Mihaela 4

24 09 2011

Buna, numele meu este Mihaela si ma gandesc foarte des la suicid….Am 32 de ani, sant casatorita, am 2 copii frumosi si sanatosi de 1an si 5 luni si 4 ani; am o casa, nu am mari lipsuri, as putea sa zic ca ne descurcam….binisor. La prima vedere ai impresia ca toate sant bune si frumoase, ce mi-as mai putea dori? Nu e chiar asa….Dar sa ne intoarcem in timp un pic; m-am maritat in urma cu 7 ani cu barbatul iubit, un om de casa care ma iubea f mult. “Problema” a fost ca el era dintr-o localitate f aproape de Bucuresti iar eu din Bucuresti; tatal lui a murit cam cu 4 ani inainte sa ne casatorim el ramanand doar cu mama lui care nu m-a vrut in ruptul capului pentru ca eu eram “de la oras” si nu aveam ce cauta in curtea ei; au fost foarte multe discutii in legatura cu prezenta mea aici unele dintre ele foarte puternice, discutii sau certuri pe toate tonurile avandu-ma pe mine ca tinta bineinteles. sotul meu era langa mine de fiecare data insa dupa cateva zile el se impaca cu mama lui si erau ca inainte de venirea mea in aceasta curte iar eu eram data la o parte; in cateva randuri chiar mi-a spus :”dar ce ti-a zis mama? ce ti-a facut, ti-a dat in cap? ” Eu lasam capul jos si iar incercam sa fiu pe placul soacrei care era vesnic nemultumita. Cand “ma intelegeam” cu soacra era armonie in curte; cand rabufneam, pentru ca se acumuleaza si la mine nervi si frustrari iar se instaura tacerea aia care ma scoate din minti:fiecare isi vede de treaba lui, de patratica lui, nu vorbeste nimeni cu nimeni; sant de acord ca soacra cu nora nu s-au inteles de cand lumea (mai sant si exceptii) dar un compromis trebuie sa existe, sa ne toleram sa facem totul macar asa de ochii lumii vb aia. Am ramas gravida cu primul copil si pe perioada sarcinii ne-am inteles mai bine, chiar ma linistisem speram ca asa vor sta lucrurile o viata si…ma simteam fericita. Am nascut o fetita frumoasa si cuminte dar care….ghinion, semana cu soacra soacrei mele!!!! Si iar a inceput povestea: nimic nu-i convenea, iar discutii, iar scandaluri. sotul meu a avut aceeasi atitudine:pe moment imi lua apararea, dupa cateva zile statea la barfa cu “mami”. Ca sa nu o mai aud, sa nu o mai vad, m-am inchis in casa cu copilul…cam 2 ani jumate; in timpul asta nu am iesit decat in vizita la ai mei care m-au ajutat de cate ori am avut nevoie sa stea cu pitica sau ma mai duceam cu fetita in parc sau la cumparaturi mari gen aprovizionare la 2 saptamani; in curte nu am mai stat, era ca un culoar de trecere pentru mine, pot spune ca o urmaream sa intre la ea in casa ca sa o pot lua spre poarta si sa nu ma intalnesc cu ea, sa nu o vad. A fost o perioada foarte…urata pentru mine si pentru puiul meu cu care am avut probleme din cauza asta ( de vorbire, socializare);am dat copilul la gradinita si…culmea prostiei as putea spune: am ramas din nou gravida. Ma obisnuisem deja cu statul in casa asa ca mi-am zis ca asta e, m-i l-a dat dumnezeu, al meu e . S-a repetat povestea….au inceput iar scandalurile….. nu ies din casa….nu mai am putere….care e viata mea pana la urma??? Sa ma intorc acasa, nu mai pot, nu mai am cum ; ai mei stau in 2 camere, mai e si fratele meu… Nu mai am putere sa povestesc ca in fiecare zi imi toaca nervii aceasta femeie; numai daca o vad simt ca ma sufoc de nervi si nici barbatul meu nu face ceva constructiv decat…ma incurajeaza ca o sa rasara soarele si pe strada noastra; cand, cand moare nenorocota????; am uitat sa va zic ca de vreo 2 ani iau in fiecare zi pastile de calmare; le mai schimb sa nu cumva sa nu-si mai faca efectul. Ma gandesc la copii mei pe care ii iubesc enorm dar totodata si la mine iar decat sa creasca langa o mama drogata de pastile…..mai bine lipsa!!!! Asa ca intrebarea mea este cum sa termin mai repede cu viata asta de 2 lei?!?

Am uitat sa va zic ca noi stam in aceeasi curte dar in case diferite……….Astept

Anunțuri

Acțiuni

Information

8 responses

24 09 2011
addsalu

Draga Mihaela,

Iti multumesc pentru curajul de a ne scrie povestea ta si iti urez bun venit aici. Vei gasi o “categorie” a ta, cu numele tau, in coloana din partea dreapta; pentru ca mai exista deja alte trei Mihaele, a ta se va numi, simplu, “Mihaela 4″.

Asa cum spui, problemele dintre soacre si nurori sunt vechi de cand lumea si pamantul; altfel nu ar fi ajuns proverbiale… Din pacate, unii oameni, cand imbatranesc, in loc sa imbatraneasca frumos, parca se acresc si mai mult…

Din punctul meu de vedere, ai doua solutii: fie discuti cu sotul tau, la modul cel mai serios cu putinta, ca nu este in nici un caz ok ca tu sa stai numai cu pastile ca sa poti fi ok, fie, daca el nu reactioneaza in nici un fel, sa te muti inapoi la ai tai. Da, nu va fi cea mai confortabila alternativa de locuit, dar tin sa iti spun ca sunt si cazuri mai rele decat atat… Vei fi surprinsa de cat de multe mobile puteti inghesui in doua camere…

Sau ar mai fi o varianta: daca tot locuiti relativ separat, in aceeasi curte dar in case diferite, puteti incerca sa va trageti un gard intre voi…

Uneori se poate sa mergeti impreuna, alteori nu. Oricum, sunt de parere ca trebuie sa discuti cat se poate de serios cu sotul tau aceste probleme. Tu te-ai casatorit cu el, familia ta este el si copilasii tai, iar familia lui esti tu si copiii. TOATE celelalte persoane, inclusiv mama lui, vin abia pe urma in ordinea prioritatilor. Asa este in firea lucrurilor, si amandoi ati consimtit la asta cand ati spus “da” la starea civila…

Daca nu vrea sa te asculte, atunci spune-i ca efectiv nu mai poti, ca iti pui in pericol sanatatea luand atatea pastile si ca, in definitv, daca tu nu esti ok, atunci nu poti fi nici o mama buna pentru copiii vostri si nici o sotie buna pentru el; ajuta-l sa inteleaga ca il iubesti, dar ca pur si simplu nu mai poti in aceste conditii…

Si vorbeste si cu ai tai, sunt sigur ca se va gasi o solutie, chiar daca, repet, nu va fi in nici un caz cea mai confortabila. Eu personal cunosc o persoana care, la un moment dat, a fost nevoita sa se mute inapoi la parintii sai, in urma unei relatii esuate, si au trait cu totii intr-un apartament de doua camere, cum spui. Era o situatie extrem de asemanatoare: parintii acelei persoane aveau inca un copil, si el divortat, iar cea despre care iti spun avea si ea doi copii… Au locuit deci, in doua camere, sase persoane… Parintii si fratele intr-o camera, iar persoana de care iti spun, impreuna cu cei doi copii, in cealalta camera… Cel mai rau a fost ca aveau o singura baie, dar acum sunt toti bine-mersi… Copiii au crescut, sunt la casele lor…

Sunt vremuri grele uneori si, din pacate, sunt si decizii extrem de dificile de luat, insa te asigur ca, in final, castigul lor a meritat toate sacrificiile facute. Ce au castigat? Viata lor… si este cel mai de pret lucru pe care il poti avea…

Si, apropo, nu este adevarat ca puiutilor tai le-ar fi mai bine fara tine decat sa fii drogata! Te asigur ca dragostea si prezenta unei mame nu poate fi inlocuita de nimic si de nimeni, NICIODATA!

Capul sus, si te asteptam sa ne spui cum mai merg lucrurile, si ce decizie ai luat.

Cu prietenie,
Adrian

25 09 2011
7soapte

Buna,Mihaela,
Intradevar,sugestia lui Adrian este de luat in seama! Si ai sa te convingi cate se pot schimba printr-o decizie ! Sotul tau probabil va intelege ca vorbesti cat se poate de serios,chiar daca la inceput nu va crede.Poate este obisnuit deja cu amenintari.Insa, prin aceasta decizie,il vei forta sa gandeasca si sa gaseasca o alta solutie pentru a fi langa copii vostri.Ar fi ideal sa va mutati cu chirie daca spui ca situatia voastra este bunicica….Cat poate fi o chirie intr-o casa de la tara?poate gasiti ceva convenabil…..Sau va este teama de…”gura lumii”…..Nu inteleg de ce te gandesti la suicid…este ca si cum ai face asta pentru ei,nu pentru tine.Soacra este in acest moment mai importanta decat copii tai,ii acorzi prea multa atentie!Stiu ca esti prinsa in hora sotz-soacra-copii,insa familia ta acum sunt copiii,apoi sotul si nicidecum soacra! Vorbeste cu ai tai! Poate te pot ajuta cumva sa inchiriezi ceva pana la urma sau…sa sperm ca sotul tau va reactiona in urma deciziei tale.Cat despre gard,nu cred ca poate fi vorba,presupunand ca locuintele sunt dispuse una in spatele celeilalte si oricum sotul tau,dupa cum l-ai descris,nu ar accepta aceasta solutie.Atata timp cat vei fi langa soacra,certurile vor exista….pacat! Insa copii tai vor creste si te vor judeca pentru ca nu ai avut taria sa iei decizii bune pentru linistea lor.Suicidul este cel mai prost gand,disparitia ta ar arunca copii in mainile soacrei si le-ar crea traume ireversibile…..Faci mai mult rau gandind asa.Mult curaj,stapanire de sine si putere iti doresc!Nu amana momentul mutarii pentru ca,in final,tot aici vei ajunge! Toate gandurile bune catre tine!

27 09 2011
mica

Draga mea,

Te simt aproape si daca as putea ti-as da din puterea mea. Am trecut aproximativ prin aceeasi istorie. Imi era firca de soacra-mea pana la starea de rau fizic. Cand intram in scara blocului mi se taiau picioarele si-mi bubuia inima in piept. A fost rea. Foarte rea. Prima data mi-am luat barbatul si fetita si am plecat cu chirie. Am stat aproape doi ani in 10m2 toti trei. In gazda la o familie de oamnei in varsta. M-am intors la ea sa-mi stea cu fata sa merg la servici si ne-a ajutat Dumnezeu si/am facut credit si ne/am luat casa. Locuieste aproape de noi. Este la fel de rea. Insa are nevoie de mine. Nu se descurca singura. Iar chestia care ii macina si ei nervii era sa o ignor. Consideram ca nu exista. Nu dadeam curs nici unei discutii. Jucam rolul femeii superioare. Citeam, faceam pe intelectuala. Asta o darama. Ca nu ma coboram la nivelul ei. Nu vedeam telenovele nu avea ce discuta cu mine. Lui fiu/sau (sotul meu) la un moment dat am incetat sa-i mai spun ceva. Se intampla exact ca la tine. Daca vorbea cu mine imi dadea dreptate mie cand vorbea cu ea ii dedea dreptate ei. Fata e mare acum are 8 ani si nu o poate suferi. Si o ironizam amandoua de cate ori avem ocazia. A mai venit si un baietel. Am muncit enorm. Chiar dac-mi venea la copii casa era luna, mancare pregatita, copii cu tot pregatit. Nu-i dedeam voie sa faca nimic in casa mea. A avut odata curaj sa-mi puna rufe la spalat si i-am spus ca nu e cazul fiindca rufele se spala in familie. Nu-ti lasa copii. Frica mi-a dat putere. Copii mi-au dat putere. Nu am reusit niciodata sa fiu destul de obraznica cu ea asa cum ar fi meritat, dar am avut puterea sa o indepartez de noi. Si asta fac permanent. De multe ori ajungeam acasa si ea iesea pe usa. Imi imbratisam copii si ma faceam ca nu o vad. Nu o intrebam nimic. Insa este casa noastra. Platim din greu la ea dar este bine.

Gaseste solutia sa pleci de langa ea. Fii frumoasa, fii vesela, acoperati sotul si copiii cu afectiune si bucurie. Fa-o sa vada cat de fericiti sunt cu tine sotul si copiii tai. Pozeaza cand nu o faci din inima dar lupta. Te rog lupta. Nu-i da satisfactie. Te rog!!! Vrea razboi raspunde-i cu pace si zambet. Cu voiosie. Spune-i ca esti fericita. Te rog nu renunta. Dumnezeu este mare roaga-te. Pe soacra/mea o deranja ca mergeam la biserica, ca-mi duceam copii la impartasit. I-am dus si fiul ei la spovedit si impartasit. Tu ai un rost. Tu ai un drum. Tu ai o mare misiune. Nu abandona! Nu merita scorpia!
Si seara cand cand nu mai poti, ia trupsoarele fragede in brate si plangi sa te descarci, si spune-le ” pentru voi traiesc”. Pentru ei esti pe pamant. Cum sa-i lasi? Nici o clipa sa nu te mai gandesti la asta.

27 09 2011
7soapte

Mica,comment-ul tau este absolut superb si plin de energie! Esti de admirat! O femeie puternica,inteleapta si nu in cele din urma: CU ATITUDINE! Sper ca si Mihaela sa aiba puterea ta! Va pup!

28 09 2011
mica

Multumesc,
Am scris in goana, dintr-o rasuflare. Sunt experta in soacre. Toate isi doresc statutul de dive in relatia fiului. Ideea este ca diva este tanara mamica si sotie. As putea sa o ajut daca mi-ar povesti punctual. Pentru ca stau bine material sambetele si duminicile sa fie ale familiei. Sa organizeze activitati pentru ea si sot. Sa plece in excursii. Sa-si faca toti patru o lume in care sa nu incapa nimeni altcineva decat ei. Poate sa mai discute si cu sotul, dar din experienta mea stiu ca el spune mereu ca mine mai greu e sa treaca la fapte. Ea trebuie sa-si salveze casnicia. Sa-l faca un tata bun devotat familiei. Femeia este stalpul casei. Sa-si gaseasca o prietena care sa o viziteze. Sa iasa in curte si sa spuna: „sarutmana mama soacra” si sa treaca mai departe. Cand ai doi copii esti condamnat la viata. Esti condamnat la o viata frumoasa si echilibrata pentru ca puii sa zboare din cuib frumosi si echilibrati. Sa incerce sa vizualizeze peste ani copiii ei frumosi, realizati, reusiti! La asta sa se gandeasca cand nu mai poate.
De pilda azi soacra/mea mi-a inchis telefonul. Crezi ca ma intereseaza de ce? O priveste personal. O gasesc acasa cu copiii mei. Felul ei de a se razbuna: incearca sa-mi influenteze copiii si face multa mizerie in casa. Eu ma duc razand acasa (cu toate ca sunt foarte obosita), imbratisez copii ii acopar cu bucurie, le propun un program pentru aceasata dupa-masa si ea atunci pleaca. De nenumarate ori mi-a zis ca nu mai vine la copiii. Am zis multumesc pentru tot si i-am spus ca e libera sa faca ce vrea, cu toate ca nu aveam nici o solutie. A doua zi venea din nou de teama sa nu castige terenul pe care il are in sufletul copiilor. Le este frica de singuratate. Trebuie izolata sa vada cu este sa ai copii aproape si sa nu-ti deschida usa. Hai ca ma lungesc.
Sa-l rugam pe Dumnezeu pentru binele nostru si al tuturor.

3 10 2011
7soapte

Chiar eu am patit-o pe propria piele in acest weekend cu „soacra”……si am sa va povestesc vineri,cand am o zi libera :).Va doresc putere si liniste sufleteasca!

24 10 2011
Eva

Mihaela draga, pare sa-ti fie atat de greu… as vrea sa iti spun ceva bun, mangaietor, datator de speranta, de putere… sunt mai sus sfaturi, exemple personale… nu te-ai intors inca sa ne spui cum mai esti. Cum mai esti?

iti impartasesc ce am aflat si eu, la randul meu:

Cum a sfatuit-o Parintele Tadei pe o femeie in situatia ta:

– ”Nimeni nu poate sa rabde asta!
– Da, de unul singur nu se poate – dar, cu ajutorul lui Dumnezeu, vei putea. Nimeni nu stie daca tu te rogi sau nu. Acesta este lucrul launtric al fiecarui suflet. Cand te jignesc (ea sau sotul), tu sa nu le intorci jignirea – nu numai cu cuvinte, ci sa te ostenesti ca nici in ganduri sa nu vatami!
Roaga-te la Domnul sa le dea inger bun soacrei si sotului tau si pe tine sa nu te uite. Nu vei putea sa castigi asta degraba, dar, daca te vei ruga astfel neincetat inlauntrul tau, vei vedea, cu timpul, cum cercul gandurilor din caminul vostru se schimba. Vei baga de seama ca soacra si sotul tau se schimba, ca tu insati te vei schimba.”

In alta parte, parintele spune:

”Este dupa cele ale firii ca, aici, pe pamant, in lumea aceasta, mama, dupa ce isi casatoreste fiul, sa inceapa sa nu-si suporte nora, chiar de ar fi aceasta si inger. Pe dinafara totul este frumos, nimic nu se vede, dar nemultumirea ei este launtrica.

Nora nu stie aceasta taina a vieti: ca trebuie sa se roage Domnului ca sa ii dea inger bun soacrei sale. Vedeti, fiecare razboi fizic incepe mai intai in cuget. Mai intai oamenii nu se rabda in cuget, iar apoi incep sa se nimiceasca unul pe celalalt.

Roaga-te pentru vrajmasul tau, este ca si cum ai aduna carbuni aprinsi peste capul sau. Daca n rugam pentru vrajmasii nostri, fie vor pieri, fie se vor slobozi de rau. Domnul ne cere sa ne rugam pentru ei. Asadar, cand ne rugam, sa ne lepadam de rautate si sa dorim binele vrajmasilor nostri, oricat ar fi de rai – atunci fie se vor slobozi de rautate, fie vor pieri.”

”Gandurile noastre se implinesc. Gandurile sunt o mare putere. De aceea, ele trebuie sa fie desavarsite si curate, caci noi raspandim, suntem o centrala nespus de puternica (a gandurilor), o centrala de receptie si emisie. Gandurile noastre au o inraurire de necrezut.”

17 11 2011
Cetatea de scapare

Draga Mihaela,simt cu tine,cunosc si eu destule dureri traite pe acest pamant incarcat de intuneric,si multa rautate…Am fost facuta atenta la acest site incarcat cu multa durere sufleteasca, de catre o persoana care la fel ca si mine este in plina durere fata de toate marturiile postate aici.Pot sa spun ca sunt foarte,foarte miscata,si am fost indemnata in inima mea ca sa scriu si eu cateva cuvinte.
Draga Mihaela,viata ta nu costa numai 2 lei.Ea valoreaza enorm,poate nu inaintea semenilor din jurul tau,dar la D-zeu.Pentru ca de la El este viata in tine.El te-a voit in lumea asta,ti-a dat un suflet pe care l-a imbracat intr-un trup.Nu trebuie sa iti iei tu singura viata,pentru ca D-zeu este Acela care stie ceasul cand ti-o va lua.Insa cine te impinge la asa un act groaznic,este persoana opusa lui D-zeu:cel rau,deavolul.El este acela care iti chinuieste sufletul prin aceasta femeie,ca sa te distruga,sa te acapareze pentru el.Draga Mihaela,eu stiu ce spun,am trait destule cosmaruri in viata mea inca din copilarie.Dar am gasit la 31 de ani pe Cineva,in care am gasit adevarata viata,pace ,mangaiere:D-nul meu Isus Christos.Acum la 62 de ani,pot sa spun ca nu am gresit cu nimic ca I-am predat Lui viata mea,am trecut din taramul celui rau pe taramul lui D-zeu.El spune;”Veniti la Mine toti cei truditi si impovarati si Eu va voi da adevarata pace…”Nu spun ca nu mai am dureri sufletesti,dar in toti acesti ani am invatat sa merg cu El prin ele.Si asa am avut si am putere ca sa birui totul.Daca nu cunosti ce ne descopera biblia,ia te rog si citeste in ea ca vei gasii adevarata pace….si viata,si vei privii cu alti ochi in durerea ta.Vei invata sa iti spui toate durerile tale lui Isus D-nul,si El este Acela care iti va netezii caile…va putea face ca dusmanul tau sa se aplece…Ma rog pentru tine ca sa fii si tu ca si mine in adevarata pace care vine de sus,nu ca si cum ar da-o omul.Pacea aceasta intrece orice pace ce ar putea da omul:este o pace divina.Cu multa dragoste ti-a scris Magdalene M.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: