incredere deloc in puterile si capacitatile tale intr-un final simti ca te dezintegrezi,ca nu mai functionezi ca un intreg,totul de prabuseste ca in filmul ala INCEPTION,unde lumea imaginara de se destrama.la mine asa se duce totul,toata viata mea simt ca nu mai are nici un rost,ca e o minciuna,ca nu mai pot sa traiesc in felul acesta cu mii de intrebari zilnic,care ma asalteaza.
Crede-ma ca as prefera sa fiu in cazul tau,macar as murii cu constinta impacata,ca nu am ales eu sa ma sinucid,sau nu am ales eu sa mor.ca am facut tot ce am putut sa traiesc cat mai mult.daca as putea ti-as da viata mea,sa traiesti tu sau altcineva care isi doreste dar din anumite cauze viata sa e pe final.oricum sper sa trec peste desi nu vad nici o ameliorare.
oricum daca ar fii sa mor as vrea sa imi donez organele,mai ales daca ar fii sa ma sinucid ideal ar fii sa ma impusc probabil in cap undeva intr-un spital.ca medici sa recolteze organele care pot fii folosite cat mai repede.
stiu ca suna aiurea dar daca organele la toti sinucigasii ar putea fii folosite ar salva mii de vieti.avand in vedere ca anual se sinucid 1 milion de persoane in intreaga lume.

23 08 2012
just me

:))……multi dintre noi au o anume disfunctie. Pt. ca gandurile noastre sa nu ne strice muzicalitatea interioara, sa nu ne invadeze si sa nu ne sufoce, incercam sa gandim pozitiv. Dar cum sa gandim pozitiv cand depresia ne domina ? Organismul nostru este creat intr-un mod spunem noi, perfect ! Nimic nu se produce fara o cauza, fara un motiv. In cel mai probabil caz, nivelul serotoninei („hormonul fericirii”, o substanta produsa de cerier) este scazut, sau pur si simplu nu este mentinut. Organismul tau consuma cantitatea serotoninei in extrem de scurt timp. Incearca sa mergi la un psihiatru care iti poate prescrie un antidepresiv pentru o anume perioada de timp. (cum ar fi xeroxatul)- incercand sa iti mentina nivelul serotoninei in organism. astfel, gandurile care te sufoca se vor aseza la locul lor, negativismul dispare, si sigur vei reusi sa te regasesti. Insa, asa cum stim cu totii, medicamentele creaza dependenta si la un mom dat va trebui sa renunti la acestea. Ideal este desigur sa faci terapie in paralel si cu timpul, terapia sa inlocuiasca medicamentele. Insa daca organismul tau are aceasta deficienta de a mentine secretia si nivelul serotoninei (precum si consumul ei) in organism….nu vei avea cum altfel sa completezi acest lips. Insa imbunatatiri exista in mod garantat ! Succes !

27 04 2013
cristina

ingere negru hai sa ne intalnim

27 04 2013
cristina

sa vezi ce bataie iti dau de iti revii instantaneu,vorbesc foarte serios!!!

8 05 2013
ingerulnegru

nu cred ca o bataie imi scoate erorile de pe hard.oricum sunt un pic mai bine,dar nici bine nu sunt.ceva s-a blocat undeva in creierasul meu si nu stiu daca o sa isi revina vreodata.acuma sunt asa in deriva,ma duc si eu dupa cum bate vantul.

17 11 2013
Mary R.

Buna Ingerulnegru,

Ce mai faci?

Nu ai mai postat de mult nimic la rubrica ta. Citind cele scrise de tine mi s-a parut foarte curajos si pozitiv faptul ca ai continuat sa lucrezi în ciuda oboselii si a gândurilor negre.

Asteptam vesti de la tine.

Cu prietenie,
Mary

29 06 2015
IN MEMORIAM

Cum mai bate vantul?????
Sper ca esti mai bine…………

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: