Laura

11 12 2008
 nici nu stiu cum sa iti spun…am 22 de ani abia de 10 zile impliniti….vreau un ajutor…

desi sunt asa tanara am avut in viata numai durere…

rar a fost cand am fost si eu cu adevarat fericita….

sunt tanara si imi doresc sa traiesc dar nu mai am pt ce…..nu am nimic in viata care sa ma indeplinesca…..

acum sunt in italia,am venit aici in speranta sa imi gasesc de munca sa pot sa fac si eu ceva pt mine dar de 5 luni de zile de cand sunt aici nu miam gasit de munca si ma intretine sora mea mai mare.

pe langa asta am pierdut iubirea vietii mele numai din vina mea,din ambitia mea de a avea bani….

eram asa fericiti singurul lucru care ne lipsea erau banii k sa avem o viata linistita.

la un moment dat lam lasat,am plecat in cautarea de face bani …in perioada aceea ma iubea la nebunie…stiam asta pt k ar fi facut orice pt mine…

dupa 3 luni cat am stat despartiti mam intors la el pt k nu mai puteam sa stau departe de el…suntem si acum impreuna dar nu ma mai iubeste pt k lam ranit prea rau…

si mai sunt multe motive care ma fac sa fiu asa de trista….nu mai am nimic care sa ma indeplinesca si nici familia nu imi e alaturi sa ma sprijine……

eu vreau sa traiesc dar nu mai am pt ce……..vreau decat sa dorm si sa nu mai trezesc niciodata…

Anunțuri

Acțiuni

Information

3 responses

31 12 2008
Invizibil

draga laura .. vb numai prostii esti inca tinerica ai atatea si atatea de descoperit si trait; traiesti in trecut si nu faci bine. daca e undeva scris sa fii cu cineva sa stii ca asa va fi … e absurd sa cauti vinovati atunci cand o rel nu a mers…. daca nu a mers inceman ca ambii din relatie sunt vinovati; o rel adevarata tocmai in asta consta sa reziste in timp si la bine si la greu .. si sa treaca prin mom diferite care mai devreme sau mai tarziu sa ii alature si mai mult. eu zic sa ai rabdare si sa nu te mai acuzi…. sunt multe lucruri frumoase in viata .. numai ca noi le evidentiem doar pe cele rele sau ne face placere sa comparam cu trecutul.. ai rabdare si va fi bine 🙂 un strin iti spune asta nu uita 😉

31 12 2008
addsalu

Draga Laura,

Probabil ca tu ai citit la vremea respectiva si raspunsul meu, pe care l-am postat acolo unde ne-ai scris prima data, insa am uitat sa il postez si aici. Mi-am dat seama de omisiune abia cand am vazut ca mesajul lui „Invizibil” este singurul comment de aici.

Multumesc, Invizibil, pentru ca datorita tie am putut indrepta o omisiune importanta!

Laura, te rog sa ma ierti pentru ca m-am luat cu alte raspunsuri atunci si efectiv am uitat sa copiez raspunsul meu catre tine si aici, unde ti-am facut „categoria” ta. M-as fi simtit insa mult mai vinovat daca nu ti-as fi raspuns in timp util acolo unde ai scris initial…

Redau mai jos continutul comentariului de acolo, pentru a-l citi in contextul adecvat.

Laura,

Drama ta este drama a mii de romani care au plecat “dincolo” in cautarea unui trai mai bun si au descoperit ca “banii nu aduc fericirea” sau, daca vrei, ca “fericirea nu sta in bani”.

M-am intristat enorm citind ca “vrei sa traiesti dar nu mai ai pentru ce”. Sunt sigur ca exista multe lucruri frumoase si bune in viata ta, asa cum exista in viata fiecaruia dintre noi. Marea problema este insa ca, atunci cand suntem deprimati, mintea noastra are un soi de filtre, care nu ne permit sa vedem si lucrurile bune, ci doar pe cele rele. Atunci ai nevoie, mai mult decat oricand, de prieteni, de oameni care sa inteleaga prin ce treci si sa iti fie alaturi. Vorbind, discutand, ajungi sa iti clarifici anumite lucruri si, incet-incet, acele filtre sunt indepartate si ajungi sa vezi din nou imaginea de ansamblu, cea adevarata, nu cea trunchiata de acele filtre.

Iata de ce cred ca este bine sa vorbim, sa ne spui povestea ta, cu cat mai multe detalii. Spatiul si timpul aici sunt mult prea insignifiante. Aici conteaza oamenii si povestile lor, problemele lor, poverile lor. Suntem aici sa te ascultam. Asa ca te rog sa te asezi intr-un loc comod, sa iti iei timp suficient si sa ne scrii despre acele “multe motive care te fac sa fii asa de trista” incat sa nu vrei “decat sa dormi si sa nu te mai trezesti niciodata”.

Asteptam asadar sa ne scrii si… capul sus, Laura! “Nu norul este vesnic, ci soarele-i acel…” sau, altfel spus, orice problema are si un final, cand vei ajunge sa uiti de aceste momente grele care iti par acum atat de coplesitoare!

Cu prietenie,
Adrian

PS Ti-am facut o “categorie” numai a ta, in partea dreapta a paginii. Se numeste “Laura”. Acolo am postat ceea ce ne-ai scris, acolo o sa te rog sa ne scrii de acum inainte, si tot acolo vei gasi toate raspunsurile noastre. Te asteptam cu toata deschiderea!

21 08 2012
iulian

sunt atatea lucruri care te fac sa traiesti…telul de a a vea un copil…o familie intemeiata…bucuria de a vedea de a simti si dea fi alaturi de ceilanti…chiardaca noua ni se pare ca de cele mai multe ori suntem invizibili… nu e asa …laura …capul sus viata nu sta doar in bani,…..credema si eu am facut acelasi lucru ca si tine am pus bani pe primul loc si uite …am ajuns sa fiu internat acuma…astept cu nerabdare o noua zi…sa o iau de la cap…am gasit ca in viata fiecre isi are rostul lui… si toate au timpul si menirea lor asa ca bucurate ai toata viata inainte…si cel mai bun ajutor vorba unui prieten de al meu esti TU INSUTI… NU DOCTORI NU PRIETENI …TU TE POTI VINDECA ASA CA STAI CU TINE INSUTI DE VORBA…CHIAR DACA TI SE PARE ABSURD DOAR TU TE POTI AJUTA

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: