Nu conteaza

25 08 2010

Buna,cu greu m-am decis sa scriu..chiar nu stiu daca ati putea sa ma faceti sa renunt la un gand care il am de ceva vreme..problemele mele incep datorita mamei..de ce?pai,desi sunt constienta ca ma iubeste,niciodata nu o arata si mereu rezolva totul prin tipete..cu timpul am ajuns sa tip si eu foarte mult,chiar nu ma mai recunosc..as vrea sa fac ceva ca sa ne fie bine..dar mereu la o cearta se ajunge la chestii de genu : “de azi poti sa uiti ca iti sunt mama..”.Dar azi,a fost mai rau mi-a zis chiar “nu ma fa sa te dau afara” ..am zis “da-ma” si a zis “nu,nu vreau”..ideea e urmatoarea,cearta de azi a pornit de la faptul ca nu mai vreau sa continui sa merg la munca,eu fiind in vacanta,deoarece urmeaza sa fiu studenta in anul 1…si nu mai vreau fiindca uneori am niste dureri groaznice de spate si pe langa asta vreau sa dorm si eu putin in vacanta asta..sa simt ca e vacanta..ea nu intelege.Am vrut de multe ori sa fac acest gest,dar,problema e ca eu cred ca exista un Dumnezeu si apoi daca ma sinucid voi avea parte de o suferinta vesnica,dar,este singurul gand care ma opreste sa fac acest gest.Singura chestie e ca pana cand voi mai putea doar sa ma agat de acest gand? Deja simt ca nu mai rezist..cred ca voi actiona pur si simplu fara sa ma mai gandesc la consecinte.

Anunțuri

Acțiuni

Information

2 responses

25 08 2010
addsalu

Draga „Nu conteaza”,

In primul rand „bine ai venit”, si multumim pentru ca ne-ai impartasit povestea ta. Din cate inteleg, revolta ta este provocata de certurile pe care le ai cu mama ta pe seama faptului ca nu vrei sa te mai duci la serviciu ci, intrucat vei fi studenta si anticipezi ca vei avea un an „plin”, vrei sa te odihnesti mai mult.

Ca unul care a acumulat pana acum aproximativ 30 de ani de scoala, pot sa te asigur ca studentia nu este chiar atat de obositoare cum pare la prima vedere. Imi aduc aminte si acum de primul meu an de studentie cand, inainte de vacanta de Craciun, noi eram toti speriati si cu gandul la prima sesiune. Vorbind cu unul dintre profesori, noi am incercat sa ii spunem ca vom invata in vacanta de Craciun, pentru ca nu putem lasa totul pentru sesiune, la care respectivul s-a pus pe un ras sanatos de a rasunat toata sala… „Ati fi primii mei studenti care ati face asta… Nimeni nu invata in vacanta…”
Ce vreau sa spun cu asta? Studentia nu este chiar atat de dificila cum pare… Daca iti place ceea ce ai ales sa inveti, vei invata cu placere, vei citi, iti vei face timp, si nu ti se va parea greu, vei vedea.

Disciplina, draga mea, este foarte importanta; chiar daca mama ta nu are tactul sau rabdarea de a ti-o spune in asa fel incat sa poti primi lucrul acesta, probabil ca ea se teme sa nu dezvolti, in timp, o atitudine prea comoda. Mai ales cu criza asta financiara, ti se va cere sa muncesti mai mult decat e cazul, si raman pe piata muncii cei care se conformeaza cerintelor. Probabil ca asta este in mintea sau in intentia mamei tale cand iti da ghes, repet, poate cu o lipsa de tact care deranjeaza, sa te duci la serviciu.

Ma gandesc ca o solutie de compromis ar fi aceea de a lucra cu jumatate de norma. Ce zici, te-ai gandit la varianta asta? Oricum iti va trebui si timp pentru studiu, pentru biblioteci… Dar in acelasi timp ai nevoie si de bani, probabil ca nici mama ta nu te poate tine acasa, asa ca ar fi o solutie pe care sa o iei in considerare…

Este bine ca te gandesti la viata in perspectiva eterna. Da, stiu, acum poate ca ai fi tentata sa ignori toate aceste lucruri si sa nu vezi decat problema ta de acum, care pare atat de mare incat nu mai vezi si altceva… Si totusi, ce te faci daca tot ce se spune este adevarat si ajungi sa dai din lac in put, sa ai parte de o problema MULT mai mare sinucigandu-te? Problema ta de acum se poate rezolva, trebuie sa fii de acord cu asta… Si relatia cu mama ta, si problema cu trezitul de dimineata si dorinta ta de a te odihni… Toate se rezolva aici… Nu face insa o traznaie pe care s-ar putea sa constati ca nu vei mai avea cum sa o rezolvi, oricat ai vrea de mult…

Mai bine incearca sa iti folosesti frustrarea si supararea in mod constructiv, cautand o solutie de a rezolva problema… Uite, deja ti-am dat o sugestie… ideea cu part-time-ul… Apoi, gandeste-te ca saptamana viitoare este deja septembrie… Va mai fi mai putin de o luna pana cand vei incepe facultatea… Chiar crezi ca merita sa ratezi totul intr-un moment de suparare?

Capul sus, ok? Suntem aici si iti vom fi alaturi!

Cu prietenie,
Adrian

7 06 2015
IN MEMORIAM

SPERAM CA ESTI BINEEEEEEEEEE!!!!!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: