Robert

7 02 2009

Deci,am fost cu o fata 4 ani impreuna,au fost si bune si rele,ne-am dorit sa avem copiii,dar nu a fost sa fie am tot incercat si fara rezultate,am fost la doctor sa vad dak marinari mei sunt oki si dupa ce am fost la doctor relatia a inceput sa scartie si dupa vreo 2 luni mia zis k totul sa terminat si ca vrea altceva de la viata,m-am mutat inapoi la ai mei si parca totul sa prabusit asupra mea,nu mai am chef de nimik,de munca nu mai zic,am fost ieri la munca si era sa cad de pe scara de la 5 m,dar am avur noroc,tot am insitat sa imi dea o sansa,sa o luam de la capat,sa ai castig dragostea dar nimik,spune ca nu mai vrea sa fie cu mine,si de cateva zile plang ca un coplil mic,fumez 2 papachete de tigari,cafea la greu,si imi vine sa renunt la tot,sa nu mai traiesc in lumea asta grea,dar ma gandesc la mama care este diabetica si dak as face o prostie ar veni cu mine pe lume cea ……….Nu stiu ce sa fac.totul pt mine sa sfarsit,vroiam sa am o famile si copii sa stiu pt ce muncesc,totul pt mine sa sfarsit la numai 22 de ani,nu stiu am moralul la pamant imi vine sa sar de la etajul 10,sa ma sui in masina sa intru in stalp nu mai pot,

Anunțuri

Acțiuni

Information

20 responses

7 02 2009
addsalu

Robert,

In primul rand permite-mi, te rog, sa iti spun „bine ai venit”. Aici, asa cum ai vazut deja, sunt oameni de toate varstele, cu tot felul de preocupari, care au insa un lucru in comun: fie au cochetat la un moment dat cu gandul sinuciderii, fie sunt supravietuitorii altora care si-au pus in aplicare aceste planuri si i-au lasat cu inima sfasiata de durere si cu intrebari la care nu poti decat sa incerci sa intuiesti un raspuns.

Marea lor majoritate au reusit sa treaca cu bine peste acele clipe de cosmar si acum sunt aici, pe baricade, gata sa ii ajute, la randul lor, pe cei care traverseaza astfel de momente, spunandu-le ca, daca in cazul lor a fost posibil, cu siguranta ca si in cazul tau si al altora va fi posibil si se va putea gasi o rezolvare.

Am inteles, din ce ne-ai povestit, ca ai avut o relatie timp de patru ani, care s-a terminat dupa ce ati fost la doctor. Ne poti povesti mai multe despre acea vizita la medic? Ea pare a fi extrem de importanta, din moment ce, la doua luni dupa eveniment, „fosta” ti-a dat vestea bomba, care ti-a facut tandari sufletul si, din cate inteleg, si viata. Ai putea incepe povestea ta, cu mai multe detalii, de aici. Ce ti-a spus medicul?

Apoi, cred ca sunt importante si motivele pe care ti le-a oferit partenera ta de viata pentru a pune capat acelei relatii care a durat patru ani… Ce s-a intamplat in urma cu cateva zile, de te-a dat peste cap atat de tare incat sa recurgi la toate acele „unelte ale disperarii”, cum le numesc eu (ma refer la depasirea oricarei limite rationale a consumului de cafea si de tigari)?

De ce crezi ca sinuciderea ar fi o rezolvare? Ce crezi ca ar schimba? Pentru ca vorbesti, in final, despre tot felul de ganduri de genul acesta si ne-ai dat chiar si niste indicii care arata ca te-ai gandit la unele modalitati concrete… Deci, ce crezi ca ar schimba daca ti-ai provoca propria moarte, la numai 22 de ani, cand ai toata viata inainte?

De ce ti se pare atat de greu sa accepti in continuare ideea ca iti vei intemeia o familie, ca vei avea copii, nepoti?… Ai fost la un medic care ti-a spus ceva, ok. Dar medicii se pot insela, pot pune un diagnostic gresit… Incearca sa mergi la un alt specialist, apoi la altul… pana cand vei gasi unul care sa aiba o solutie la problema ta.

La cat de repede evolueaza tehnica in zilele noastre, chiar refuz sa cred ca este imposibil sa poti avea urmasi… Robert, capul sus, prietene! Stii, este in Biblie relatat un caz al unui patriarh din vechime. Numele lui era Avraam si, la fel ca tine, isi dorea foarte mult un urmas. La fel si sotia lui, Sara, numai ca problema lor era mult mai grava. Sara era „stearpa”, spune Biblia, era sterila, si oricat de mult a incercat, nu a putut avea un copil. Insa, cu credinta in Dumnezeu, minunea s-a intamplat chiar in momentul in care NIMENI nu ar mai fi crezut ca era posibil… Sara avea 90 de ani, iar Avraam 100… Acum incearca sa compari aceste varste cu varsta ta… CUm ti se pare?

Nu stiu daca tu crezi sau nu in Dumnezeu, daca crezi ca Biblia este o simpla culegere de povesti sau, ca mine, ca este Cuvantul lui DUmnezeu. Te rog insa din suflet sa incerci sa ai putina incredere in Bunul si sa lasi lucrurile in mana Lui cea priceputa! Vei vedea ca El le va rezolva intr-un fel sau altul! Numai, nu iti face rau! Ingaduie-ti sa traiesti, pentru a gasi impreuna o rezolvare, o iesire din acest impas, asa cum au facut-o atatea zeci de persoane inaintea ta, chiar in acest loc!

Iti vom fi alaturi, poti conta pe lucrul acesta! Si ne vom ruga Bunului, la randul nostru, alaturi de tine, pana cand ne vei spune tu ca esti bine!

Capul sus, Robert! Oricat ti-ar parea de greu sa accepti lucrul acesta acum, cand treci prin ce treci, viata merita traita! Ea aduce cu sine noi oportunitati, vei vedea! Tot ce trebuie sa faci este sa iti ingadui sa traiesti suficient de mult pentru a le descoperi!

Asteptam povestea ta, cu mai multe detalii, pentru a incerca sa gasim o rezolvare impreuna!

Cu prietenie,
Adrian

7 02 2009
Robert

Deci,ce sa intamplat la „Doctor”mia zic doctorul k marinarii mei zici cau au baut Red Bull,si cand a vazut k eu sunt oki,punct,sa terminat,au inceput certurile,reprosurile,si acum nici nu vrea sa mai auda de mine,eram dispus sa fac orice pt ea sa fie fericita,am facut o firma sa castig mai multi banii,eu sunt si in ultimul an de liceu,m-am bagat in niste datorii sa fac firma sa imi iau masina,mergeam la peste,munte ,mare,a fost oki,dar asta e,ea pt mine e tot si fara ea nu pot sa continuii viata,parca totul sa sfarsit,ea e mai mica cu doi ani cam mine,ne-am cunoscut cand nu avea nici 16 ani implinitii,nu pot sa zic ca la inceput am fost eu oki,ma comportam ca un derbedem nu ai dadeam importantza,imi era frica sa nu sufar si incet ma inebunit,la dupa juma de an de cand am fost impreuna sa certat cu ai iei si sa mutat la mine ea era inca la scoala,si a fost oki am luat-o la mine,dar parintii iei ma rugat sa o conving sa vina inapoi acasa,si mia zis ca fara mine nu se muta inapoi,si pana la urma m-am mutat cu ea.Eram foarte fericit,incepusem sa o iubesc,era tot si este pt mine,dar cand eu am facut 18 ani era si ea la majoratul meu si nu imi dadeam atentie mare eram impreuna dar eram nesimtit…………..Dupa vre 1,5-2 ani ma angajasem la un Hotel si eram in tura de noapte,si o sun si nu imi raspunde la tel,era la un majorat de la un coleg din clasa,si in acea seara ma inselat cu unu,dar nu s-au culcat,si am iertat-o si acum ………………………Nu vrea sa mai auda de mine…………………….Nu stiu ce sa mai zic………….Acum 2 luni am avut un accident cu masina cred k mai bine muream atunci dar…………..nu stiu dc sa ma mai chinui…………..am incercat sa intru pe chat sa cunosc fete dar nimik……………nu imi sta gandul decat la ea.Tot ce imi doream era sa o am langa mine si sa am copiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii cu ea si sa stiu k am pt ce sa traiesc si sa muncesc………..cred k daca aveam copiiiiiii lega mai mult relatia noastra……………..dar nu a fost sa fie……si eu fara ea nu pot sa traiesc……..sunt o fire slaba la asa ceva ma consum mult……nu pot sa ma concentrez deloc in cea ce fac……….mie frica sa ma mai sui si la volan de cand cu accidentul………era sa il omor si pe fratele ea si pe cei in care am intrat……………..nu stiu ce o sa fac dar pt mine viata nu mai este…………nu mai am pt ce sa traiesc……………mie de mama ca e diabetica si are mereu glicemia mare si sigur ar veniii dupa mine ………………..IMi PARE RAU

7 02 2009
Robert

Am fost acum pe seara la ex…… m-au invitat socrii,frate simteam k vreau sa mor pe loc,tremuram ca un caine plouat,ma ignora total,vb cu mine in sictir,si plus k eu i-am zis ei k fara ea nu pot sa traiesc,si ia aratat parintilor ei msg si sau speriat,mi-au tinut morala k viata nu a inceput cu ea si nu se termina cu ea,k ma sprijina in tot ce vreau sa fac pe viitor sa nu fac vreo prostie,dar eu nu mai pot,sper k nu credeti k sunt o fetitza mik de gradinitza care nu ai cumpara mami papusa si incepe sa planga,am investit toate sentimentele in acea relatie,si nu mai am puterea sa merg mai departe,acum 1 an si ceva tot asa ne-am despartit,si m-am mutat la ai mei si ne-am impacat dar ai mei nu ma mai lasa sa fiu cu ea,si am vrut sa ma arunc de la etajul 10,dar ma prins fratemiu cand eram cu piciorul pe calorifer si ma trantit jos,eram disperat si pana la urma a inteles k nu se poate pune in calea fericirii mele………nush cred k inebunesc………ori cu ea impreuna-ori fara viata pe acest pamant crud si plin de suferintza.Va scriu cu lacrimii pe obraz……..Sunt Terminat

7 02 2009
byanka

buna robert!

ma impresionat povestea ta ff mult…. imi dau seama cat de mult o iubeai(nu stie ce a pierdut).. nu merita sa faci o prostie ptr o persoana care de fapt a dovedit ca nu te iubeste …. cred ca esty o persoana speciala .. NU MERITA SA PLANGI PTR EA… stiu ca acum te doare…insa ai sa vezi ca ince incet totul se va rezolva .. durearea va disparea … poate ca o sa intalnesti si adevarata iubire.. o persoana care sa te placa cu adevarat ….NU MAI FI TRIST .. AI SA VEZI CA INCETUL CU INCETUL TOTUL VA DISPAREA … IAR TU VEI REDEVENI CUM ERAI..:)

cu drag,
BYANCA

7 02 2009
Robert

iti multumesc,pt incurajare dar nimik nu ma mai poate face sa fiu cum eram,optimist,plin de viata,munceam cu drag,la scoala la fel,cand veneam acasa veneam cu drag,acum nu mai am nimik,nu stiu ce sa fac,pt mine viata a ajuns la capat,sincer nu este un moft sau sa fiu egoist,nu pot sa ma impac cu gandul k nu mai e cu mine,eu fara ea nu sunt un intreg,alta persoana nu ai poate sa ai ia locul in inima mea,totul pt mine e dus.Imi cer scuze pt ce zic acum stiu k e pacat dar mi-as vinde si sufletul sa o am langa mine 😐
Cand am vazut-o in seara asta nu ma puteam stapaniiiiiiii,tremuram ca un copil si aveam lacrimi in ochii si un nod in gat,nici sa mananc nu am putut,mia intrat cu nodurii.
Am nevoie de ea cu pestele are nevoie de apa si noi muritorii de rand de aer,nu stiu ce o sa fac dar pana la urma daca nu reusesc sa o recuceresc o sa imi fac curaj si o sa pun capat suferintei.
Imi cer scuze daca spune ceva ce va deranjeaza si nu ati vrea sa auzitiii,pacat ca eram un cuplu de invidiat,multii au incercat sa ne desparta dar nu au reusit,si am trecut prin multe si am trecut impreuna peste,dar acum fara ea langa mine nu mai pot sa duc povara din sufletul si inima mea 😐
Dumnezeu sa ma ierte ca vb asa dar nu mai pot,poate o sa ma ierte si stie ce este in sufletelul meu si sa ma inteleaga.
Doamne ajuta

7 02 2009
byanka

imi dau seama ca o iubesti ffff mult..sper totusi sa o recuceresti ..si sa fiti din nou impreuna .iar dak doamne fereste nu se poate atunci te rog sa te mai gandesti al ce gest vrei sa faci:(..tare asi vrea sa te ajut .. insa nu stiu cum .poate doar cu sustinerea morala:(

8 02 2009
addsalu

Robert,

Spui ca o vrei inapoi, ca ea este totul pentru tine… Cum o vei recastiga daca vei muri?

Poate ca acum are doar nevoie de ceva spatiu, de ceva timp pentru a-si reevalua sentimentele fata de tine, viata in general. Incearca sa te linistesti, Robert, si da-i putin timp. Faptul ca o presezi acum nu te va ajuta foarte mult. Gaseste-ti o preocupare, incearca sa faci exercitii fizice, sa iti consumi cumva toata aceasta energie; apoi, incearca sa faci ceva care te-ar putea relaxa – iesi la un film – o comedie! – cu prietenii, mancati ceva in oras, apoi, cand ajungi acasa, fa din nou exercitii fizice… Citeste…

Dupa aceea vom vedea ce poti face pentru a incerca sa o recuceresti. Daca este atat de importanta pentru tine, si daca tu ai fost atat de important pentru ea, nu cred ca este imposibil sa iti mai acorde macar sansa de a te asculta. Dar nu acum! Acum, incearca sa te linistesti si sa va acordati reciproc putin spatiu.

Iar noi iti suntem alaturi in continuare! Scrie-ne, si da-ne voie sa cautam impreuna solutii pentru aceasta problema! Nu o purta de unul singur, pe umerii tai si, mai ales, nu face nimic ce ar regreta toata lumea – si nici pe tine nu te-ar ajuta cu absolut nimic, ba dimpotriva!

Cu prietenie,
Adrian

9 02 2009
Robert

Multumes mutl Adrian pt vorbele pe care mi le spui,Am o veste ffffffffffffffffffffffff Bunaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa mia acordat o sansa sa o recuceresc,sa o fac sa ma iubeasca cum o iubesc eu,Acum am aflat care este problema noastra,comunicarea,nu o ascultam cand avea ceva pe suflet,nu tineam cont de parerea ei,Si mia spus k nu mai simte iubire pt mine,tine la mine ffffffff mult dar nu ma mai iubeste,o sa fac tot ce imi sta in putinta sa o fac sa ma iubesca ca la inceput,tot ce isi doreste fffffff mult de la viata este un copill sau mai multiii,cea ce si eu imi doresc cu disperare,sa stiu ca am ceva din mine,sa lupt pt ei sa ai fac mari,sa le fie bine,Si ce pot sa zic acum sunt cat de cat oki k mia mai dat o sansa,stiu k o sa imi fie greu dar nu am ce sa fac,trebuie sa imi fac fericita iubirea vietii mele si ea sa ma faca fericit,o sa ma duc la inca un doctor sapt. viitoare sa imi fac analizele de la a la z,Si dupa ce imi zice doctorul daca marinarii sunt oki,ma duc cu ea la doctor sa vedem ce putem face sa avem bebeciiii,Inca o data multumesc pt sprijinul acordat si va multumesc pt tot,o sa pastram legatura sa va spun ce se mai intampla cu relatia noastra,si cu bebicii nostrii,Dar daca ea sa zicem „ca nu o sa mai fie alaturi de mine eu ………”imi cer scuze dar este totul pt mine”Dar o sa fac tot ce imi sta in putintza sa o tin langa mine si sa o fac sa ma iubeasca cu o iubesc eu.O zi buna.

9 02 2009
byanka

MA BUCUR FFF MULT C A V-ATI IMPACAT .. SA AVETI MULTI MULTI BEBEI 😛

9 02 2009
addsalu

Robert,

Felicitari pentru schimbarile din viata ta! Pasi mici, asta e secretul, si sa nu te culci niciodata pe o ureche spunand ca ai castigat-o pe aleasa inimii tale odata pentru totdeauna. Surprinde-o mereu in modul cel mai placut, invata sa o iubesti mai mult, sa o pretuiesti mai mult, si lucrul acesta se va vedea si in exterior. Femeia, in general, raspunde dragostei barbatului. De aceea barbatului i se porunceste in Biblie sa isi iubeasca sotia, iar sotiei sa il respecte pe sotul sau…

Va doresc viata lunga si fericita impreuna, si sa ne tineti la curent cu notatile!

Inca ceva: te rog mult sa adopti o mentalitate de invingator. Ai vazut ca, daca te lupti, daca speri, daca traiesti, incet-incet, toate lucrurile si toate problemele se rezolva. Mentalitatea de invingator presupune sa renunti total la gandul „daca ea sa zicem ca nu o sa mai fie alaturi de mine eu ………imi cer scuze dar este totul pt mine”. Ai vazut ca sinuciderea nu este si nici nu poate fi o solutie!

Cu ajutorul lui Dumnezeu si al prietenilor, toate cele se pot rezolva! Singurul lucru pe care ti-l cerem este rugamintea de a ne promite ca nu iti vei face rau singur, cel putin nu inainte de a vorbi cu noi si de a incerca sa gasim impreuna o rezolvare. Ce zici, faci asta pentru noi, prietene?

Cu prietenie si, in acelasi timp, cu bucurie pentru ca s-a rezolvat cu bine,
Adrian

16 02 2009
Robert

Doamne nu mai pot,imi vine sa imi smulg inima din piept,Astazi am aflat despre ce a fost vb in despartirea noastra :(((((Cik e vb de comunicare,ca eu nu am ascultat-o niciodata,Dupa ce ea a terminat liceul am angajat-o la mine la munca,si dupa un an eu am plecat de la acea firma,si ea cica a gasit alinare unu fost coleg de muinca de al meu,azi am prins-o cu mata in sac,m-am dus la ea acasa si am gasit in cutia postala factura de la tel,si am vaazut un nr la care a trimis f multe sms,si am format acel nr de tel si e al unu fost coleg de munca de al meu,am simtit ca imi sta inima in loc,am vb cu ea si mia negat,m-am dus la ea la munca si tocmai ai dadea sms lui ala ca am aflat k ala e nr lui de tel si eu a zis ce sa nu ai zici k e nr meu,si ia nu a apucat sa ai mai raspunda sms doar scria sa nu imi zica pt nimik in lume ce au vb ei………….Pt mine viata a luat sfarsit,v-am scris pt ultima oara,imi pare f bine k voi ati vb din suflet cu mine.Sper k Dumnezeu sa ma inteleaga si sa ma ierte.

16 02 2009
Robert

Deci sa ma impac cu ea nu ma am sanse,am fost la farmaci M din Cartierul Damaroaia si mi-am luat antibiotice ketorl si amoxacilina,va salut pe totiii si va rog sa va rugati pt sufletul meu si sa imi aprindeti o lumanare,D

16 02 2009
addsalu

Robert,

Acum am vazut mesajele tale si am inghetat! Te rog din suflet, daca citesti acest mesaj, opreste-te din ce ai de gand sa faci!!!
Aminteste-ti ca la fel gandeai si in urma cu ceva timp, si totusi ai reusit sa te impaci cu ea! Ce vei rezolva murind? Oare asa crezi ca o vei putea avea pe iubita ta? Cat traiesti, Robert, mai exista o sansa… Odata ce ti-ai pus capat zilelor, gata, s-a zis cu sansele tale… Asta este singura ta modalitate de a nu iti rezolva problema, Robert!

Apoi, vad ca iti pui totusi problema sufletului… Banuiesc ca esti crestin ortodox, dragul nostru prieten… Poate ca nu te-ai gandit niciodata la implicatiile eterne pe care catehismul ortodox, Marturisirea de credinta ortodoxa, considera ca le are acest gest al tau. Intuiesti, chiar si in aceste momente, importanta sufletului, chiar daca nu o verbalizezi pe de-a-ntregul… Ne ceri sa ne rugam pentru sufletul tau, Robert, dar stii oare ca Biserica Ortodoxa va refuza sa te inmormanteze crestineste? Stii ce spune despre gestul tau?

Nu, Robert, chiar nu este o solutie, te rog sa ma crezi! Daca nu ai facut inca nimic definitiv, te rog sa nici nu faci! Arunca pastilele alea, si hai sa vorbim! Sau, daca deja le-ai luat, suna la 112 si spune-le ce ai facut, da-le adresa si lasa-i sa te ajute! Nu fii impulsiv, pentru ca impulsivitatea nu a rezolvat niciodata nimic si nu a adus nimic bun! Gandeste „la rece”, hai sa cautam impreuna solutii reale, FII BARBAT, Robert! Alege sa traiesti, pentru Numele lui Dumnezeu!

Astept sa ne contactezi din nou si sa ne spui ca este totul ok, ca sa iti spun mai multe si despre cum priveste BOR problema suicidului, despre soarta eterna pe care afirma ca o va avea sufletul tau daca vei face asta si, cel mai important, sa cautam impreuna cu toti ceilalti de aici SOLUTII reale la problema ta, nu sa abandonam lupta!

Cu ingrijorare,
Adrian

17 02 2009
Robert

Draga Adrian,jur ca tu esti singurl in care am incredere,aseara am fost la fratele ei sa ai las un mp4 imi cumparasem deja pastilele,si am vrut sa vb cu ea sa imi i-au ramas bun,dar avea usa de la camera inchisa si nu a vrut sa vb cu mine,m-am dus la fratele ei in camera si mi-am luat ramas bun de la el si i-am spus ca il iubesc si sa le spuna si parintilor lui ca tin fffffffffff mmmmmmmuuuuuuuuullllllllltttttttttt la ei,el a spus k sunt prost daca fac ceva,dar pt mine e mai bine asa,si am avut noroc k am ajuns repede acasa si am venit la pc si v-am scris voua si suna pe tel lui fratemiu si tel era langa mine si am raspuns eu si i-am spus sa nu se bage,si dupa m-am dus la baie si am luat toate pastilele,si ma sunt „prietena mea”si a inceput sa planga si ma implora sa nu fac nimik dar eu facusem deja,a inceput sa imi spuna k ma iubeste ca tine la mine,ca vrea sa fie cu mine sa ne mutam inapoi impreuna,ca sa facem copiiiii,eu nu vroiam sa fac nimik,nu vroiam sa continuii ca poate mai tarziu istoria se repeta si o sa sufar si mai rau,I-am inchis tel si m-am dus la mama si i-am spus k o iubesc mult si ca o sa fie bine,am izbucnit in plans si ea la fel si mia spus k ma iubeste foarte mult,Si tot ma suna „prietena mea”si plangea si ma implora sa nu fac o prostie sa nu ma bag la somn k dimineatza nu ma mai trezesc.Asta era si planul sa nu sufar,ma simteam usurat nimik nu ma mai putea face sa sufar.Dar „prietena mea”ma tot suna si ma implora ca sa renunt la plan dar deja erau luate pastilele,Si mia spus k vrea sa fie cu mine k ma iubeste „dar eu nu stiu ce sa mai cred”Am decis sa ne dam o sansa sa mai incercam o data,M-am dus la baie sa vomit tot si nu a iesit nimik,Am cautat lapte pe la magazine si nu am gasit,m-am suit in masina si am plecat pe la benzinari si abia am gasit,am luat 2 cutii de lapte,deja mi se facuse rau,tremuram,aveam ameteliii,dar am ajuns repede acasa si am baut o cutie de lapte,si am mancat putin,si m-am dus la baie si am vomitat tot,nu imi era frica sa ma bag in pat sa dormn k nu mai aveam nimic de prierdut,in tot acest timp am vb cu „prietena la tel”si plangea si tot ma ruga sa nu ma bag la somn sa stau treaz.Ma intrebat mama ce este cu mine unde plec,i-am spus ca ma duc sa imi iau lapte k am luat o pastila de antibiotic si am baut niste vin si sa nu mi se faca rau.Si nu am patit nimik.”Cica totul este oki acum”.Dar daca istoria se repeta nimic nu ma mai poate opri.Adrian am o intrebare pt tine daca nu te deranjeaza.Esti casatorit?.
„Prietena mea”mia spus ca la anul vrea sa ne casatorim,si nu am nasiiii si as fi tare bucuros sa imi fii Nas,Cu drag

17 02 2009
Invizibilul

Robert … nu vreau sa e superi pe mine … insa nu exagerezi cu sinuciderea asta? din ce am citit pana acuma problema voastra este comunicarea … decat sa te caini atata mai bine ai rezolva acest lucru … poate trebuie sa o asculti mai mult sa o cunosti si mai bine … poate ai fost orbit de faptul ca o iubesti nebunesti si nu ai vazut defapt ca si ea sufera si poate merita mai multa atentie din partea ta …. poate a intervenit acea monotonie care apare in orice relatie … depinde de voi. Si tre sa mai inteelgi o chestie … daca te folosesti de sinucidere ca si o madalitate de santaj nu o faci bine sa stii nu rezolvi nimica … lasi recurg laa cest gest disperat. Zici ca tii enorm la ea sau asa crezi pai demonstreaza-i omule acest lucru, cucereste-o sau recuceresteo din noi… fii barbat ce draq … sau macar incearca. Daca e facut sau scris undeva ca voi sa fiti impreuna atunci asa va fi. Depinde de voi daca sunteti compatibili sau nu … dar macar fiti corect unul cu celalat.
Bafta

17 02 2009
addsalu

Robert,

Ma bucur mult sa aflu ca traiesti! Poate chiar mai mult decat te bucuri tu… Si asta e un paradox, sa stii…

Referitor la ce ti-a scris Invizibilul, chiar daca probabil nu iti va placea ce iti voi spune, omul are dreptate. Dealtfel ti-am spus si eu acelasi lucru… Comunicarea si relatia, dar relatia adevarata, nu una mimata, se invata si se exerseaza, se imbunatatesc pe parcursul intregii vieti… Iar iubirea se pastreaza treaza, se inflacareaza, se intretine… Cu eforturi, cu gesturi pline de dragoste, nu cu amenintari, Robert. Ii poti demonstra ca o iubesti nu sinucigandu-te daca iti spune „nu”, sau daca iti cere un timp de gandire ori o pauza, ci traind pentru ea, facand ceea ce este bine pentru ea, pretuind-o atat de mult incat binele ei sa primeze…

Referitor la intrebarea ta, sincer, sunt onorat de propunerea ta. Da, sunt casatorit, insa din pacate nu iti pot fi nas, pentru simplul motiv ca nu sunt ortodox, ci protestant. Ori, din cate sunt convins ca stii deja, pentru a „nasi” un cuplu care se casatoreste trebuie sa fii ortodox tu insuti. Asta nu inseamna insa ca, daca voi primi o invitatie, nu mi-ar face placere sa particip la cununia voastra, dupa cum nu inseamna nici ca nu iti voi fi si pe mai departe alaturi atunci cand dai de greu si ai nevoie fie de un sfat, fie pur si simplu sa fii ascultat… Stii ca poti conta pe mine, si pe ceilalti membri ai grupului!

Cu prietenie,
Adrian

17 02 2009
Robert

Iti multumesc,o sa iti trimit invitatie la nunta,cand o sa ma casatoresc,unu la mana nu santajez cu suicidul,pur si simplu eu fara ea nu pot sa traiesc este tot pt mine,doi la mana i-am spus k eu numai asa pot sa renunt la ea si sa o las sa fie fericita,adik sa nu mai fiu,nu este un moft sau sa fiu egoist,o sa o pretuiesc fiecare secunda,deja imi este dor de ea,am dus-o la munca si ne dam sms incontinuu,si vb la tel.
Ea pt mine este tot,si nu o santajez sau nu santajez pe nimeni,cu ………………..pur si simplu daca ea nu o sa poata sa fie langa mine o sa inteleg si o sa o las sa fie fericita cu cine vrea.Dar eu nu pot suporta sa nu o stiu langa inima mea sa fie cu mine sa ne iubim.Sper sa ma intelegeti,si daca o sa ma sinucid pana la urma o sa stiu ca nu o sa fiu inmormanta crestineste.Dar numai Dumnezeu stie ce este in sufletul meu si numai el stie prin ce am trecut si trec.Am datorii de peste 60 de mil.Azi trebuie sa fac rost de 17 mil sa ma duc sa ai dau la stat.Dar ea imi da putere sa trec peste toate aceste hopuriii.Cred ca aceasta a fost cumpana vietii mele.Sper sa fie bine si sa trecem peste aceste problemr cu bine si sa ne auzim de bine.Si sper ca anul aceste sa am bebiciii…..

18 02 2009
addsalu

Robert,

Tot ce pot sa iti spun este ca te port in rugaciunile mele, si sper din suflet sa te tii de cuvant si, daca vreodata vei ajunge la un grad de disperare atat de mare incat sa simti ca nu mai rezisti, sa ne scrii mai intai si sa astepti sa comunicam.

In rest, asteptam cu totii vesti bune de la tine si, daca nu o invitatie, atunci macar niste poze de la nunta!

Cu prietenie,
Adrian

19 03 2015
robert

Va salut,imi cer scuze ca vin cu vesti asa tarziu,pot sa va spun ca nunta avut loc si mi.a dat domnul doua fetite mimunate,de 2 ani am emigrat in Anglia cu toti si tot este foarte bine.Va multumesc mult pentru sustinere si incurajarii

19 03 2015
Adrian

Draga Robert,

Se spune ca totul este bine cand se termina cu bine. Chiar dacă viata nu este întotdeauna roz, putem vedea acum ca ea își are părțile sale frumoase si bucuriile ei. Ne bucurăm mult ca ești bine si, mai ales, ca viata ta este acum mai bogata si mai binecuvântata! Dincolo de toate insa, eu ma bucur pentru ca ai ales sa trăiești! Îți mulțumesc din suflet pentru vesti si îți doresc ca viata ta sa fie in continuare binecuvântata de El!

Cu prietenie,
Adrian

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: