Ioana

16 12 2009

mereu e la fel.de fiecare data viata iti demonstreaza ca nu ai pentru ce sa traiesti.pur si simplu m-am saturat de viata monotona si de faptul ca nu am curajul sa fac nimic pentru mine,nimic care sa ma faca fericita.

Anunțuri

Acțiuni

Information

18 responses

16 12 2009
addsalu

Draga Ioana,

Fiecare dintre noi suntem nevoiti sa trecem, uneori, prin niste situatii care sa ne aduca in pragul disperarii. Iar monotonia este, prin natura ei, dezarmanta…

Exista insa un lucru pe care trebuie sa il stii: atunci cand traversezi astfel de momente, cand esti “la cald”, cum se spune, este foarte posibil sa nu poti vedea pur si simplu imaginea intreaga, ci doar anumite elemente din ea.

In mintea noastra exista anumite filtre, care lasa sa treaca doar unele din informatiile existente in jurul nostru. Ca sa intelegi mai bine ce vreau sa iti spun, sunt sigur ca ai invatat la fizica despre lumina, despre modul in care se transmite aceasta, despre sunete, despre modalitatea lor de propagare de la emitator la receptor si asa mai departe. Ei bine, toate acestea pot fi percepute doar in conditii de laborator, cu ajutorul anumitor aparate si in urma unei observari extrem de atente, de focalizate si de constante. Se pare insa ca anumite studii stiintifice cat se poate de serioase au descoperit faptul ca organismul nostru le poate percepe pe toate. O sa te intrebi, fireste, de ce atunci nu le percepem ca atare. Ei bine, din cauza filtrelor de care iti spuneam, care actioneaza ca un mecanism de aparare si nu lasa sa treaca decat o anumita parte din toate informatiile pe care le percepe. Pentru ca se pare ca, daca am constientiza TOATE informatiile pe care le percepe organismul nostru (vizuale, auditive, tactile etc.), pur si simplu am innebuni. Nu am putea gestiona toata situatia!

La fel se intampla si in situatiile de care spui, si de care vorbeam si eu la inceput. Atunci cand trebuie sa dam piept cu o serie de situatii neplacute, aceste mecanisme de aparare “intervin” si isi “spun cuvantul”. Numai ca, de data aceasta, ideea de mecanism de aparare nu are neaparat un sens pozitiv… Ca sa nu spun exact opusul… Filtrele cu pricina nu ne permit in unele situatii sa vedem si lucrurile bune care ni se intampla, ci ne focalizam doar asupra celor mai putin placute si indezirabile. Si atunci ne lasam prada dezamagirilor si, incet-incet, avem tendinta de a abandona lupta… Atunci este momentul potrivit sa cerem ajutorul… Cineva care sa mai fi vazut asa ceva, sa mai fi ascultat astfel de relatari, sa mai fi trecut pe acolo… fie un specialist, fie un prieten… Te poate ajuta sa capeti perspectiva de ansamblu, nu doar ceea ce poti percepe din pricina acelor filtre. Altfel spus, daca tu vezi doar ce este in fata blocului, dar mai ai un prieten care este in spate si iti spune ce vede el acolo, tu ai putea avea in fata ochilor o imagine mai bogata in detalii, in informatii, o imagine oarecum completa… Acesta este motivul pentru care exista acest site… Si acesta este motivul pentru care ne scriu atatea persoana si avem atatia prieteni acum…

Cu speranta ca ne vei scrie si tu mai multe detalii si vom putea incerca astfel sa cautam sa intelegem mai bine situatia ta, pentru a identifica impreuna variante mai bune de a iesi de aici, ti-am facut o categorie a ta, in coloana din dreapta, si asteptam sa ne scrii acolo.

Intre timp, capul sus, Ioana… si daca intr-adevar te-ai saturat de viata monotona si de faptul ca nu ai curajul sa faci nimic pentru tine, nimic care sa te faca fericita, atunci poate ca ar fi bine sa incerci sa iti canalizezi toata aceasta frustrare intr-o alta directie – nu impotriva ta insati, ci impotriva situatiei in sine, in sensul de a vedea ce si cum trebuie sa procedezi pentru a-ti atinge acest deziderat, nu pentru a te autodistruge… Nimeni nu iti poate spune ca va fi usor, sau ca nu vei avea momente in care sa strangi din dinti pentru a merge inainte, insa te asigur ca merita infinit mai mult sa faci aceste eforturi decat sa abandonezi…

Cu prietenie,
Adrian

16 12 2009
ioana

da poate ca ai dreptate,am incercat mereu sa trec peste,dar cand sunt un pic fericita ii ranesc pe ceilalti din jurul meu.de ce fericirea mea aduce nefericirea altora.cum fac sa schimb situatia asta?sa iti explic mai bine.am o relatie de 5 ani ceva normal,banal chiar in ultimul timp si orice se intampla in rel asta ma face nefericita.fac greseli majore cand incerc sa ma imprietenesc cu altcineva si ajung de unde am plecat ranesc pe tot1am ajuns la cncluzia ca mai bine renunt eu,decat sa mai ranesc prin comportamntul meu

16 12 2009
addsalu

Ioana,

As avea cateva intrebari punctuale:

De ce crezi ca fericirea ta ar aduce nefericirea altora? Poti fi mai explicita?

Apoi, faptul ca, desi ai o relatie de 5 ani cu cineva, dar „incerci sa te imprietenesti cu altcineva”, spune oare ca nu crezi cu adevarat in relatia voastra? Te-ai gandit la aceasta posibilitate?
Nu am fost niciodata pentru despartiri, insa, pe de alta parte, incerc sa ma gandesc de ce ar continua cineva o relatie in care nu crede, care nu ar ajunge nicaieri… Nu stiu, sunt doar intrebari la care ar trebui sa te gandesti, sa vezi daca poti gasi un raspuns…

Pas cu pas, Ioana… Acesta este raspunsul… Le luam pas cu pas, le exploram pe rand, si gasim raspunsuri…

Cu prietenie,
Adrian

16 12 2009
ioana

nu sunt fericita,cred ca nu din cauza relatiei pentru ca ea a devenetit obisnuinta.cred ca sunt prea obsedata sa pot face fericita pe cineva,sau poate ca e doar obsesia si nu imi dau eu seama.defapt ma chinui sa inteleg degeaba pentru ca oricum simt acelasi lucru,acelasi gol imens.

17 12 2009
Bogdan

Salut Ioana. Inteleg ca te invarti in jurul cozii si cauti raspunsuri la intrebari pe care nu le ai. Probabil te si plictisesti groaznic. In momentele acestea de monotonie nici nu ai cum sa gasesti raspunsuri la nimic, pentru ca nu te afli nici in starea si nici in situatia pentru a fixa si a parcurge un drum de indeplinire. Pentru a reusi sa dai un sens vietii tale trebuie sa iesi din starea asta. Poate ca nu mai vrei sa pastrezi aceasta relatie si acum cauti motive viabile pentru a o termina, insa monotonia nu este un motiv de incetare a unei relatii. Ziceai ca esti fericita daca ii faci fericiti pe altii, aici poate fi o mare incurcatura de perceptie, e posibil ca altii sa fi vazut ca vrei sa ii faci fericiti doar pentru a fi tu fericita, poate ca ar fi mai bine cand ii faci pe altii fericiti sa ii faci prin lucruri care ii fac cu adevarat fericiti. Intr-o relatie exista multe metode de reimprospatare, de la schimbari de atitudine si activitati, pana la schimbari de garderoba nocturna ;). Sfatul meu este sa faci cat mai multe lucruri pe care le doresti cu adevarat fara sa-ti pese de ce cred altii si sa ajuti cat mai multe persoane fara sa iti pese de ce o faci.

18 12 2009
Andy

Draga Ioana,

Cineva mi-a spus odata urmatorul lucru: Fiecare e responsabil de propria fericire. Nu esti datoare sa faci pe nimeni fericit/a. La fel ca si tine, am vrut sa trec prin viata in asa fel incat sa nu ranesc pe nimeni. Nu se poate. Vrei, nu vrei, actiunile tale vor rani unii oameni. Fericirea ta ii poate face pe altii invidiosi, iar acestia vor incerca sa iti imprime niste sentimente de vinovatie. Actioneaza in asa fel incat sa fii TU fericita. Nu spun sa treci cu tavalugul peste sentimentele celor din jur, dar cauta sa te gandesti la tine.
Monotonia intr-o relatie apare inevitabil, dar se poate inlatura. Gandeste-te numai la cate lucruri ai vrut sa faci dar nu le-ai facut. Ai de unde alege ca sa inlaturi monotonia. Traieste viata TA, nu pe a celor din jur.

Cu prietenie,
Andy

6 01 2010
ioana

pe mine m-au ajutat foarte mult sfaturile voastre.va multumesc pt ele si pentru faptul ca existati si ajutati oameni ca minne care nu mai gasesc raspunsuri.va multumesc inca o data.cu respect ioana

7 01 2010
addsalu

Draga Ioana,

Si noi iti multumim pentru increderea pe care ne-ai acordat-o si ne bucuram mult pentru ca vezi lucrurile altfel. Fiecare dintre noi trecem uneori prin momente dificile insa, cu ajutorul Bunului si al prietenilor care sutn gata sa iti fie alaturi, TOATE trec mai usor. In plus, ne-am mai castigat un prieten – pe tine. Cel putin asa ne place sa credem.

Ne bucuram ca ti-am putut fi alaturi si sper ca stii ca suntem si vom fi aici ori de cate ori vei avea nevoie sau, de ce nu, iti va face placere sa revii si, poate, la randul tau, sa ii ajuti pe altii care vor trece prin probleme asemanatoare.

Cu prietenie,
Adrian

10 01 2010
ioana

o sa fiu aici de fiecare data cand voi putea,voi incerca sa ajut cum am fost ajutata cu sfaturi si fiind alaturi la nevoie.si va multumeste anticipat inca o data prietena voastra ioana

10 01 2010
addsalu

Si noi multumim anticipat, Ioana!

Cu prietenie,
Adrian

18 01 2010
ioana

buna!imi pare rau ca trebuie sa revin in acelasi stadiu,am nevoie de un sfat va rog.m-am saturat de aceeasi lipsa de interes pt viata,pur si simplu nu ma trage inima sa fac nimic util si totul e banal in jur,de ce cel mai simplu e sa te gandesti la moarte,e atat de placut cand ma gandesc ca scap de tot

19 01 2010
addsalu

Draga Ioana,

Nu e nici o problema ca revii „in acelasi stadiu”. Tuturor ni se intampla sa avem parte de suisuri si de coborasuri si, cand credeam ca lucrurile revin la normal, sa recadem in aceeasi vale.

De fapt, stii, lucrurile nu sunt chiar asa. Daca ai reusit fie si temporar sa iesi din acea „vale” si sa zaresti din nou „lumina soarelui”, sa capeti o raza de speranta, inseamna ca acum tu nu esti in acelasi stadiu, chiar daca asemanarile sunt multe… Ai reusit o data sa iesi, asta inseamna ca poti sa o faci! Trebuie doar sa perseverezi!

Este normal sa nu te traga inima sa faci nimic, la fel de normal este sa ti se para totul banal in jur si sa manifesti o lipsa de interes pentru viata… Toate aceste lucruri se intampla atunci cand suntem deprimati. Da, nu trebuie sa te sperii, este cea mai frecventa afectiune in zilele noastre, este numita „raceala psihicului”, tocmai pentru ca este atat de comuna si de banala… Da, avem tendinta sa ne speriem si sa abandonam, desi lucrurile s-ar putea rezolva atat de simplu cu o vizita la medic, exact ca atunci cand suntem raciti… In functie de tipul de depresie el va prescrie un tratament adecvat si te repui pe picioare rapid.

Desigur, exact ca si in cazul racelilor frecvente si comune, banale, exista si varianta sa te refaci fara o vizita la medic, desi recomandabil ar fi sa accepti un examen medical. Ai fi scutita de o perioada de suferinte si de chin inutil. La fel ca si atunci cand esti racit, in cele din urma te refaci si fara medicamente, insa ai de „tras” mai mult decat daca urmezi un tratament adecvat.

Exista si unele mici trucuri care te-ar putea ajuta. Gasesti la farmacii tot felul de suplimente nutritive antidepresive, pe baza de plante, si poti cere sfatul farmacistului pentru cate tablete ori capsule sa iei zilnic. Apoi, exista tot felul de „leacuri” populare vechi – ceaiul de sunatoare l-am recomandat intotdeauna pentru faptul ca nu face rau si pentru ca are un efect antidepresiv recunoscut… Apoi sunt tot felul de alimente bogate in magneziu si potasiu – de exemplu bananele, ciocolata…

In plus, miscarea, exercitiile fizice sunt un antidepresiv ideal. Se stie ca exercitiile fizice au rolul de a elibera in organism endorfinele, acei asa-numiti hormoni ai fericirii, un antidepresiv natural… Deci, daca nu mergi la medic, macar te rog sa incerci sa te mobilizezi si sa faci aceste lucruri care tin de tine, si vei vedea cum conditia ta se va imbunatati sensibil.

Asteptam sa ne scrii, si te rog sa incerci sa iti umpli mintea cu lucruri frumoase, pozitive…

Orice ar fi, sti ca suntem aici si ca poti conta pe noi!

Cu prietenie,
Adrian

4 02 2014
ioana

aproape zece ani s-au pierdut in relatia asta,planuri de viitor si sperante absurde,am primit un inel dupa atatea discutii dar tot degeaba,si sa ma prezint :eu sunt aceeiasi Ioana care va scria si acum 5 ani.au trecut anii si eu tot pierduta ma simt,cand credeam ca am gasit fericirea mi-a fost facuta inima zdrob,am cunoscut un baiat destul de departe de mine,din discutii simple am ajuns sa traim iubirea si doar printr-un simplu salut,timp de un an au fost 2 intalniri ,4 ore de fericire la nivelul cel mai inalt,dar timpul trecea si eu nu aveam tupeul sa renunt la vesnica mea relatie cu acel baiat langa care nu am simtit niciodata fericirea la cote atat de mari,si asa am reusit sa pierd din nou baiatul care facuse si imposibilul sa fim impreuna,dar am dat cu piciorul si tipul acum ma uraste,a trecut un an de cand nu am mai vb cu el si inca il visez inca mi-e dor de el,inca ma doare pt ca nu sunt a lui.in vesnica mea relatie pe care inca o am pot spune ca am avansat de la certuri la batai si la celebra obisnuinta.pretind mereu ca totul este bine dar defapt ma simt pe zi ce trece mai epuizata si mai goala pe dinauntru..pur si simplu nu gasesc solutie sa ies din asta,am incercat de atatea ori sa renunt la relatia asta care ma omoara si de fiecare data ma intorc…nu mai am putere pur si simplu

16 05 2014
AKA

Nu stiu Ioana daca vei citi acest mesaj. Am fost impresionat de ultimul tau mesaj. Stiu ca ai facut tot ce puteai pt a te separa de o relatie nociva pt tine insa emotional, la nivel inconstient, cred ca esti ambivalenta (ai motive pe care nu le constientizezi si care te impiedica sa te schimbi). O parte din tine stie asta dar nu mai are energia sa lupte iar acest gand lucid iti sfasie fiinta.
Esti prinsa intr-o capcana a mintii din care e f. greu sa iesi singura , in opinia mea (pt ca e greu sa te disociezi complet de intregul istoric al relatiei). Singura solutie viabila pe care o vad eu este sa incerci sa mergi la un psihoterapeut (daca ai bani). Oricum, pt a te pregati interior de schimbare, pt a pune in context introspectiile tale, pt a gasi curajul schimbarii iti recomand cui caldura sa vezi serialul „In treatment” (il gasesti pe net, cauta cele 3 sezoane din versiunea americana- daca nu sti cum, roaga un elev de liceu sa ti-l gaseasca). Mai poti citi si „puterea extraordinara a subconstientului tau” de joseph murphy…poate vei ajunge sa te cunosti mai bine si chiar sa cunosti fericirea dorita.

17 05 2014
ioana

multumesc frumos de sfaturi,o sa ma uit la film si o sa citesc si cartea.sper din tot sufletul sa ajute,cu doctorii nu sunt prietena,nu este vorba de bani.multumesc inca odata

18 05 2014
AKA

Ma bucur ca mesajul meu a ajuns la tine.
Sper sa cunosti lb engleza suficient de mult cat sa intelegi serialul (nu toate episodele cred ca sunt subtitrate dar continutul lor te va ajuta in procesul de introspectie). Exista si o varianta romaneasca a serialului (bazata in general pe acelasi script) dar consider ca interpretarea actorilor din SUA este mai expresiva:
http://www.cinemagia.ro/filme/in-treatment-25212/
http://www.cinemagia.ro/filme/in-deriva-558796/

Ref. „cu doctorii nu sunt prietena” – probabil faci confuzia pe care o fac multi:
psihoterapeut=absolvent psihologie cu specializate intr-o orientare terapeutica (nu da pastile ci doar discuta cu tine);
psihiatru= absolvent medicina, trateaza mai mult farmaceutic (cu pastile) problemele emotionale ale oamenilor

Cauta carti de la editura TREI, poate gasesti ceva ce iti place. Eu am gasit utila o carte mai mult autobiografica (povestea este reala, perspectia e a unei femei in care s-ar putea sa te regasesti -intr-o oarecare masura):
„Cuvinte care elibereaza” de Marie Cardinal,Editura Trei, 2003

Daca vei citi aceasta carte (se citeste usor, stilul e accesibil) vei intelege mai multe despre resorturile vietii tale interioara. Nu te lasa pacalita de aparente: nu stim prea multe din ce se intampla in mintea noastra, cum si de cine ne atasam, ce ne tine pe loc si ce ne ajuta sa mergem inainte…

Cu siguranta ca sunt deja traduse carti diverse ce te pot ajuta…fara sa intelegi unde esti in acest moment al vietii tale si cum ai ajuns va fi dificil sa gasesti luminita de la capatul tunelului.

19 05 2014
Praetor

Salutare Ioana :), subscriu ceea ce a spus AKA. Cauta ceea ce i-am scris lui Sophie, Lidialidia si Andreii si ce am scris in sectiunea mea (Praetor). Sunt sigur ca tot timpul ai de castigat daca vrei sa vezi lucrurile si din alta perspectiva :). Bafta 😉 🙂

11 06 2014
ioana

AKA mi-ai dat putin de munca cu aceea carte..se gaseste destul de greu…dar printr-o minune am gasit-o pe net..tocmai ce am dat comanda(abea astept sa o citesc)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: