Foarte multi adolescenti “emo” cocheteaza cu gandul suicidului. De fapt, nu neaparat emo… as putea conchide ca sunt foarte multi adolescenti care se gandesc, la un moment dat, sa isi puna capat zilelor.
Atasez scrisoarea cutremuratoare a unei fete de doar 12 ani. Dupa ce a scris-o, s-a aruncat in gol.
„Te rog, iartă-mă pentru tot răul pe care l-am făcut. Ştiu că sunt o povară pentru tine, şi de aceea fac ce trebuie să fac. Ai grijă de tine, te iubesc”.
Povestea ei o gasiti relatata in cel putin doua ziare centrale: Gandul si Gardianul. Tot acolo despre socul, lacrimile si durerea celor ramasi in urma, ramasi fara cuvinte si fara lacrimi…
Cel mai rau lucru pentru un parinte este sa supravietuiasca copilului sau… Oricat ar fi de suparat pe copilul sau, oricate cuvinte urate i-ar adresa la nervi (stiu, nu are nici o scuza, aveti perfecta dreptate), nici un parinte nu vrea sa isi vada copilul mort inainte de vreme… Este nefiresc… Sinuciderea nu a rezolvat niciodata nimic…
Daca te gandesti sa faci asta si ai ajuns aici, nu cred ca este intamplator! Scrie-ne! Suntem aici pentru a te asculta si pentru a te ajuta! Nu esti singur! Convinge-te acordandu-ne si acordandu-ti aceasta sansa!
adevarul este k eu una o intzeleg perfect …ceilalti sunt cei care nu ne intzeleg p noi…..noi devenim asa pt datosrita celorlaltzi ..k nimanui nu le pasa d noi…oare stiie cnv cum e sa te trezesty d dimineatza in aceasi monotonie ji da vezi cum viatza ta pur ji simlu nu mai are rost …k esty plina d durere….k prrietenii ceimmai buni te tradeaza ,,,k nu le pasa d tn …k parintzi tai nici macar nu te cunosk …k u dai iubire ji primesty ignoratntza k esty altfel…knd devii bataia d jok a tuturor…knd tristetzea te mistuie …nu nu stie nime…doar styu sa critice
voi nu mai puteti de bine ma copii…da ce pe vremuri erau cacaturi de astea?sau pe vremuri aveau parintii timp sa se ocupe de copii asa cum au acum si va ofera tot ce e mai bun ca sa faca oameni din voi?daca nu au timp de discutii inseamna ca muncesc ca sa va ofere tot ce e mai bun…dar la asta nu va duce mintea sa ganditi..va duce mintea la sinucidere fara sa va ganditi ca lasati in urma niste parinti care sunt distrusi…puneti-va pe genunchi si rugati-va la dumnezeu cand va simtiti singuri nu va duceti la satana….sau cum va duce mintea la moarte tot la fel de bine poate sa va duca sa discutati cu parintii…ei intradevar poate nu au timp uneori de voi dar voi in loc sa va vopsiti unghiile in negru si sa-l desenati pe satana pe hartie si multe alte cacaturi dinastea mai bine v-ati gandi un pic..ca nu sunteti asa inocenti dupa cum va dati…si pana la urma parintii sunt victimele acestor capricii ale voastre…imi pare rau dar mai adevarat de atat…
@really sad kis – Din pacate, ai mare dreptate… Noi adultii, din pacate intelegem mult mai tarziu decat ar trebui unele lucruri. Si invatam sa ii apreciem pe cei care trec printr-o perioada dificila de prea multe ori mai tarziu decat ar fi trebuit. Uneori insa, datorita unor astfel de gesturi, este PREA tarziu. Pentru toata lumea. Inclusiv pentru cei care isi doresc sa fie intelesi.
Ai dreptate in privinta criticii, a ignorantei…
Dar in acelasi timp imi doresc din suflet sa pot sa iti arat ca nu toata lumea este asa. Unii oameni au invatat pe propria lor piele, cu multa durere, faptul ca trebuie sa se straduiasca mai mult, sa acorde mai multa atentie, sa critice mai putin si sa evite sa-si bata joc de ceea ce nu inteleg… Pentru cei dragi ai lor, din pacate, a fost prea tarziu. Dar ei au invatat importanta acestor lucruri pentru care prea rar ne facem timp atunci cand trebuie. Si sunt gata sa le acorde atentia, experienta si prietenia lor neconditionata, mana lor intinsa, celor care au nevoie de aceste lucruri in momente dificile.
Sper ca, ori de cate ori vei trece prin astfel de momente, sa nu ne ocolesti. Iar eu iti garantez ca aici vei gasi mereu o mana prietenoasa intinsa si oameni dispusi sa te asculte fara sa judece. Pentru ca noi am invatat ca sinuciderea nu este o solutie, ci doar un gest radical cu urmari iremediabile, pentru toata lumea.
Cu prietenie,
Adrian
Sa vedeti ce scrisoare de adio mia trimis o prietena emo :In seara asta imi iau adio de la cele mai bune prietene ale mele:getu&ioana.Vreau a va pun k ati fost cele mai bune prietene si k va besc mult.Getu acesta a fost ultima seara in care ne-am distrat si a fost super sa fiu cu tine si sa am prietenia ta
Sa vedeti ce msg de adio mia trimis o prietena emo :In seara asta imi iau adio de la cele mai bune prietene ale mele:getu&ioana.Vreau a va pun k ati fost cele mai bune prietene si k va besc mult.Getu acesta a fost ultima seara in care ne-am distrat si a fost super sa fiu cu tine si sa am prietenia ta .Ioana azi a fost ultima zi in care am vb si vreau a iti spun k indiferent dk sa intamplat te besc mult si am sa te am in suflet oriunde as fi.Dak nu esti fericita nu are rost sa traiesti asa k de asta am ales sa fac acest lucru care nu este o gluma vb foarte serios.Nu ma judecati ptr k numai eu stiu ce este in sufletul meu.In cea ce il priveste pe iubirea mea ce sa spun k nu o merita.Ma doare lucrul k nu ii pasa ,dar asta e sa iubesti si sa nu fi iubit nu doresc la nimeni(cu mici exceptii),e o durere groaznica.Aceasta seara ma trezit la realitate si ma coborat cu picioarele pe pamant mi-am dat seama de multe chestii.Moartea nu ma sperie ci ma sperie ce las in urma mea.Dar stiu k o sa ma uitati cu timpul si k no sa mai tineti minte k am facut impreuna si cine a fost ank.Vreau sa va spun k nu e o gluma si k maine cand o sa auziti clopotele k bat va rog sa imi aprindeti o lumanare.Si voi sa fiti fericite si iubite asa cum nu am fost eu.Va iubesc mult la fel k pe bebe meu.Moartea e cel mai bun lucru si aceste cuvinte le spun cu lacrimi in ochi.Aratatii si lui msg-ul.Adio iubire,prietene ,viata.I-am lasat si la mama o scrisoare cereti-o sa o cititi si voi ,acolo scrie tot.Adio
…o cheama Ank are 13 ani jumate… nu sa sinucis pana la urma, dar tot are de gand…
[...moderat integral...]
Maryna,
Ti-am moderat integral cometariul. Am impus o regula MINIMA in privinta comentariilor si te rog sa tii cont de ea, pentru a nu ma vedea nevoit sa te trec la Spam.
Indiferent daca TU ii poti intelege sa nu pe cei care, trecand prin astfel de crize existentiale, se manifesta in felul acesta, exista oameni care au ales acelasi stil de exprimare a sentimentelor interioare. Si daca intr-adevar vrei sa fii de ajutor, este util sa inveti sa asculti si sa incerci sa intelegi, nu sa condamni sau sa le vorbesti “de sus”. Crede-ma pe cuvant, asta chiar nu ajuta la nimic (decat, cum am spus deja, sa ajungi la Spam).
Multumesc pentru intelegere!
Cu prietenie,
Adrian
Ioana,
Iti multumesc mult pentru ca ne-ai trimis aceste randuri. Grija ta fata de Ank dovedeste calitatea ta de prietena.
Vreau sa iti spun cat se poate de deschis faptul ca, in asemenea situatii, singurul lucru care ar trebui sa te preocupe, ca prietena, este siguranta ei. Daca stii ca vrea sa isi faca rau si tu insati nu ai pregatirea necesara pentru a putea incerca sa intervii, cere ajutor! Aici, contrar aparentelor, cu cat stiu mai multe persoane, cu atat este mai bine. Cred ca ar fi bine sa vorbesti cu parintii ei. Fiind prietene bune, tu stii mai bine decat oricine altcineva care dintre parinti este mai apropiat de ea. Cu acela trebuie sa vorbesti, NEAPARAT!
Apoi, ideal ar fi daca ai putea sa il convingi pe acel parinte sa mearga la un medic – un psihiatru. NU inseamna in nici un caz ca este nebuna. Vreau sa fii convinsa de lucrul acesta. Pur si simplu, ea trece printr-o perioada extrem de dificila acum, iar lucrul acesta poate avea mai multe cauze. Din ce imi dau eu seama din ce mi-ai scris, cred ca este vorba despre o dezamagire in dragoste, despre dragostea ei neimpartasita si despre o deziluzie puternica suferita recent. Dar s-ar putea sa fie si cauze mai profunde, iar un medic psihiatru ar putea confirma. In plus, el stie exact ce are de facut pentru a-i arata care sunt consecintele unui asemenea gest si de a o ajuta sa se razgandeasca.
Apoi, eventual, dupa un timp, daca tot nu revine la ganduri mai bune, dar depaseste totusi momentul, poate va fi de acord sa ne scrie si noua, aici, si vom incerca sa o ajutam si noi cum putem.
Dar acum, avand in vedere ca stiti doar voi, si ca voi ne-ati scris, cerandu-ne intr-un fel ajutorul, voi sunteti singurele in masura sa faceti ceva. Vorbiti cu parintii, neaparat, chiar daca asta inseamna sa stricati, temporar, prietenia cu ea; mai tarziu, cand va putea accepta care a fost miza, va va fi poate recunoscatoare. Insa chiar daca nu va fi asa, voi veti fi linistite, stiind ca ati facut tot ce a tinut de voi pentru a-i salva viata.
Apoi, incercati sa o scoateti din starea asta, petrecand timp impreuna. Ca prietene bune, mergeti intr-un parc, vizionati un film bun (de preferat comedii sau filme cu happy end), ascultati o muzica buna etc.
Nu uitati:
1. in problema aceasta, fiecare amenintare ca se sinucide trebuie luata in serios!
2. cu cat stiu mai multe persoane de intentia ei, cu atat va fi mai in siguranta. Atentie insa – lucrul acesta nu ii priveste insa pe acei copii la minte care pot fi rautaciosi sau care ar putea sa o necajeasca, avand acum un motiv in plus sa o tachineze, ci pe aceia carora le pasa de ea, care o iubesc!
Buna! Vreau sa va spun ca si eu am multe probleme si ca am vrut sa ma sinucid…chiar si acum vreau acest lucru, pt ca am senzatia si sentimentul ca nu are rost sa traiesc. Mama mea sufera de departe, nu am fost alaturi de ea de la 3 ani, tatal meu a disparut si numai eu stiu ce scandaluri facea. Cand m-am nascut el nici macar nu a fost alaturi de mama si a spus tuturor ca eu am murit la nastere, de asemenea si mama. De mica am fost o fata ciudata: aveam atacuri, depresii…adica dadeam cu pumnii in pereti, aruncam scaunele peste tot…si multe altele. Pot spune ca am fost si inca mai sunt emo de mult timp. Asa am fost obisnuita sa traiesc. Acum mi-as fi dorit sa o am pe mama alaturi de mine, dar a spus k va mai sta 8 ani acolo. Acum eu am aproape 16 ani…deci nu ma va putea privi cum cresc si nici nu a putut vedea cum eram eu atunci cand eram mai mica. Oricum ea stie ca sunt emo si mi-a spus ca e ok, dar sa nu fac vreo prostie. Am avut pe hi5 un album cu taieturile mele si cineva din fam le-a vazut…in fine a aflat si mama, dar am mintit-o si i-am spus ca nu sunt ale mele desi am cicatricele pe maini, m-a crezut. Oricum eu am inteles-o pe fata ce s-a aruncat si o inteleg si acum. Nu am cunoscut-o dar cand au aparut vestile am inceput sa plang si suferem pt ea. Si ma rugam la Dumnezeu sa o primeasca pt k e doar un copil inocent ce a avut nevoie de iubire si intelegere… Ii inteleg pe toti, nu am nimica cu nimeni, pt ca la urma urmei suntem intr-o tara libera (asa stiam eu). Si mai vreau sa va spun ca imi pare nespus de rau pt toti cei care sufera si au probleme.
Acum eu sunt la liceu…si odata, intr-o dimineata aveam o stare foarte melancolica…eram in depresie. In fine, am luat lama,…si am plecat la scoala. Cand am ajuns nu am vb cu nimeni si m-am dus la baia fetelor si m-am taiat. Atunci aveam mana plina de rani…si nu stiu cum dar o fata si-a dat seama ca ceva nu e bine. Si a intrat peste mine…(stiu e ridicol)…si m-a vazut plina de sange..si cu lama in mana si a inceput sa tipe … Cred ca atunci era tot liceul peste mine (si baieti si fete)…au inceput sa tipe la mine ca sa arunc lama….dar eu o strangeam in pumn….de imi sangera palma. Pana la urma mi-au dat drumul…si cand au vazut si celelalte rani..au ramas socati…stiau ca sunt emo..dar nu ca ma si tai. De atunci traiesc un cosmar…toti ma stiu…ma striga emo..si ma arata cu degetul.
Ms mult ca ma ascultati…uneori e mai bine sa scrii decat sa vb….cum sunt povestile mele….care au aparut la revista scolii….desi sunt triste..:(:(:(
cine vrea sa ma contacteza intrati pe id-ul de mess bunny.hell da-ti add
@Hell 3m0
Bunny.hell – welcome! Ti-am facut o “categorie” numai a ta, unde vei gasi raspunsul meu si comentariile celorlalti membri ai grupului si unde, de altfe, te voi ruga sa ne scrii si tu in continuare. Se numeste Hell 3m0, dupa pseudonimul ales de tine.
Cu prietenie, Adrian
e sad frate!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! cear fi ca toti de acum cand avem o problema tzusti de la balcon!!!!!!!!!!!!! dak asa sar rezolva problemele!!!!!!!!!!!!!!! OH MY GOOD!!!!!!!!!!!!!! Chiar e sad!!!!!!!!!!!!! frate nu am nimic cu cei emo…dar am cv cu conceptiile lor!!!!!!!!!!!!!!! ce naiba frate:fii emo…plangi ca nu patzesti nimic*inafara de riduri*dar nu te sinucide!!!!!!!!!!!!!!!! (…….)
Mihaela, ti-am moderat ultima parte a comentariului. Iti inteleg frustrarea, ba chiar si revolta, incercarea ta de a-i motiva sa traiasca, insa trebuie ca, la randul tau, sa intelegi ca unele cuvinte mult prea dure pur si simplu NU AJUTA. Si daca nu ajuta sau daca nu respecta acea minima regula a comentariilor pe care am impus-o, imi permit sa le moderez, ba chiar si sa le cenzurez total. Pentru ca aici EI sunt cei care conteaza cel mai mult. Pentru ca EI au nevoie de ajutorul si de intelegerea noastra, nu de critici sau de cuvinte dure.
Iti multumesc pentru intelegere!
Adrian
Am fost un copil cuminte si intelegator pana l 12 ani.Apoi,in jurul Pastelui am cunoscut un baiat de care chiar imi place si in prezent,dar baiatului acela ii place cam in acelasi procent de toate fetele,cu toate ca eu as vrea s simte cv mai mult pentru mn,de multe ori mi-a cerut prietenia,dar nu am vrut s i-o accept,deoarece,el chiar in acelasi timp i-a cerut prietenia si altei fete…Am vazut multi oameni emo si chiar imi place foarte mult curentul acesta si chiar am vrut s m fac s eu emo,dar mama mea nu m-a lasat,deoarece sunt l sc si invatz chiar bn si nu vrea s m strice,insa totusi eu nu ma simt chiar asa de bn si cateodata l certurile pe care le am cu baiatul p care il plac sau in familie,am tendinta s ma sinucid de nenumarate ori…as vrea sa-mi da-ti si mie niste sfaturi sa-mi piara ideile acestea din minte…:(:(:(
Stef,
O sa te rog sa citesti din nou acea minima rugaminte a mea vizavi de comentariile pe acest blog.
Pana cand vei respecta acel minim de bun simt, te-am trecut la spam. Nu am nimic personal cu tine, dar chiar nu este locul potrivit pentru mistouri (cu sau fara papagali). Incearca pe un site sau blog de glume, nu aici.
Multumesc pentru intelegere!
Adrian
Olguta,
Bine ai venit aici. Ti-am facut o “categorie” a ta in coloana din partea dreapta. Acolo vei gasi deja un prim raspuns si tot acolo te voi ruga sa ne scrii in continuare.
Cu prietenie,
Adrian
da…mare ajutor pute-ti oferi!!!sa inceapa sa comenteze toti ratatii?in fine…nici nu stiu dc scriu…
btw…sunt emo si dak ma mutilez sau vreau sa ma sinucid e treba mea….nu cred k am dat in kp la kreva sau am deranjat pe kre…ar trebui sa va luati de criminali pedofili hoti si toti aia…nu de niste amarati…dar asta e…mentalitatea comunista si manelara din romania
Shinigami,
Iti inteleg perfect supararea. Ca dovada, dupa cum te poti singur(a) citind comentariile si interventiile mele de mai sus, am trecut la spam si am reactionat prompt de fiecare data cand s-a sarit peste cal.
Referitor la partea cu “ar trebui sa va luati de…”, cred ca este la mijloc o neintelegere a scopului acestui site. Aici nu incercam sa “ne luam” de nimeni. Sigur, este treaba ta ce alegi sa faci, insa doar pana la un anumit punct. Pentru ca, din moment ce un gest extrem ii afecteaza si pe altii din mediul tau (parinti, frati, surori, partener de viata, prieteni, comunitate in general), trebuie sa fii de acord ca, cel putin dintr-un punct de vedere, devine si treaba lor, nu crezi?
Eu unul NU am incercat nici un moment sa condamn curentul emo sau vreo persoana care alege sa faca parte din el. Daca am gresit cu ceva, te rog sa imi arati si, daca este adevarat, sunt gata nu doar sa ma indrept, ba chiar si sa imi cer scuze public.
Dar daca este doar o reactie a ta facuta la suparare, cred ca TU ar trebui sa iti retragi cuvintele legate de “mentalitate comunista si manelara din romania”. In nici una din situatiile mentionate de tine nu vei gasi oameni dispusi sa renunte de bunavoie la timpul lor (care te asigur ca nu este in nici un caz mult sau lipsit de valoare) pentru a-i ajuta, neconditionat si dezinteresat, pe altii care vor, pur si simplu, sa o termine cu viata.
Adrian
PS Nu stiu ce intelegi tu prin “toti ratatii”. Din punctul meu de vedere, toti cei care ne solicita ajutorul sunt OAMENI, in nici un caz “ratati”. Oameni care pot face extrem de multe lucruri in viata, oameni care pot avea un viitor frumos, oameni care inseamna mult, enorm de mult pentru mine, pentru noi… Oameni pentru care, sau de dragul carora a fost gata sa moara insusi Fiul lui Dumnezeu, pentru ca NOI sa avem viata… si sa o avem din belsug!
Buna. am ajuns pe acesta pagina de internet din greasala incercand sa caut o stire despre nistie copii emo. simpla curiozitate. Nu am nimic cu emo, nu sunt si nici nu o sa fiu niciodata(nu sunt nici manelista). Raspunsurile date de Adrian mi se par foarte la locul lor si mai pe intelesul copiilor emo. Eu prin emo inteleg o viata colorata, copiii, persoane care se imbraca la fel ca tine, baieti care plang . sunt numai in grupuri dar nu accfept gandul de sinucidere. aceasta este o prostie bagata in capul lor (media varstei la emo este de 12-17 ani, din ce stiu eu) de presa scrisa, televizor si alte surse de informatii. Numai la stiri vezii idiotenii dintrastea. Si se stie, asta e firea omului, daca vezi ca unul e prost si face asta hop mai sare unu si inca unul si tot asa . De aceea cineva cand aude de emo incepe: ”Ce , emo, sinucigasi?”. Dar de fapt nimeni nu ii cunoaste pe acesti copiii.
miky emo din cate stiu eu nu inseamna sinucigasi adica cum ai zis tu sa asociezi emo cu sinucigas imediat ce auzi cuvantul emo
sunt foarte
sunt foarte emotivi,fragili persoane care sufera din orice si care pun la sufle orice rautate din partea altora
sunt doar niste persoane poate copii in special sau nu care au probleme siei considera ca nu are cine sa ii asculte(sau ca sunt neintelesi) cine sa ii sprijine cine sa le dea un sfat din suflet
asa ca, pentru a suporta durerea aceea isi cauzeaza durere fizica se taie pe maine spre exemplu.
Asa era acum ceva timp problema este ca acum a devenit u curent acest lucru sa fi emo si da se manifesta la copii fiindca ei nu se deschid in fata nimanui tin in ei si intra in depresii foarte usor, la fel de usor ar putea iesi din ele dar ar incerca sa asculte pe cineva
Din pacate in tara asta pariinti nu prea au timp sa asculte si sa dea sfaturi,copii se simnt neglijati si considera ca nu au ce vorbii cu ei(sau ii cred comunisti)
Si din pacate in tara asta datorita unor ziare lumea a inceput sa inteleaga ca daca esti emo vrei sa te sinucizi
ca emo sunt ciudati
ca nu e bine sa fi cu ei sau ca ei
ca trebuie sa-i lasi in pace
din potriva ar trebui ajutati sa se discute cu ei sa ii facem sa gandeasca diferit despre viata chiar daca la un momendat iti este greu nu inseamna ca iti va fi mereu asa.
tebuie sa vada ca sfarsitul nu e acolo si ca viata merge mai departe
Numai bine iti doresc
P.S. eu cred ca dim potriva emo nu vor sa se sinucida vor doar sa fie speciali sa se uite lumea la ei sa se simnta diferiti sa atraga atentia.
e cam trendy sa fi emo in ultimul timp
mda
uite ce e…..din tot ce am vazut aici.!daca lumea ar fi mai buna…daca toti nu ar mai discrimina pe x sau y..nu ar mai exista astfel de neintelegeri.va dau un exemplu din propria mea viata: am vazut pe propria mea piele cum e sa fi respins si ignorat.la scoala generala eram bataia de joc a clasei,eram invizibila.colegele nu ma acceptau in grupul lor deoarece nu eram ca ele.colegii erau grozav de rai,dateau cu ce apucau in mine,ma faceau de ras in fata la toti….scoala generala a fost un chin.veneam acasa plangand in fiecare seara si culmea parintii ma luau cu reprosuri din orice greseala..nu ma sustineau delok…invatam bine,cel mai bine din clasa[pur si simplu ma ingrijoram pt viitorul meu pe care nu il vedeam prea roz]..si parintii erau din ce in ce mai insistenti,ma solicitau la maxim,parca eram urmarita de ei.faptul ca nu ma lasau sa plec de la ultima ora cu clasa…asa era in a 8-a era un chin..deoarece parintii imi promisesera ca ma calca in picioare si colegii ma jigneau si ma bateau pt ca din cauza mea nu puteau sa plece.in afara scolii nu aveam pe nimeni,nimeni care sa ma inteleaga….eram singurul copil fara prieteni.stateam vara inchisa in casa,sa ies afara sa cunosc lume nu ma lasau parintii….nu puteam socializa..de asta ma izolasem asa de mult incat am devenit o fire extrem de timida.pur si simplu nu puteam scoate 3 vorbe de fata cu un strain.devenisem o umbra…mergeam prin locuri slab populate ca sa nu mai dau ochii cu lumea.eram op ciudata deoarece plangeam la fiecare cuvant spus mai cu rautate..ma afectau toate maruntisurile….eram foarte sensibila chiar daca nu aratam asta.imi dateau lacrimile din orice.incepusem sa ascult muzia rock…mai melancolica….deoarece era singurul meu prieten.acum sunt clasa a 9-a si situatia din clasa nu este prea diferita ca situatia din generala.toti ma resping pt ca nu imi place sa vorbesc mult…nu ma dau in specatacol .nu ascult manele….daca as muri sincer nu mi-ar duce nimeni dorul.deoarece nu am pe nimeni inafara de parinti.care ar si singurii afectati daca as muri.totusi nici ei nu ma inteleg,nu inteleg de ce am ajuns asa…o umbra pe pamant…o timida….caruia ii e frica de orice si se regaseste in muzica….[povestea mea a fost pe scurt]…imi pare rau daca v-am plictisit…si nu uitati dragi emokids…impreuna invingem!
daca aveti ceva sa imi spuneti sau o poveste de viata trista …eu sunt dispusa sa ascult orice si sa fiu in ajutorul cuiva deoarece si eu trec prin asa ceva… asta e id [...moderat...]
Buna eu,
a mai fost cineva aici acum ceva vreme cu acelasi pseudonim care a pus doua intrebari si a plecat daca esti aceeasi persoana Adrian ti-a creat o categoria a ta unde ti-am si raspuns la acele intrebari.
Intradevar copii sunt cruzi insa nu o fac din rautate la socala generala daca un coleg cade si se loveste toti ceilalti rad apoi mai cresc putin insa la liceu sunt rebeli si nu le plac tocilarii aici nu mai e rautate ci putina prostie insa crede-ma numai ei au de pierdut.
Intradevar ti-e greu sa te adaptezi fiindca nu impartiti acelasi idealuri tu vrei ceva ei momentan nu vreau nimic vor doar sa se distreze ca tocamai au intrat la liceu si e timpul sa faca nebunii si sa se distreze pe seama omenilor timizi si a celor pe care ei ii numesc tocilari.
Sfatul meu totusi ar fi sa incerci sa fi ceva mai deschisa sa incerci sa iti faci macar o prietena cineva cu care sa ai ce discuta despre muzica despre carti despre orice fiindca stand retrasa numai tie iti faci rau colegii se vor distra in continuare si nu vor regrta niciodata acest lucru, iar tu vei ramane cu aceste rani.
Spre binele tau te rog incearca sa vb cu cineva e imposibil sa nu gasesti pe cine cu care sa ai ce discuta.
Cu timpul o sa vezi o sa apara si baieti in viata ta insa ai grija pe cine alegi fiindca la varsta ta fetele aleg baieti nu invers si nu te lasa ranita de vreun mascarici.
Ti-as sugera sa nu mai traiesti atat de mult muzica stiu cum e si eu la varsta ta ascultam muzica si o traiam ma facea sa plang sa rad sa sar sa uit sa-mi amintesc insa nu cred ca e bine sa te inchizi in ea si sa sie “deoarece era singurul meu” cum ai zis mai sus.
Noi aici iti vrem binele si daca ne lasi putem indrazni sa-ti fim prieteni oricand ai nevoie sa discuti cu cineva noi suntem aici pentru tine.
Fai sa fim prieteni si sa nu mai fi eu sa fim noi, eu sunt alex imi pare bine sa te cunosc.
Numai bine iti doresc
buna,nu am nimic cu copii emo dar nu cred k e necesar s se ajunga pana la sinucidere,o viata avem si cred k merita traita.Toti avem probleme intr-un fel sau altul dar…nici eu nu am parinti si nu m-am gandit niciodata la sinucidere.Adrian,imi plac comentariile tele.
Dydy,
Multumesc mult pentru aprecieri, insa sper ca ai constatat ca aici singurii care conteaza sunt CEILALTI. Nimeni nu face nimic de dragul faimei sau laudelor altora, ci pentru ca intelege ceea ce se intampla cu prietenii nostri (mai noi sau mai vechi) virtuali si pentru ca vrem intr-adevar sa ajutam. Pentru ca toti consideram ca viata noastra este mult prea pretioasa pentru a ne rapi bucuria de a trai un viitor in care lucrurile se pot schimba in bine.
Una dintre cele mai mari satisfactii ale mele este aceea de a-i “vedea” aici pe foarte multi membrii ai grupului care au fost ajutati la un moment dat sa depaseasca niste momente dificile si care acum sunt, la randul lor, un sprijin pentru altii. Pentru ca uneori un cuvant prietenos, o vorba buna, un sprijin prietenesc, valoreaza mai mult decat ne-am putea imagina noi…
Cu prietenie,
Adrian