Anonim

23 02 2009

ba voi nu vedeti ca viata nu are nici un sens? ca nu exista dragoste si aia care o au i foarte rari. si eu as fi mai bine mort decat viu ca nu o mai pot duce mult , vreau sa ma duc ca oricum in afar de mama pentru restu is un nimeni. pote das muri ar fi altfel

Anunțuri

Acțiuni

Information

3 responses

23 02 2009
addsalu

@ Anonim

Tu scrii ca nu exista dragoste si ca cei care au dragostea sunt foarte rari. Pai, daca sunt foarte rari, atunci inseamna ca totusi dragostea exista, nu? Si, daca exista, inseamna ca si tu o poti gasi.

Poate ca esti demoralizat acum. Atat de demoralizat incat nu mai gasesti nici sensul vietii, nici nu mai poti vedea dragostea celor din jurul tau.

Tu nu esti un nimeni! Si chiar daca, din diverse motive, ai ajuns sa te privesti asa, vreau sa iti spun ca, pentru cei care te iubesc, pentru mama ta (si pentru alte persoane care poate nu stiu sa ti-o arate la fel de mult), tu chiar contezi! Inainte de a face un gest inutil, te rog mult sa te gandesti la suferinta pe care i-ai provoca-o celei pe care o consideri singura persoana pentru care tu nu esti un nimeni… Chiar merita ea sa ii rasplatesti dragostea in felul acesta?

Scrie-ne povestea ta, Anonimule, si lasa-ne sa te ajutam. Asa cum au fost atatea alte zeci de persoane care au reusit sa treaca peste hopurile din viata lor, sunt sigur ca se va gasi o solutie si pentru tine! Totul este sa incerci!

Ti-am facut o categorie in coloana din dreapta, pe care am numit-o, pana cand ne vei spune cum te numesti sau pana cand iti vei alege un nume, “Anonim”. Acolo te voi ruga sa ne scrii povestea ta.

Cu prietenie,
Adrian

12 03 2009
arrynna

Buna, imi pare sincer rau dar trebuie sa iti dau dreptate. cred ca viata nu are nici un rost, cred ca in afara de dragoste nimic nu conteaza, iar cand nu o ai sau o pierzi, sau poate nu stii sa o vezi totul devine negru.
Eu am ajuns intr-un punct mort mort, punct in care singura mea solutie este moartea. Din pacate pentru mine nu am gasit inca curajul de a face. Nu am avut curajul sa iau inca decizia finala.

cu stima.

12 03 2009
addsalu

Arrynna,

Iti multumesc pentru ca ne-ai impartasit aceste ganduri care tradeaza o suferinta profunda si care, desi atat de personale, ne sunt cunoscute fiecaruia dintre noi… sunt atat de umane si de perene incat parca pot fi asociate cu existenta insasi… Ma intreb daca a fost oare vreo generatie care sa nu fi avut ganduri de felul acesta?

Stii, Biblia, o carte extraordinar de profunda, pe care eu unul o apreciez in mod deosebit, vorbeste foarte mult despre dragoste. Iar daca vei avea curiozitatea sa citesti capitolul 13 din I Corinteni, vei descoperi ca apostolul Pavel a avut si el ganduri similare cu prima parte a scrisorii tale… Idei precum „fara dragoste nu sunt nimic”, „poti sa faci orice si sa dai orice, dar daca nu ai dragoste, nu ai nimic” (aici am parafrazat putin), „acum dar raman acestea trei: credinta, nadejdea si dragostea, dar cea mai mare este dragostea” isi gasesc izvorul in Biblie, cartea pe care crestinismul o considera Cuvantul inspirat al lui Dumnezeu. Stiai asta?

Studiind nu doar psihologia, ci si sociologia si teologia, am descoperit ca exista mai multe cuvinte care descriu dragostea in Biblie: agape, phileo, storge, eros… Este vorba de fapt despre mai multe fatete ale dragostei… Si uite asa mi-am dat seama ca, atunci cand suntem dezamagiti in dragoste, cand suferim din dragoste, cand ne simtim (pe buna dreptate sau nu) lipsiti de dragoste, atat de mult incat sa fim gata sa renuntam la tot, chiar si la viata, din acest motiv, paradoxul este ca, de fapt, noi nu ne ganndim la dragoste in ansamblul ei, la toate aspectele acestui sentiment, traire esentiala a vietii ci, de cele mai multe ori, doar la unul din ele… Si uite-asa ajungem sa facem un gest care, culmea, in loc sa ne ajute, nu face altceva decat sa ne priveze, odata pentru totdeauna, exact de lucrul pe care ni-l dorim atat de mult in viata… de dragoste, de posibilitatea de a iubi, de a fi iubit, de a ne simti iubiti…

Eu cred ca nu ai ajuns aici intamplator… Si cred ca impreuna cu alti membri ai acestui grup virtual de suport putem gasi o solutie la una dintre posibilitatile pe care, dealtfel, le admiti si tu atunci cand scrii „cand nu o ai sau o pierzi, sau poate nu stii sa o vezi”…

Esti intr-un punct mort, esti debusolata, esti dezamagita, ranita si suferi… Este o situatie pe care eu unul o regret sincer, dar in care chiar nu este nevoie sa fii singura! Aceasta initiativa tocmai de aceea a luat fiinta – pentru a oferi un sprijin, un punct de plecare, un umar pe care sa te sprijinesti, pe care sa plangi, ochi care sa vada solutii si cai de rezolvare atunci cand tu nu mai poti privi decat in jos, si, nu in ultimul rand, inimi capabile sa rezoneze alaturi de tine, sa planga si sa se bucure alaturi de tine, sa spere chiar si pentru tine atunci cand tu nu poti sa o faci…

Acesta este motivul pentru care, plin de speranta, am indraznit sa iti fac o „categorie” in dreapta care sa poarte numele pe care ti l-ai ales: Arryanna, unde nadajduiesc din suflet ca vei continua sa ne scrii, ca ne vei spune povestea ta si ca ne vei ingadui sa iti fim alaturi pana cand vei fi mai optimista, mai increzatoare, mai puternica si gata sa iti acorzi sansa de a iubi si de a fi iubita, intr-un viitor pe care acum nu il mai poti vedea, dar care exista, cu siguranta!

Cu prietenie,
Adrian

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: