Maryah (2)

2 07 2009

Nu prea stiu de unde sa incep.. acm ma simt super vinovata..si nici nu prea vrea sa lungesc mult firul povestii. Totul a inceput acum 1 an si 9 luni.. am cunoscut la scoala un tip super dragut.. nu era cine stie ce , dar mie mi-a placut, mai ales k era si super de treaba .. in fine.. dupa vreo saptamana dupa ce ne-am cunoscut,a inceput povestea noastra. asta se intampla in octombrie. in timpul primelor 3 luni ale relatiei noastre, el nu s-a purtat normal..adica era obisnuit sa-si insele fiecare partenera dupa vreo 2 saptamani.. asa a facut si cu mine.. de vreo 3 sau 4 ori (printre care de 2 ori cu colega mea-care se prefacea ca imi este prietena si ma sfatuia in legatura cu relatia mea cu el-o alta data cand eram certati-sa zicem ca asta ar fi o scuza pt el- si alta data el spune ca nu a facut nimic,desi eu am auzit altceva).. l-am iertat tot de atatea ori si am incercat sa vorbesc cu el, sa il fac sa inteleaga ca ceea cu ce este el obisnuit nu o sa ii faca bine niciodata.. si s-a parut ca m-a inteles.. de atunci totul a mers perfect intre noi. acum eu eram cea carema suparam aproape mereu, si el era cel care venea sa ne impacam. am ajuns asa pana la un an si 6 luni, cand eu am suferit o schimbare totala, de comportament si de gandire.. pana atunci stiam ca il iubesc mai mult ca orice si ca el simte acelasi lucru pentru mine -mi-a demonstrat-o si mai tarziu- ..Dar, dupa cum am spus, am suferit o schimbare.. si nu stiu de unde a venit.. i-am cerut la un moment dat, o pauza. i-am spus ca nu sunt sigura de ce simt pt el si ca cel mai bine ar fi sa ne despartim o perioada nedeterminata in care amandoi sa ne facem alte relatii si sa vedem ce am putea aduce nou intr-a noastra, pt ca aveam eu impresia, era monotona..i-a fost destul de greu sa accepte faptul ca eu voiam alte relatii.. stiam ca lui ii e greu, dar eu nu stiam ca inca simt ceva pt el, numai simteam ca il iubesc..si asa, m-a lasar sa stau cu alt baiat, un fost prieten de-al meu.. am stat cu tipu respectiv cam 2 saptamani.. dupa care m-am plictisit..si asta pt ca nu ma atragea atat de tare..ne-am impacat dak pot spune asa..in timpul asta, mi-a spus ca i s-a descoperit o boala..destul de grava si ca s-ar putea sa fie leucemie..numai stiam ce sa fac..eram super confuza, pt ca eu inca nu imi dadeam seama ca il iubesc..am fost alaturi de el, pana cand am incercat iar sa vorbesc cu el si sa ii zic ca numai simt aclasi lucru ca la inceput ..mi-a spus ca nu vrea sa fiu cu el din mila, tocmai de aceea m-a determinat s ama indepartez din nou si sa imi fac alta relatie.. de data asta cu un tip, super cool, super de treaba ..am stat cu tipul asta la incpeut fara sa ii zic lui nimic..pana cand a descoperit singur.. mi-a fost destul de usor sa ii zic ca l-am mintit, si ca am facut-o pt binele lui pt ca nu voiam s aii fac rau si pt ca tocami el mi-a spus ca nu ma vrea alaturi din mila..ne-am certat, ne-am contrazis..toate cele..am continuat cu respectivul..dupa care i-am spus ca numai vreau sa fim impreuna..relatia mea cu el mergea perfect, nu ne certam deloc, ne intelegeam super bine- ca si acum de altfel-..am vorbit iar cu prietenul meu, dupa ce m-am certat cu respectivul,si a decis sa mai asteptam pana sa ne impacam.. i-am spus ca nu vreau, si daca vrea s ane impacam s ao facem acum. a spus ca nu e in stare pt ca l-am dezamagit, ca numai are incredre in mine..am ajuns la acordul de a ramane prieteni..asadar l-am sunat inapoi p celalt.. i-am spus daca ar vrea sa ne continuam relatia, avand in vedere ca inca il iubesc pe cel care a fost prietenul meu, si daca ar fi in stare sa ma ajute sa il uit..acesta stia toata situatia lui de sanatate,stia sentimentele mele pentru el,stia absolut tot..mi-a spus ca da, dupa destule discutii,dar ca are anumite retineri..am continuat cu el.. totul mergea perfect.. pana cand nu am mai rezistat..mi-era foarte dor de prietenul meu, simteam ca fara el viata mea numai are rost.. asa ca am decis sa il sun intr-o seara, cand ma simteam extraordinar de rau si ii simteam enorm lipsa.. l-am sunat , am vorbit cu el, ne-am certat, am inceput sa plang.. am discutat toate punctele relatiei noastre.. el era la bucuresti la facultate.. mi-a spus ca inclina spre un raspuns afirmativ, dar ca vom discuta cand vine acasa, fata in fata.. inainte ca sa il sun pe el, rupsesem din nou orice legatura cu anteriorul..asadar, ne-am intalnim, ne-am impcat fara sa ne mai spunem un singur cuvant si am petrecut o zi minunata(poate una dintre cele mai frumoase petrecute impreuna). am mers asa o perioada..cam 2 saptamani, in care din nou am inceput sa ne certam in fiecare zi, deoarece el era foarte indiferent, vorbea cu o gramada de fte la telefon si tot felul de chestii din astea..asa ca ne-am certat din nou.. inainte ca sa ne certam, cu doua zile inainte, eu ma impacasem cu celelat, deoarece eram foarte confuza, si nu stiam pe cine sa aleg..simteam ca pe prietenul meu il iubesc, iar de celalat imi place foarte mult,ma incanta si relatia cu el, deoarece nu ne certam, era si mai frumos de mii de ori decat prt meu..in fine..ne-am certat.. dupa doua saptamani, am vorbit din nou..(in timpul acesta eu avusesem prima si singura cearta cu celalalt,foarte grava,unde de altfel am inceput cu minciunile..ca sa nu ma despart de el i-am spus ca m-a lovit o masina, dar insa nu e nimic grav..nu ne-am mai despartit! ) asa ..si am vorbit din nou cu prietenul meu.. am avut o discutie destul de serioasa, in care am plans amandoi, am regeretat toate greselile pe care le-am facut, -el stia ca sunt iar cu celalalt- ne-am orezentat sentimentele, el pe ale lui, eu pe ale mele.. mi-a spus ca i-a fost foarte greu fara mine si ca nimeni nu ma poate inlocui, ca a vrut sa ma protejeze pentru ca nu voia sa sufar daca se intampla ceva cu el, ca a vrut sa ma indeparteze putin pentru a nu suferi atat de mult..avand in vedere ca acum un an, cea mai buna prietena a mea, a murit de cancer osos, si dupa o jumatate de an, a murit si prietenul ei intr-un accident..eu i-am spus ca odata mi-a promis ca orice se va intampla cu el, ma va lua impreuna cu el oriunde, si vom fi amandoi mereu..i-am spus ca nu eu aveam nevoie de protectie ,ci el.. si ca prin indiferenta lui m-a indepartat de el, deoarece eu credeam ca nu ma mai iubeste si ca are alte relatii pe langa a noastra..am ajuns la acordul de a ne intalni cand vine pt ultima data acasa, inainte sa plece in Austria sa isi faca transplantul…a doua zi dupa discutia asta, eu aveam poza la avatar cu celalalt.. a vazut-o si s-a suparat super tare( nu inteleg de ce, pentru ca stia ca sunt cu el) si mi-a spus ca numai are rost sa ne vedem.. in fine,a venit acasa si l-am sunat.. i-am spus ca vreau sa ne vedem si unde ne intalnim.. mi-a zs sa vin in nu stiu ce parc vizavi de blocul lui.. i-am spus ca nu vin tocami acolo, si sa ne intalnim la mijlocul drumului..a zis ca nu vrea, a inceput sa tipe si pana la urma mi-a inchis telefonul.. si atunci m-am enevrat si eu si i-am zs ca nu il voi mai cauta nciiodata si ca am incercat sa nu ramanem certati.. mi-a spus ca sa consider ca e vina lui si gata..am lasat treaba asa.. pana dupa aproximativ doua zile, cand am aflat ca e din nou impreuna cu fata cu care ma inselase de 2 ori, adica cu prietena mea.. m-am simtit super rau.. asta s-a intamplat alaltaieri..ne-am certat din nou prin alti prieteni, deoarece nu am preferat sa vorbim amandoi.. pana ieri cand am vorbit la telefon.. ne-am certat foarte rau, el era foarte suparat. i-am zis ca nu intentionez sa il fac sa ne impacam, doar ca nu vreau sa ramanem certati, sa fim foarte buni prieteni avand in vedere cate s-au intamplat intre noi, ca stim totul unul despre celalat si ca avem incredre.. mi-a spus ca nu vrea pt ca numai simte nimic pt mine, ca nu il mai interesez.. ca ii e bine lanaga pritena lui, ca sa nu ne mai cautam.. in timpul acelei discutii.. a urmat si a doua minciuna grava pe care am scornit-o..si aceea ca o sa mor din cauza faptului ca s-ar putea sa am ceva la cap in urma accidentului pe care se presupunea ca l-am avut.. a ramas foarte indiferent, spre uimirea mea.. si mi-a zis ca are grija pritenul meu de mine, ca pe el nu il intereseaza, chestii asemanatoare.. am incheiat discutia certandu-ne.. nu voiam asta si am recurs la o alta minciuna.. tot la fel de grava..i-am trimis aseara un mesaj “iarta-ma, te iubesc” .. pentru ca azi prietena mea sa il sune si sa ii spuna ca am incercat sa imi iau viata aseara in urma unor pastile..l-a sunat acum vreo 10 minute.. si i-a raspuns un alt baiat.. ea nu stia ca nu este el si i-a spus ce avea de zis.. si respectivul zice..”s-a omorat?” ea spune ca nu si atunci tipul ii spune ca de fapt nu e prietenul meu, si ca el nu poate vorbi ca este cu prietena lui si ca ii pare rau ca n-am murit.. atunci prietena mea i-a spus sa ii transmita ce a zis ea, si tipu a zis ca o sa ii noteze in agenda.. ma rog astea sunt vorbe spuse de prietenul lui.. acum ma simt si mai rau, pt ca speram ca in urma acestei intamplari sa numai fim certati si sa putem fi din nou prieteni buni..dar se pare ca pe el nu il mai intereseaza absolut deloc tot ce se intampla cu mine.. tin sa precizez si faptul ca relatia mea cu “celalalt” merge perfect, ne intelegem foarte bine, tine destul de mult la mine si eu la el din cate cred… desi simt ca pe “prietenul meu” il iubesc.. nu stiu ce sa cred, nu stiu cum de am ajuns sa scornesc atatea minciuni si nu ii inteleg comportamentul “prt meu”.. singurul lucru pe care il vreau este sa ramanem prieteni, sa nu ne uram sau sa ne dusmanim.. sa fim apropiati cum am fost si pana acum, daca nu s-a putut impreuna sa fim ca o sora si frate.. numai ca el nu vrea.. si nu inteleg de ce.. mi-e super greu..incerc sa nu ma mai gandesc la el, sa ma concetrez asupra relatiei pe care o am acum si d ela care nu pot sa cer nimic mai mult pentru ca am totul..dar nu pot…cand il stiu singur, nu ma gandesc asa intens la el,dar cand stiu ca este cu altcineva, ma apuca asa dintr-o data:( sunt constienta ca sunt egoista..si ca am facut multe greseli si am zis multe minciuni.. insa.. chiar nu stiu ce sa fac:( niciodata nu am mai apelat pana acum la un blog, sau sfaturi pe internet.. insa acum o fac.. intotdeauna am trecut peste, in majoritatea cazurilor singura, alteori alaturi de prt mele foarte bune.. dar acum nu cred ca ele sunt in stare sa ma ajute… sper la un ajutor din partea voastra..e singura mea speranta..

Anunțuri

Acțiuni

Information

7 responses

2 07 2009
addsalu

Maria,

Ai intr-adevar o situatie extrem de complicata. Pentru ca insa prietenii (virtuali sau ba) sunt datori sa spuna lucrurilor pe nume, avand in vedere ca telul lor final este binele celor pe care-i considera prieteni, voi incerca sa fiu cat se poate de direct si de onest cu tine.

Cred ca ultimul lucru de care ai nevoie acum este sa te implici intr-o relatie – sentimentala sau fizica. Tu esti acum extrem de confuza – esti prinsa intre doua variante care par a te atrage in aceeasi masura, desi din motive diferite. Ai fost ranita in ambele, ai ranit la randul tau, iar acum nu poti obtine ceea ce vrei. Stii proverbul acela cu „cine alearga dupa doi iepuri”? Stiu, ai avut motivele tale pentru care nu te-ai putut hotari intr-o directie sau alta.

Sincer vorbind insa, am senzatia ca tu vrei implicare totala intr-o relatie insa, in acelasi timp, nu pari a fi dispusa sa oferi acelasi lucru pana la sfarsit. Si asta datorita faptului ca inca nu cred ca esti hotarata in ce directie sa o iei – spre prima relatie? Spre a doua? Parca-parca o varianta de mijloc, in care sa impaci si „capra si varza” te-ar atrage mai mult…

Din pacate insa, dupa cum vezi, lucrul acesta poate tine pana la un anumit moment. La fel ca si neadevarurile. La un moment dat, adevarul tot va iesi la iveala, intr-un context sau altul, si atunci se va sparge un „buboi” care in nici un caz nu iti va face bine.

Te intrebi de ce nu vrea primul sa fiti ca un frate si sora? Sa fiti din nou prieteni? Sincer, ce este in inima unui om poate sti doar el si Bunul Dumnezeu. Am insa vaga banuiala ca, desi el vrea sa „isi traiasca viata” si sa fie cu cine vrea, cand vrea, de partea cealalta a relatiei el asteapta un soi de… nici nu stiu cum sa ii spun… Fidelitate poate?… Este posibil sa fie ranit in amorul propriu, sau, de ce nu, este posibil sa se comporte asa si datorita bolii pe care o are. Se stie ca, atunci cand oamenii sufera de diverse afectiuni, se comporta altfel decat in circumstante normale. Iar daca acea afectiune este si potential mortala, poate ca vrea sa-si „traiasca viata la maximum”, cum se afirma in unele cercuri (desi, fie vorba intre noi, eu traiesc cu convingerea ferma ca fidelitatea iti ofera infinit mai multe satisfactii decat lipsa ei). Da-i timp, nu-l pistona acum. Poate ca in timp va fi dispus sa discute altfel si va veti putea vorbi din nou cu cartile pe masa si, de ce nu, va veti putea ierta si fi (doar) amici, cum spuneai ca iti doresti.

Vrei un sfat dezinteresat? Ia o pauza in care sa incerci sa iti limpezesti clar gandurile, sentimentele. Va trebui sa te detasezi de toate incurcaturile in care ai intrat, sa iti impui efectiv sa iei o pauza, sa nu iei nici o decizie finala cu privire la relatiile tale. Doar in felul acesta iti vei putea face ordine in ganduri, in minte, in sentimente, iti vei putea clarifica (rational, nu emotional) ce simti si pentru cine, si vei putea lua o decizie care sa te multumeasca si sa iti ofere satisfactii pe termen lung. Cred ca va trebui sa inveti sa iei decizii si pentru viitorul nu foarte apropiat, pentru ca pana acum, din cate am inteles, te-ai multumit doar cu ceea ce iti produce satisfactii de moment, ce nu te supara ATUNCI. Ori, pe termen lung, astfel de decizii nu sunt intotdeauna viabile, dupa cum ai vazut si singura…

Apoi, odata ce ai luat o decizie, incearca sa fii deschisa si onesta. Nu mai apela la minciuni, fie ele si aparent nevinovate si spuse „doar” pentru a salva o relatie. O relatie intemeiata pe minciuna nu poate dainui la infinit… La fel se intampla si cu micile santaje de genul „am incercat sa ma sinucid”…

Sper sa nu te supere prea mult modul meu de a pune problema. Ceea ce ma intereseaza in mod deosebit – si ne intereseaza pe fiecare dintre noi, aici, este binele TAU. Si pe termen lung. Incearca sa te gandesti ce este mai bine pentru TINE, pe termen lung. Pana acum, relatiile tale ti-au produs multa amaraciune – si cred ca vei fi de acord cu mine ca o pauza nu ti-ar prinde rau, mai ales daca vei depune toate eforturile pentru a-ti pune si ordine in ganduri, in sentimente, in relatii. Timpul si Bunul le rezolva pe toate, e drept, insa uneori e nevoie si ca noi sa iesim dintr-un anumit context pentru a permite lucrurilor sa evolueze intr-o directie buna.

Mai presus de toate insa, nu uita ca SINUCIDEREA NU ESTE O SOLUTIE. Nici macar tentativa de suicid… La urma-urmei, dorinta ta suprema este sa fii fericita, sa iubesti si sa fii iubita… Ori, cum poti face asta daca… mori? Nu ti se pare ca asta e cea mai proasta alegere pe care ai putea-o face?

Hai, capul sus… Ia o pauza, si apoi incearca sa iti pui putina ordine in viata, in sentimente si relatii… Poti lua, de exemplu, doua coli de hartie pe care sa treci pur si simplu argumentele pro si contra fiecareia dintre optiunile tale…

Orice ar fi, nu uita ca suntem alaturi de tine, si noi, si Bunul!

Cu prietenie,
Adrian

2 07 2009
Maria

Uhh..deci nu-mi vine sa crd ce ai spus.. aseara am vb cu prt meu.. mi-a explicat o groaza de chestii printre care si ce mi-ai spus tu acm.. my ales faza cu binele pe termen lung..acelasi lucru mi-l spune de mult..k am luat decizii doar pt binele d moment , k nu m-am gandit la viitor..aseara am vb o groaza cu el..si pur si simplu nu imi vine sa cred ce persoana am avut langa mine.. inchipuie-ti ca mi-a zis ca ar fi dispus sa o luam de la capat, daca eu as renunta la actualul si la tot ce are legatura cu el. mi-a zs ca relatia p care si-a facut-o acum a fost ca sa imi demonstreze mie ca si el „poate fi ca mine” desi inca ma iubeste .. stiu ca pe el trebuie sa il aleg, si stiu ca ii fac din ce in ce mai mult rau.. insa,vorba ta ..sunt foarte confuza..nu m-am suparat pt ce mi-ai zs , ca nu am niciun motiv..sunt constienta si eu de chestiile astea, mai ales k am facut greseli imense..imi place sa mi se spuna adev in fata oricat de dur ar fi acesta…mersi mult !!!

2 07 2009
Maria

ahh si apropo..ieri mi-a cazut netu’ ..si de aia s-a postat aiurea „povestea mea”

2 07 2009
addsalu

Maria,

Ma bucur ca ti-am putut fi de folos. Stiu ca asteptarea este grea, insa te asigur ca este o solutie mult mai buna decat sa alegi sa te arunci cu capul inainte, in necunoscut!

Te mai asteptam ori de cate ori vei avea nevoie sau vei dori sa fii ascultata!

Cu prietenie,
Adrian

2 07 2009
Maria

:-< oricum .. nu stiu daca am sa pot sa fac atsa… promit ca o sa incerc:(

2 07 2009
addsalu

Maria,

Indiferent de decizia ta sau de reusita, vreau sa stii ca iti suntem alaturi si ca poti conta pe noi!

Cu prietenie,
Adrian

2 07 2009
Maria

Mersi frumos !!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: